2,163 matches
-
în vârstă, fie pentru că sunt suferinzi ori șomeri au și statutele excluziunii sociale de la educație-reconversie profesională-loc de muncă, asigurarea de sănătate, împrumuturi și alte servicii financiar-bancare, care fac din oameni "cetățeni", și nu delicvenți, boschetari și "oameni ai străzii". Idilica "omogenitate socială" de altădată, este înlocuită de gravele relații cu bani-putere apărute în deceniile tranziției "de la autoritarism la democrație și drepturile omului". Iar "întregul" merge și el prost. Accentuarea inflexibilității noilor "nababi" (de la miniștri și înalți funcționari publici la șefii de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cel mai mult în cercetarea științifică, are întotdeauna înainte semnul ± și se calculează după formula: <formula>. Cu cât dispersia este mai redusă, cu atât valoarea centrală este mai reprezentativă; coeficientul de variabilitate se exprimă în procente, oferă măsura gradului de omogenitate a unei sau mai multe colective și face posibilă compararea grupelor măsurate cu unități de măsură diferite. Valorile sale se exprimă în procente. <formula>.
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3021]
-
64,28 Sursa: www.cdep.ro. Notă: cifrele reprezintă procente. Pentru legislatura 2004-2008 N= 334, pentru legislatura 2008-2012 N= 352. Există, așa cum putem observa diferențe semnificative între profilurile diferitelor grupuri parlamentare, în ciuda unor caracteristici care determină un anumit grad de omogenitate al elitei parlamentare, literatura de specialitate cu privire la instiuționalizarea Parlamentului în spațiul post-comunist fiind, în acest sens, grăitoare. Profilul diferit între PDL și UDMR de exemplu ar putea face obiectul unei discuții. Dacă ne raportăm la media de vârstă pe legislaturi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dintre caracteristicile sale nu sunt încă pe deplin sistemice. Iarăsi, prin apel la literatura de specialitate, am putea spune că această perioadă este, în ultimă instanță, o situație firească. În fine, elita parlamentară din România este caracterizată de o anume omogenitate în privința ocupațiilor specifice, genului, într-o anumită măsură chiar a vârstei și a educației. Dar, este caracterizată și de o anumită diversitate în privința experienței politice, de exemplu. Din acest punct de vedere elita parlamentară românească pare a fi ușor diferită
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
al extremei drepte, capabilă să se mobilizeze în direcții politice divergente. (Beichelt și Minkenberg 2002, 4). Extrema dreaptă mai este văzută și ca un efort radical de a anula schimbările sociale, radicalizând și punând accent pe o imagine idilică a omogenității sociale. (Minkenberg 1998) Definiția acoperă și câmpul semantic al partidelor extremiste, xenofobe, naționaliste și autoritare, care au în comun populismul ultranaționalist (Minkenberg și Perrineau 2007, 3). Pentru a specifica și o direcție de acțiune, extremismul rasist este considerat a fi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și resursele lor politice actuale. O competiție într-un context geo-cultural atât de vast și de divers, precum noile județe din Transilvania și Banat, ar fi pierdută din start. Prin eliminarea competitorilor regionali, naționalizarea sistemului de partide ar fi completă. Omogenitatea politică a reprezentării locale și naționale, prin dominația masivă a partidelor naționale, ar fi nu doar inechitabilă pentru partidele mici, ci contraproductivă pentru susținerea democrației locale și a specificului cultural local și regional. O asemenea măsură ar putea sufoca reprezentarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
formațiunilor politice din România poate fi găsită în Preda și Soare (2008, 83). 9 Schattschneider (1960) explică faptul că nu toate diferențierile sociale sunt organizate la nivel politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu prezintă linii de clivaj nu implică omogenitatea acestora sau absența totală diviziunilor sociale. 10 Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) este un partid fără grup parlamentar dar cu reprezentare locală importantă ce va fi discutat in extensi în două dintre capitolele acestei cărți. 11 Pentru alegerile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nu toate diferențierile sociale sunt angrenate în procesul politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu au avut clivaje la începutul perioadei de tranziție nu implică nici absența unor anumite linii de definire ulterioară a votului (Kitschelt et al. 1999), nici omogenitatea socială sau absența divizărilor sociale. Dimpotrivă, există unele diferențe pe care comunismul nu le-a putut eradica (vezi Tucker 2002), altele au apărut în perioada postcomunistă (de exemplu, învingătorii vs. învinșii tranziției) 2 Deși nu se autodefinea drept partid, UDMR
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prioritar în cadrul structurilor regionale din Golful Persic (Consiliul de Cooperare al Golfului ș.a.) și cu relații economice preponderente cu spațiul Asiei orientale. Această realitate atestă obiectivitatea unui alt principiu pe care ne bazăm demersul de regionare politicogeografică și anume principiul omogenității, în virtutea căruia unitățile-unicat pe care ne propunem să le stabilim trebuie să aibă valorile și caracteristicile parametrilor luați în calcul, cât mai puțin diferențiate în interiorul “unicatului” regional. În baza acestui principiu pot fi identificate o serie de ansambluri politico-geografice relativ
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
81,2% din numărul total de locuitori), în medie, la 100 de români au fost înregistrați doar doi străini, procentul total al cetățenilor români (92,15%) nu mai poate surprinde pe nimeni. Datele oficiale ale recensământului au permis vehicularea tezei „omogenității naționale” în întreaga producție istoriografică a României. Având indiscutabile corespondențe în realitățile demografice românești, nu putem, totuși, să nu remarcăm faptul că această teză este născută mai curând din obsesia unei analize cantitative, și nu calitative. Spre exemplu, realitățile din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nivelul de dezvoltare a forței musculaturii flexoare a antebrațelor pe brațe (M. biceps brahial, M. deltoid), dar și a musculaturii spatelui (M. dorsal, M. șanțurilor vertebrale, M. subspinos etc.). Tracțiunile au fost numărate doar cele executate corect (tabelul 1). Indicatorul omogenității este foarte ridicat (C.V este cuprins între 20,5 și 26,7%) și se datorează unei mari dispersii a rezultatelor individuale. La clasele experimentale s-au înregistrat ritmuri de creștere însemnate, care sunt evidente, dar nu și omogene (C.V.
