1,160 matches
-
îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic... Pe vremea nesuferită pe când îmi făceam și eu armata, la Caracal, colegii olteni se înghesuiau pe lângă magazia cu grade și însemne, pe când moldovenii stăteau mai mult pe lângă bucătărie...! Să fie oltenii mai vanitoși decât românii din celelalte provincii românești? Cum se manifestă orgoliul la tine? Nu-mi dau seama dacă oltenii sunt sau nu mai vanitoși decât alții. Atât cât am observat trăind în Oltenia, un sentiment accentuat de mândrie locală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Caracal, colegii olteni se înghesuiau pe lângă magazia cu grade și însemne, pe când moldovenii stăteau mai mult pe lângă bucătărie...! Să fie oltenii mai vanitoși decât românii din celelalte provincii românești? Cum se manifestă orgoliul la tine? Nu-mi dau seama dacă oltenii sunt sau nu mai vanitoși decât alții. Atât cât am observat trăind în Oltenia, un sentiment accentuat de mândrie locală se pare că le este propriu. Uneori această mândrie se transformă în înfumurare, în convingerea că alții-ca-ei-nu-mai-există, ceea ce, evident, reprezintă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că le este propriu. Uneori această mândrie se transformă în înfumurare, în convingerea că alții-ca-ei-nu-mai-există, ceea ce, evident, reprezintă o stupizenie și un sentiment negativ, e de fapt o infirmitate sufletească. Despre mine îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic, oricum nu relaționez după criterii de zonalitate, nu sunt ca mentalitate un regional și nu mă poziționez în acest sistem de referință regional, cu priorități ori cu ierarhii, cu însușiri repartizate pe provincii. Eu nu mă consider deasupra nimănui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
face ca o generație să scrie oarecum asemănător, până în momentul în care survin poeții adevărați ... Îți spun un secret: am făcut armata, în prima parte, la Caracal, la infanterie. Da, chiar la Caracal, ce te miri...? Acolo am aflat că oltenii vor să fie șefi cu orice preț, ardelenii tot caută nordul, ca să stabilească unde e Clujul, pe când moldovenii se dau bine pe lângă bucătărie...! Într-o cronică sportivă, făcând referire la nu știu ce meci de fotbal și la nu știu ce fotbalist moldovean ratangiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
toate, dar e și destulă prejudecată: mă tem că "observatorul" social care a enunțat toate astea e un tip mediocru, cu un ascuțit simț al observației, însă limitat la propriul punct de vedere, unul sarcastic. Sunt mai multe tipuri de olteni, ardeleni și moldoveni decât cunoaște omul din popor, știi bine asta. Pe Fănuș Neagu (o sală de la Hotelul "Jiul" din Craiova e botezată cu numele său, ghici de ce!) îl citeam în famata "Luceafărul" sub conducerea poetului Fruntelată, un oltean șef
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au estompat încă osebirile caracteriale și/ sau comportamentale dintre subiecții celor trei provincii istorice. Antiunioniștii basarabeni strigă în gura mare că nu vor aglutinare cu "Țiganii de la Bucale", imagologia ne învață că Transilvanii mai sunt percepuți ca lenți în gândire, Oltenii drept ciclotimici și oportuniști, Moldovenii ca lirici și lenevoși, Bucovinenii drept mari gospodari, necompatibili cu Regățenii. Unde îți dau dreptate: că realitatea cuțovlahă începe să semene tot mai tare cu reprezentarea-i caragialiotă. Pentru aceasta nu i-aș face însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
avut! De altfel, el, împreună cu cealaltă extremă, Florin Dospinescu, au fost actorii principali ai victoriei băcăuane de la Târgu Jiu. O victorie meritată, de altfel, chiar dacă finalul a fost unul dramatic, ai noștri câștigând, ironia sorții, la același scor cu care oltenii învinseseră în primăvară la Bacău. Știința a condus mai tot timpul, a avut 9-6, apoi 14-12 la pauză, având un moment mai delicat când, la 19-16 pentru băcăuani, s-au ratat trei atacuri, gazdele preluând conducerea cu 2120. Știința a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
