1,169 matches
-
cu deosebită dăruire. Deși cunosc foarte mulți moldoveni deosebit de înflăcărați, harnici, buni camarazi, cu dăruire deplină pentru țară, parcă ar fi ostașii lui Ștefan la Vaslui, fiii Vrâncioaiei sau dorobanții la Plevna. Nu sunt mai prejos nici ardelenii, muntenii sau oltenii. Dacă în aviație, eroul războiului a fost Horia Agarici, în marină s-a remarcat Constantin Bibi Costăchescu, un excepțional comandant de submarin, cel care a scufundat „Uraleț-ul”. În prima parte a campanii din est,- pe 26 iunie 1941 - marina regală
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
În satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători admit că meglenoromânii au locuit În evul mediu În Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt aromânii cei mai
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În multe case la intrare, pe perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se Întâlnesc la biserică sau În campusuri, la picnic unde ascultă cântece, se prind la joc și se fotografiază. Aici cei mai mari meșteri sunt bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
E și matrița marilor succese populare din epoca noastră. îl elimini pe Amza Pellea (care oricum e din altă clasă), îndepărtezi cîteva sutiene, mai îngroși pe ici, pe colo și obții Miss Litoral, A doua cădere a Constantinopolului, Garcea și oltenii. Dar nu asta mă doare pe mine. Gustul marelui public e ăla care e, și nu doar în Romînia, ci și în America, unde cele mai populare comedii contemporane cu Nea Mărin erau cele cu Burt Reynolds, adresate cu precădere
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Christian W. Schenk din Germania, preotul Theodor Damian din New York, chinezii Ding Chao și Gao Xing, cernăuțenii lui Vasile Tărâțeanu, vlaho ex-iugoslavii lui Adam Puslojic, costobocii lui George Vulturescu, bucovinenii lui Mircea A. Diaconu, botoșănenii lui Gellu (Vlad, Glad, Menumorut), oltenii lui Marian Drăghici, bistrițenii preotului Ioan Pintea (plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Marta Petreu, Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
W. Schenk din Germania, preotul Theodor Damian din New York, chinezii Ding Chao și Gao Xing, cernăuțenii lui Vasile Tărâțeanu, vlaho ex-iugoslavii lui Adam Puslojic, costobocii lui George Vulturescu, bucovinenii lui Mircea A. Diaconu, botoșănenii lui Gellu (Vlad și Menumorut) Dorian, oltenii lui Marian Drăghici, bistrițenii preotului Ioan Pintea (plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare poeticească de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
apartamentul primit gratis, este bine să știe că te duceai la cooperativa din sat de unde voiai să cumperi ceva, dar acel ceva era condiționat de altceva, un produs din gospodărie, dacă-l aveai. Era aidoma ca în bancul acela cu olteni, în care se spunea că Mărin, șantierist de nevoie, constructor al societății, „jumătate o și construise”, vine acasă și trece pe la cooperativă, să cumpere ceva, și dă cu ochii de Juvete, gestionarul. -Noroc, Juvete, zice Mărin și, fără să aștepte
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
proprietarul și soția erau constant invitații mei la orice activitate protocolară organizată de misiunea noastră din Nicosia. Începând cu luna martie 1991, aveam și o altă prezență românească în Cipru, zilnică și specială, în persoana antrenorului de fotbal Țicleanu, un oltean deosebit de agreabil. În anii următori, fotbalul românesc a fost reprezentat pe insulă și de mulți alți antrenori de primă mână, ca, de exemplu, binecunoscutul Anghel Iordănescu. Conform tradițiilor locale, la sărbătorile creștinești, diplomații statelor ortodoxe erau invitați la slujbele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
sau măcar urâțică dar mai de chiabur cu pământ mai mult. Așa era pe vremea aceea, ba mai începuseră și colectivizările și urma să predea pământul acolo la întovărășiri, adică la grămadă. Dacă văzui și văzui,zic și eu ca olteanul, fiind obișnuit cu greutățile și suferințele, m-am înscris la școala militară să învăț, că acasă nu am avut timp, să-mi satisfac plăcerile învățatului iar acolo erau cărți destule, nu trebuia să împrumut de la vecini să citesc vreo carte
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
