817 matches
-
moartă. Romanul începe în același cadru evocat și în volumul anterior, în care își fac apariția personaje din cărțile pentru copii ale lui Lewis Carroll "Alice în Țara Minunilor" și "Prin oglindă": Pălărierul, Iepurele de Martie, PAsărea Dodo, LAcheul Broască, Omida, Pisica de Cheshire, Humpty Dumpty, Tweedledee și Twwdledum. În timp ce se luptă cu Îngerul de Foc, Merlin străbate un câmp de flori al căror miros îl face să își piardă cunoștința, aluzie la povestea "Vrăjitorul din Oz" a lui L. Frank
Semnul Haosului () [Corola-website/Science/326703_a_328032]
-
asemenea folosite până în 1900 pentru a proteja merele împotriva viermelui merelor ("Cydia pomonella"). Cu toate acestea, verdele de Paris era fitotoxic și provoca arsuri plantelor, ceea ce a dus la înlocuirea lui în 1892 cu arseniat de plumb pentru a combate omida păroasa a stejarului ("Lymantria dispar"). Verdele de Paris a fost de asemenea utilizat pe plan internațional pentru reducerea numărului de țânțari, gazde a "Plasmodium", agent patogen al malariei; el era aplicat direct pe suprafața apei sub formă de pulbere sau
Verde de Paris () [Corola-website/Science/330587_a_331916]
-
ideal moral și începând un drum ascendent, în timp ce Diplomatul își continuă drumul descendent către propriul infern. Stilul narativ al scriitorului este identic cu cel existent în romanele anterioare, inclusiv stilul flash-back-ului. Darie evocă periodic momente din copilăria sa petrecută la Omida, cunoscute deja din "Desculț", precum povestea străbunicii Zarinca și a turcului Daud, care voise să o ucidă, dar a sfârșit prin a se creștina și a o lua de nevastă, sau fapta Dioaicăi, cea care a scos ochii sfinților din
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
o specie de fluture coadă-de-rândunică găsit în America de Nord și în America Centrală. Culoarea lor este neagră iar aripile sunt albastre iridescente cu pete portocalii pe exterior, iar pe interior pete albe. Au multe habitate diversificate, dar adesea se găsesc în păduri. Omizile care pot fi negre sau roșii ca și culoare au ca sursă principală de hrană speciile de plante de "Aristolochia", devenind astfel o specie otrăvitoare, atât în faza larvară, cât și în cea adultă. Însă, adulții se hrănesc cu nectarul
Battus philenor () [Corola-website/Science/328841_a_330170]
-
sau a prăzii, fiind greu de descoperit de către dușmanii lor naturali sau de către pradă. Homocromia are un rol important în relațiile intra- și interpopulaționale. Homocromia se întâlnește la numeroase specii de insecte (ex.: culoarea verde a cosașilor și a lăcustelor, omizile fluturelui "Sphinx ligustri" imită culoarea frunzelor de liliac, iar dungile oblice de pe cap seamănă cu nervurile frunzelor), la pești (ex. cambula), batracieni (ex. brotăcelul); reptile (la multe șopârle din genul "Lacerta", liniile negre de pe corpul unor șerpi), păsări (ex. caprimulgul
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
cu a zăpezii (iepuri, vulpi, păsări); culoarea asemănătoare cu a nisipului a animalelor din deșert; culoarea verde a numeroase animale care trăiesc în pădurile tropicale. Mecanismul biochimic și fiziologic al producerii colorației homocrome este foarte diferit; ex. culoarea verde a omizilor se datorează unui derivat al clorofilei, ingerat din plante, care nu se descompune la lumină; la unele mamifere, ex. la leneș ("Bradypus tridactylus") culoarea verde este rezultatul simbiozei cu o algă protococală al cărei loc de viață îl constituie blana
Homocromie () [Corola-website/Science/335472_a_336801]
-
multe specii, larvele construiesc din fir de mătase capcane sau vârșe, plase, care le servesc ca adăpost și la prinderea unor animale acvatice mici. Larvele au un aparat bucal masticator. Larvele sunt de două tipuri: eruciforme (tip eruciform) asemănătoare cu omida și campodeide (tip campodeiform) asemănătoare cu "Campodea". Larvele campodeiforme se întâlnesc mai rar: la familiile "Rhyacophilidae" și "Hydropsychidae". Ele nu își fac tub, ci se mișcă liber în apă. Larvele eruciforme au capul, de regulă, ortognat. Pe primul segment abdominal
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
sau a marginii pădurii. În timpul zilei prinde și insectele din mijlocul pădurii. Seara se mută din nou în locurile iluminate de soarele vesperal. Părinții în timpul zilei hrănesc puii cu muște, tăuni, fluturi de zi, libelule (din familiile "Calopterygidae", "Coenagrionidae", "Gomphidae"), omizi, "Chrysopidae". Seara, după ora 20, hrănesc puii în special cu fluturi de noapte, iar în restul zilei prada principală a muscarului sur constă din diferite muște, care constituie, de obicei, cel puțin jumătate din totalul insectelor cu care hrănesc pui
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