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3024]
-
experimentală și martor) urmează o curbă ascendentă, dar mai crescută la grupa experimentală. Dispersia rezultatelor individuale nu este așa de mare ca la băieți (C.V. are valori cuprinse între 9,89 și 16,3%). Ritmurile de creștere sunt evidente, iar omogenitatea colectivelor claselor experimentale s-a ameliorat și ea la testarea finală. Diferența de creștere între grupa experimentală și martor este semnificativă (p<0,001) procesul educativ, printr-o gamă diversificată de acțiuni motrice individuale ale elevilor. Experimentul pedagogic a demonstrat
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3024]
-
mai trăiește? întrebă din nou Mavrodin ridicând, privirile. - Nu, răspunse foarte încet celălalt. Nu mai trăiește...” (p.128) Toate artificiile narative ale scriitorului converg către această dezlegare finală a enigmei provocate de cele două prezențe feminine foarte asemănătoare. Simetria și omogenitatea discursului narativ sunt completate de o tehnică a anticipării. Povestea lui Hasnaș se lasă așteptată și promite a fi la fel de interesantă ca și cea a lui Mavrodin. Am subliniat deja notarea anumitor gesturi sau replici ale lui Hasnaș care precedă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Restructurează credințele. Adâncește conflictul dintre generații. * Mărește numărul cititorilor de ziare și reviste duminicale care au un pronunțat caracter de divertisment, în detrimentul publicațiilor cu nivel intelectual mai ridicat. * Stânjenește dezvoltarea intelectuală și creativitatea. * Produce "gânditori" de duzină care sunt rezultatul omogenității sociale a consumului de televiziune. * Promovează egocentrismul adolescentin. * Provoacă o supraîncărcare informațională. Efecte afective * Afectează timpul liber al femeilor casnice. * Servește ca un mecanism de evadare; ușurează depășirea stresului social. * Reprezintă o sursă atractivă a educației, distracției și dezvoltării culturale
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
s-au produs în concepțiile, atitudinile și comportamentele membrilor societății românești ca urmare a proliferării mijlocului numărul unu al mass-media, televiziunea. Dar, și numai prin simplă observație, putem constata felul în care creșterea impresionantă a consumului de televiziune a produs omogenitatea socială în acest domeniu. Laitmotivul discuțiilor cotidiene este reprezentat de aceleași știri și evenimente vizionate pe canale de televiziune diferite; îmbrățișarea fără discernământ a opiniilor vehiculate în talk show-urile nocturne, refugiul reprezentat de lumea telenovelelor care au inundat programele
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
22, 51 Epitext editorial 25, 36 Eterogenitate 41 Hipertextualitate 19, 28 Interacțiune socială 33, 46 Ironie 29, 30, 105-107 Logici sociale 45 Macro-propoziție 39, 41 Metadiscurs 29, 30 Micro-propoziție 39, 41 Narațiune 124, 125, Numele autorului 51, 52, 54, 56 Omogenitate 41 Parodie 27, 28, 30 Pastișă 128, 129 Peritext auctorial 22, 51 Peritext editorial 22, 23, 25, 36 Polifonie/polifonic 71, 102, 115, 121 Prefață 72 Propoziție 37-39, 41, 42, 101 Publicitate 25, 36, 48, 140 Referință 37, 70, 148
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
gîndim doar la constanta ubicuitate a temei Conspirației evreiești sau la legendarul Om providențial. Nu-i mai puțin adevărat că dincolo de delimitările pe care ne-am obișnuit să le considerăm decisive, sîntem în prezența unor ansambluri structurale de o reală omogenitate și de o specificitate constantă. Rolurile atribuite acestora au putut varia, în timp și în spațiu, în funcție de vicisitudinile dezbaterilor ideologice sau ale luptelor partizane. În cadrul fiecăruia, factorii de permanență și de identitate rămîn totuși ușor decelabili, atît la nivelul limbajului
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
o unitate a istoriei umane și o unitate a culturii"54. Cultura este, potrivit concepțiilor particulariste și relativiste ce au urmat, cea care produce o identitate specifică pentru o anumită societate, prin procesul de socializare ea asigurând o mai mare omogenitate în rândul membrilor săi și o mai clară delimitare față de cei dinafară (outsiders). Cultura devine o sursă de diferențiere socială, asigurând factorii pentru coeziune internă și pentru discriminare externă 55. Culturalismul a fost acuzat adesea ca este localist și internalist