le uitasem pe toate și mă sufoca spaima momentelor de groază trăite, după cele plăcute la petrecere, apoi în pat cu Tanța în brațe. După scandalul cu care m-a trezit din somnul atât de plăcut, a venit nebunul de oltean cu mortul lui de sub pat, care cine știe dacă era adevărat sau fusese vreo halucinație de-a lui, că era „dat dracului” de fricos. Am ajuns la gară, care era pustie, colegii noștri erau la distracție, sau cine știe pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în siguranță nici în gară singuri, trăiam încă sentimentul acela de spaimă, ne tot uitam spre ușă să nu vină mortul lui Nicu, cu cuțitul în spate. Pe mine mă tot încerca râsul, amintindu-mi cum am venit și cum olteanul meu se tot strecura mereu în față la 2-3 metri, în caz că ne urmărea cineva, eu să fiu primul care să cad prizonier. De fapt eu eram și mai vechi în armată, mai trecusem prin astfel de situații pe muchie de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fiu primul care să cad prizonier. De fapt eu eram și mai vechi în armată, mai trecusem prin astfel de situații pe muchie de cuțit, nici nu-mi manifestam atât de mult spaima, dar nu voiam să-l fac pe oltean pasiv și indiferent de situație, pe undeva mă și distra agitația și starea lui alarmantă, chiar când discutam despre altceva. Când neam adunat toți și le-am povestit întâmplarea noastră, colegii au râs de noi, dar pe undeva se simțea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu ierburile pădurilor, cu vrăjile ghicitoarelor sau cu rugăciunile preoților în biserici. Cred, așa cum spunea un înțelept, că totul depinde de destinul omului scris atunci când se naște, de steaua lui norocoasă. Îmi amintesc de povestirile unui fost coleg de cătănie, oltean de baștină de prin părțile Dăbulenilor-Doljului. Stanca Ilie, căci așa se numea, ne-a povestit cum a ajuns el ofițer în armata română, fără să bănuiască nici el, nici cei din familie, că ar putea râvni la o astfel de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
comisie care studia un fenomen din armată. Această comisie nu găsea o explicație științifică, nu putea da un răspuns realist acestui fenomen banal. Despre ce era vorba și pentru ce-l invitase comandantul la cancelarie, punându-i câteva întrebări acestui oltean rătăcit... Se studia fenomenul târâtului picioarelor atunci când se încorpora un contingent. Majoritatea militarilor își târau picioarele, timp de 5-6 luni de zile, după care obiceiul dispărea. „Mă firaș-al-dracului, cu neamul lor, păi chiar să nu știe un lucru atât de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fenomenul târâtului picioarelor atunci când se încorpora un contingent. Majoritatea militarilor își târau picioarele, timp de 5-6 luni de zile, după care obiceiul dispărea. „Mă firaș-al-dracului, cu neamul lor, păi chiar să nu știe un lucru atât de simplu”, se mira olteanul nostru. „Păi cum tovarășe maior dumneavoastră nu știți? Doar este foarte simplu de răspuns la această întrebare: noi, până să venim aici la armată, umblăm cu opinci, cu teniși sau cu picioarele goale. Vai ce bine-i desculț prin colbul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cooperative, că americanii nu vor mai veni,pentru că le ațin calea rușii cu armata lor cea roșie. Pe atunci starea de spirit era foarte tensionată, datorită diversiunilor și minciunilor spuse de elemente rău intenționate dar și plătite din exterior. Ilie olteanul, nu avea cum să bănuiască că peste ani și ani de zile, vor veni și americanii să ne aducă baze militare, țigări de marcă și nici că fabricile noastre vor fi falimentate și că muncitorii vor fi trimiși la recalificare
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de câteva ori, când am crezut că iau foc și am făcut scandal mare, lansându-se cu urmări neplăcute pentru cetățenii care fșeau uz de aceste manifestații naționaliste. Aceste incidente au existat până prin 1965, când la conducerea țării a venit olteanul de la Scornicești, după venirea lui Ceaușescu la conducerea țării, aceste practici au fosc înlăturate și condamnate cu severitate. Acesta, a implementat sindromul fricii,începând cu miniștri,care priveau cu indiferență multe lucruri de acest gen și până la Ion sau Gheorghe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cugetul și am purces a-ți scrie această epistolă de pe meleagurile pe care le-ai părăsit cu atâta grabă. Scumpe prietene, întreg târgul Iașilor a început să se vaete aflând că l-ai lipsit de prea cinstita ta figura de oltean get-beget. Ba, până și bietele dobitoace au început să ragă, să latre în semn de mare jale în urma necugetatei tale plecări. Sper că te-ai călătorit bine până la moșia matale Dârvari, mai ales că acum caleștile boierești merg taman ca