prefăcătorie ce zăcea În adâncurile infernale ale acestei lăbărțate, care, după masa vegetariană a doctorului, plecat repede la treabă, scotea de la pivniță mieii fripți, plăcintele și vinațurile ca să chefuiască la aceeași masă cu amanții ei, vizi tiul de la caretă și olteanul de pe stradă? Cerul n-a lăsat-o să moară cu una, cu două! După ce a vân dut pe nimic casele cu multe acareturi, locul „de veci“ al răposa tului, cu grilajul, piatra și coroanele de mărgele; escrocată de toți oamenii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întremarea rătăciților de unitățile lor sau a Întorșilor din spitale, spre a fi recuperați necesi tă ților frontului - au trăit Îndestulați cu mâncare, vin și tutun, potrivit, de altfel, instruc țiunilor superioare, cărora, până atunci, li se Împotrivise calicia de oltean cărpănos, care-și mănâncă de sub unghii, a locotenen tului cu aprovizionarea. Tânăr Încă pe atunci, la treizeci de ani, cântam dimineața, când mă spălam și Îmbrăcam, de răsuna mahalaua; har fără păreche al Ursitoarelor mele ocrotitoare Încă din leagăn, și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Iorga și A.C. Cuza erau apostolii Înver șunați ai mișcării anti semite, iar revistele, mai toate, se lip seau bucuros de colaborarea evreilor, afară numai, poate, În administrația lor - se datorau, mai Întâi, directorului nostru, C. Rădulescu-Motru, neînfricat, ca toți oltenii, de gogorița „pe ri colului jidovesc“, cât și formațiu nii sale spirituale umaniste, europenești, incapabile de fanatis me de nici un fel. Iar În al doilea rând, dacă Îmi este Îngăduit, colaborarea, mai ales lite rară, a scriitorilor evrei la Noua
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fericita parte, să-i cunosc pe românii dintre Vidin și Timoc Într-o excursie studențească de acum vreo douăzeci de ani, În care m-am nimerit ca măgarul Între oi. Auzi sem câte ceva despre asupririle ce ar fi suferind acești olteni de-ai noștri fugiți peste Dunăre din rigoarea fiscală a ocupației austriece de la 1718-1739. Câțiva dezrădăcinați pripășiți și pervertiți de școala și de moravurile noastre de pe aci, chilipirgii ai „patriotismului de anticameră“, pompau bani de la Ministerul nostru de Externe ca să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
părăsirii "paradisului" elvețian este extrem de traumatizantă; parcă ar fi un mort-viu ce-și dăruiește celor apropiați din lucrușoarele care i-au fost dragi în timpul vieții și de care nu se poate despărți cu nici un chip. Pomana de viu, cum fac oltenii. Renunțarea dramatică la toate aceste obiecte ce au constituit microuniversul lui personal îmi provoacă o stare de frică și de neliniște; știu că prin așa ceva voi trece și eu în curând. Procesul continuu de schimbare, adaptare, readaptare la care suntem
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Național, pe lângă " Marele Otel Traian", pe lângă Otel România... Un moment... Vedeți colo, în urmă, în fața Orfelinatului Neuschotz, ghereta de lemn boită în albastru deschis, care-și deschide ușa primitoare și fereastra decorată cu toate fructele sezonului? E ghereta lui Ghiță olteanul, amicul, confesorul, tăinuitorul nostru, adică a absențelor noastre nemotivate de la orele de clas. Trebuia să mă opresc puțin aici, în amintirea atâtor ore, întâlniri și conversațiuni plăcute. Bietul Ghiță, bunul nostru Ghiță... Și acum iată și piața Unirii. Vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
2002 ne-a adus un număr record de producții românești record, evident, dacă îl comparăm cu 2001 sau 2000, adică nouă ; în ordinea intrării pe ecrane, acestea au fost : Noro, Filantropica, După-amiaza unui torționar, Occident, Turnul din Pisa, Garcea și oltenii, Binecuvântată fii, închisoare, Vlad nemuritorul, Furia. Cel de-al doilea (semnat de Nae Caranfil) și ultimele două (debutul lui Adrian Popovici, respectiv cel al lui Radu Muntean) sunt produse de studiouri private, în aceeași situație fiind și Garcea și oltenii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
oltenii, Binecuvântată fii, închisoare, Vlad nemuritorul, Furia. Cel de-al doilea (semnat de Nae Caranfil) și ultimele două (debutul lui Adrian Popovici, respectiv cel al lui Radu Muntean) sunt produse de studiouri private, în aceeași situație fiind și Garcea și oltenii. Clasamentele Dacă ne uităm strict la cifre, Filantropica, Occident și Garcea conduc box-office-ul, cu probabilitatea ca Furia (a cărui exploatare în săli este încă în desfășurare) să se instaleze pe poziția a patra. Dacă le împărțim pe genuri, observăm o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