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și cercetările pe aspectele sociorelaționale și pe dinamica cognitivă-afectivă socială și educativă. Din punct de vedere didactic, clasa de elevi reprezintă spațiul eminamente destinat procesului instructiv-educativ, având ca finalitate dezvoltarea proceselor intelectuale și a motivației pentru studiu în condițiile unei omogenități relative a componenței interne a colectivului. Perspectiva care definește cel mai bine, din punctul de vedere a managementului clasei de elevi, domeniul de studiu este perspectiva psihosocială. Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfășurării activității de instruire și de
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
mai trăiește? întrebă din nou Mavrodin ridicând, privirile. - Nu, răspunse foarte încet celălalt. Nu mai trăiește...” (p.128) Toate artificiile narative ale scriitorului converg către această dezlegare finală a enigmei provocate de cele două prezențe feminine foarte asemănătoare. Simetria și omogenitatea discursului narativ sunt completate de o tehnică a anticipării. Povestea lui Hasnaș se lasă așteptată și promite a fi la fel de interesantă ca și cea a lui Mavrodin. Am subliniat deja notarea anumitor gesturi sau replici ale lui Hasnaș care precedă
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
tot ceea ce ține de aspectul formal al operei nu constituie nici de această dată o prioritate a autorului. Cu toate acestea, Eliade se vede nevoit să mențină, o anumită unitate a întregului text pentru a putea contura cât mai bine omogenitatea la nivelul tematic. Prezența celor două fire epice principale deja menționate impune de la început o dublă perspectivă: aceea a lui Ștefan Viziru și cea a lui Spiridon Vădastra. Debutul romanului a fost de mai multe ori refăcut, după cum mărturisește scriitorul
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Diferența este ceva mai mică pentru cei care au terminat clasa a VIII-a. Subliniem faptul că este vorba de reușita din primii trei ani de gimnaziu pentru ambele generații, deci putem afirma că cei mai mari au mai multă omogenitate din perspectiva diferențelor de performanță pe care le induce apartenența de sex. Pentru cei mai mici, autonomia este aleasă în aceeași măsură și pentru băieți și pentru fete, iar pentru acomodare și sensibilitate se optează în mod apropiat. Cooperarea este
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a ajuns nu sunt deloc încurajatoare: clasificările de care dispunem cele care, de exemplu, fac distincția (cf. Werlich) între descriere, povestire, expunere, argumentație, explicație nu sunt relevante și nu oferă decât un cadru teoretic vag, fără a oferi garanția unei omogenități sau a unei regularități, în timp ce clasificările ce tind să fie omogene, riguroase, monotipice și exhaustive riscă să se piardă în nenumărate ramificații care devin inutilizabile și nu garantează nimic. Acest fapt ne conduce la următoarea teză: nu este posibilă o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pic ideile, ori sirene sau centauri... Dacă enunțurile realizate diferă atât de mult unele de altele, dacă creativitatea și eterogenitatea prevalează în raport cu regularitățile, aceasta se datorează faptului că, la nivel textual, combinația secvențelor este, în general, foarte complexă. Caracterul de omogenitate apare în cazuri izolate, precum un text elementar format dintr-o singură secvență. În acest caz trebuie să luăm totuși în considerare două situații reprezentative: * Textul nu prezintă decât o secvență. În acest caz, nu putem vorbi decât de o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cele două (de la 25 la 26). În încheiere, felul de mâncare preparat este însoțit (27) de elemente non repertoriate în lista de ingrediente. Se poate observa deci că, dintr-un ansamblu de acte ordonate, rezultă un obiect global care asigură omogenitatea structurii. Se dă un plan tip al acestui gen de text în care elementele secvenței (b) sunt reluate sistematic într-o serie de acte (c). Acest plan este cu mult mai exact decât cel pe care îl propuneam în articolul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]