critică sistemul politic corupt și demagogic al României și lansează atacuri ascuțite la adresa elitei politico-sociale aflate la conducerea țării. Pământul este considerat de autor ca fiind o „mocirlă” sau un „lăcaș al invidiei”. Tonul autorului devine uneori agresiv: "„asemenea ție [omidă - n.n.], parvenitul, vicios și târâtor, de toți e curtenit când aurul ce are sclipește în-deajuns ca scârba să dispară”". Stahl aduce un omagiu mentorului său, Nicolae Iorga, existând un pasaj în care naratorul citește inițialele lui Iorga, „ce vor fi
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
parohul bisericii "Neupfarrkirche" precum administrator major ("Superintendent") al comunității protestante din Regensburg și regiune. Ca entomolog și-a început cariera deja în 1752, când orașul său natal precum părți ale Saxoniei de atunci au fost lovite de o ciumă de omide El a întreprins o excursie în această regiune, analizând motivul acesteia, scriind cartea "Nachrichten von einer Raupe so etliche Jahre her an manchen Orten in Sachsen vielen Schaden gethan". Printre lucrările sale cele mai importante entomologice mai sunt de enumerat
Jacob Christian Schäffer () [Corola-website/Science/335208_a_336537]
-
de cereale și plante industriale, dar și o gamă largă de alte produse comestibile: fructe, legume, carne, insecte și alte alimente găsite în locuințe, dar poate mânca clei, pastă și chiar săpun. Șoarecele de casă poate să se hrănească cu omizi, molii nezburătoare și râme. Dacă mănâncă alimente umede sau semințe care conțin 12% proteine, el poate trăi fără apă. Mănâncă de 20 de ori în fiecare zi, consumând zilnic alimente până la 10% din greutatea corpului. Având hrană suficientă disponibilă, nu
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
până într-un punct. Aripile inferioare sunt gri cu linii negre și roz la bază. Este o specie nocturnă. Se hrănește cu nectar de la unele flori, printre care floarea lunii ("Calonyction aculeatum"), volbură ("Convolvulus arvensis") și petunii (specii de "Petunia"). Omida este solidă și are antene. Se hrănește în timpul zilei și nopții cu floarea de batat ("Ipomoea batatas"), specii de "Datura" și alte plante. Este un mare dăunător pentru plantațiile de cartof dulce (batat). Specia este neotropică, iar adulții migrează spre
Agrius cingulata () [Corola-website/Science/332219_a_333548]
-
cu 4-6 linii alcătuite din fragmente scurte, închise și mărginite cu alb. Se hrănește cu tot felul de artropode mici (coleoptere, aranee) și chiar cu râme. În captivitate se hrănește cu muște, drosofile, efemere, furnici, chironomide, afide, aranee, coleoptere, lumbricide, omizi nepăroase. Șopârlițele de frunzar evită arșița, ieșind în căutare de hrană cel mai des în primele ore ale dimineții și după amiază înainte de apusul soarelui. În mediu se observă greu, atât din cauza asemănării lor cu frunzele uscate (homocromie), cât și
Șopârlița de frunzar () [Corola-website/Science/333935_a_335264]
-
abia putându-se mișca. Este o șopârlă foarte sperioasă, nu se poate cățăra, iar mișcările ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
ai societății civile. Fapt contestat vehement de adversarii săi. În frunte cu Traian Băsescu. Eu am susținut și susțin în continuare că, în interes național, președintele are dreptul să se consulte cu cine crede de cuviință. Chiar și cu Mama Omida. Nu există nicio lege care să îi interzică acest lucru. Dar problema este alta. Ce rost ar avea asemenea consultări dacă, anterior, de capul lui, presedintele României a decis numele viitorului premier? Înseamnă că această procedură constituțională a consultărilor a
Dacian Cioloș, IMPUS ca premier? Jocurile ascunse din Occident by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/103384_a_104676]
-
cât încasează pe oră pentru ca sigur, sigur am să ajung la concluzia că nu mi-o pot permite, pe ea pe oră zic. :))) Trecând peste asta și pește talentul nemărginit al jegurilor din CNA de a o face pe Mama Omida - știind ei sigur cu mintea lor puțină dar suficientă ce a vrut să zică poetul le reamintesc că în cadrul aceleiași emisiuni am amintit că nu am făcut altceva decât să pun o firească întrebare citandu-l pe șeful de partid
Scandal monstru între inițiatoarea legii antifumat și Florin Chilian. CNA și PRO TV, implicate: Să mă sărutați în cur by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101242_a_102534]
-
este o scriitoare franceză de origine română. Emigrata din România încă din copilărie, ea a scăpat ca prin urechile acului de timpurile regimului comunist în 1983, dar i-au trebuit 30 de ani ca să dezvăluie în prima ei carte „Când Omida devine fluture sau dictatură română văzută de o adolescentă liberă” cum se petreceau lucrurile în România pe vremea aceea, si cu ce strîngere de inimă dar totodată bucurie și-a părăsit țara. După Revoluția din 1989 s-a întors la
Marina Anca () [Corola-website/Science/337139_a_338468]