612, I, p. 207)"/>. Ulterior, În anii ’30, sloganul legionarilor suna tranșant : „Nici un ac de la jidani”. Se pare că formula a fost preluată dintr-o poezie atribuită lui Ion Creangă, În care autorul Îi Îndemna pe oameni să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași) În 1937, Tit Simedrea (episcop de Hotin și viitor mitropolit al Bucovinei) s-a referit la acest poem al lui Creangă, Încercând să-i convingă pe români că, Împiedicându-l pe evreu să practice comerțul, „el va părăsi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din 10 octombrie 1876, M. Eminescu susținea că există și o variantă a acestei zicale cu referire la greci : „Grec de treabă nu se găsește” (754, p. 115). De o percepție similară aveau parte moldovenii În ochii muntenilor și ai oltenilor, cum observa folcloristul Grigore Jipescu În 1888 : „Moldovean și om de treabă anevoie găsești” (772, p. 91). 756. Jacob Katz, Die Hep-Hep-Verfolgungen des Jahres 1819, Metropol Verlag, Berlin, 1994. 757. Michaela Haibl, Zerrbild als Stereotyp. Visuelle Darstellungen von Juden zwischen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
E și matrița marilor succese populare din epoca noastră. îl elimini pe Amza Pellea (care oricum e din altă clasă), îndepărtezi cîteva sutiene, mai îngroși pe ici, pe colo și obții Miss Litoral, A doua cădere a Constantinopolului, Garcea și oltenii. Dar nu asta mă doare pe mine. Gustul marelui public e ăla care e, și nu doar în Romînia, ci și în America, unde cele mai populare comedii contemporane cu Nea Mărin erau cele cu Burt Reynolds, adresate cu precădere
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
îi dădea raportul dimineața comandantului său era "Pe timpul serviciului meu nu s-a întâmplat nimic deosebit!" Asta în cazul în care nu se întâmpla; dar, uneori raporta așa și atunci când se întâmpla. De exemplu, la noi în Baterie, Fane (un oltean din Breasta, de lângă Craiova, magazionerul nostru) s-a încurcat cu formula. Pe serviciul lui, i-a prins dimineața dormind locotenentul major Ionescu (fostul fotbalist de pe la Rapid, parcă) pe doi camarazi și le-a făcut raport. Când a venit Panait (care
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Pieca (Premiul I), reunind alături de Marin Preda poezia oltenească a lui Sorescu, a câștigat sala, pe mine și juriul prin mijloacele simple și autentice, creionând portretul „morometului” oltenesc dintotdeauna șugubăț, cu înjurături, dar și suflet bun. Eu îi știu pe olteni și așa sunt: răi de gură, dar îți plâng din te miri ce, cât sunt ei de bărbați. Și ferească Dumnezeu să-i calci pe bătătură că... Nu te bat cu bâta! Ce-i la gura lor, să te ferească
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
film de artă sau documentar, nu s-a deplasat nici o formație de muzică populară sau cultă. Singurul colectiv artistic poposit în Brazilia a fost Teatrul Național din Craiova, invitat la un Festival internațional de teatru organizat la Sao Paulo. Prezența "oltenilor" minunatului regizor Boroghina cu "Titus Andronicus" i-a vrăjit pe brazilieni, care au umplut sălile până la ultimul loc, fiind invitați să revină și ulterior, spectacolul bucurându-se luni în șir de comentarii și cronici elogioase. Teatrul din Craiova venea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lumii, cu o critică de specialitate și o presă mereu elogioase. Prezența unor artiști români la Sao Paulo venea după excelentele spectacole din 1991, de la Bienala de la Sao Paulo, ale Teatrului Național din București și Teatrului Bulandra. Spectacolul oferit de "olteni" cu "Titus Andronicus" și Ștefan Iordache în rolul principal a fost un supersucces, cu sală plină și cronici la superlativ. Turneul mi-a prilejuit întâlniri și discuții emoționante cu marele regizor Silviu Purcărete, cu Ștefan Iordache și o mai veche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pacea. Așa că am fost eu însumi, cel din totdeauna, un moldovean care nu ține supărarea sau dușmănia mai mult de 5 minute, aceasta neînsemnând că eram dispus să accept orice și de la oricine, vorba cântecului, nu cu moldoveni, ci cu olteni, "Cin' se ia cu mine bine, / Îi dau haina de pe mine, / Cin'se ia cu mine rău, / Să-l ferească Dumnezău, / Că sunt șarpe de dudău, / D-ăl galbin de mușcă rău"! Cred ca așa cum eu aflasem câte ceva despre șeful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în istoriografia românească, va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]