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
timp o încercare de teorie a culturii române moderne și se vrea o replică la lucrările clasice similare, Spiritul critic în cultura românească de G. Ibrăileanu și Istoria civilizației române moderne de E. Lovinescu. Ca autor al unui roman istoric, Olteni în cetatea de scaun (1982), V. se oprește la domnia lui Matei Basarab, insistând și asupra personalității lui Udriște Năsturel, și se bazează, în reconstituirea epocii, pe documente, scrisori, cronici etc. A lăsat în manuscris alte două microromane, O iubire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
soră cu moartea (în centru se află dragostea, încheiată tragic, a unui bătrân filosof pentru o tânără femeie) și La fabrica de nisip. SCRIERI: Avangarda literară. Termeni și semnificații, București, 1972; Disocieri în teoria culturii și artei moderne, București, 1975; Olteni în cetatea de scaun, Craiova, 1982; Conceptul de originalitate în critica literară românească, București, 1988; Teoria literaturii, București, 1995; Introducere în teoria genurilor literare, București, 2000; M. Bahtin. Discursul dialogic, București, 2001. Repere bibliografice: Râpeanu, Interferențe, 243-245; Ulici, Prima verba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
dușmani; elegant; etnie; familie, etnie; frați; de fraieri; frăție; genetică; gingașă; hoție; imagine; infinit; interes; împreună; încredere; îndepărtat; lalea; laolaltă; legătură; liniște; lucru; lume; mamaia; mîndru; al meu; muscă; nație; naționalitate; neamuri; necaz; neînțelegător; nepoată; nimic; numeros; nuntă; oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat; pașnic; patriot; pămînt; părinți; persoane dragi; plăcere; popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de români; ruda; sacru; scump; semeni; stăruitor; străin; străini; străvechi; șoim; șoimăreștilor; tovarăș; traistă; țigănie; ușor; vară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bună cu ceapă și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil; Italia; îndepărtare; îngrășămînt; jegos; jumări; kaizer; legumă; limbă; mare; masă rotundă; mulțumire; muștar; nesănătoasă; normal; o bucată mare; oaie; obez; obezitate; oltean; pace; pădure; piftie; plăcut; poftă; porcine; poze; prînz; proteine; pui; rea; refuz; sacrificiu; sat; sănătos; sărbătoare; scîrboasă; scîrbos; silă; slană; slugă; stilou; străbunicul; șoric; șorici; tată; tavă; tradițional; turtă; țuică; Ucraina; șunculiță; uscată (1); 782/139/47/92 soare:lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
escaladă; eternitate; geam; gleznă; greu la deal; greutate; inegal; înainta; înalță; înălța; încă; încălcare; încredere; lift; loc; lui; lung; magie; mare; în mașină; măreție; merg; merge; a merge; pe mine; multe; la munte; pe munte; muntele; muta; nebuni; nepăsare; oboseală; oltean; pantă; parter; pe o punte; pe; picioare; pisică; pleci; prost; reușită; rug; sac; sanie; pe scări; scările; schi; în sus; soi; speranță; stai; stațiune montană; steaua; stîncă; succes; supă; numai sus; trage; traseu; treapta; turn; țipa; unde?; se urcă; urcă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în Válogatott művei [Opere alese], București, 1960, 293-333; Ion Agârbiceanu, Gyermekvilág [File din cartea naturii], București, 1963; G. Topîrceanu, Vidám, és szomorú balladák [Balade vesele și triste], București, 1963 (în colaborare cu Bajor Andor); D. R. Popescu, Oltyánok nyara [Vara oltenilor], București, 1965, Ök ketten vagy akik csak az erdőt látták [Cei doi din dreptul Țebei sau Cu fața la pădure], Cluj-Napoca, 1974, Királyi vadászat [Vânătoare regală], București, 1975, Felhők császára [Împăratul norilor], București, 1979; V. Em. Galan, Baragán [Bărăgan], București, 1965; Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]