2,025 matches
-
de-a face cu această înșiruire noncumulativă de imagini echivalente, cu conexiuni arbitrare, dotate cu o viteză obligatorie, care determină trecerea unui interval de timp fără necesitate internă, pe care îl și șterge în aceeași măsură, instantaneu. Mica lucarnă este onirică, repetitivă, selectivă; în ea fuzionează principiile plăcerii și ale realității. Ea își programează în avans programatorii. Pe scurt, ea nu face decît după capul ei, și nu după al nostru. Și este foarte bine. Televiziunea este mai întîi o mașină
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai interiorizat, mai puțin transparent, se narativizează, caută să semnifice într-o simbolistică mai opacă și, tematic vorbind, revelează predispoziții tanatice. Poezia arborează doliul și se deschide către zone crispate, sumbre ale emoționalului, autosugestionându-se în același timp în sensul fervorii onirice de tip dark: „El va veni și ne va pregăti pentru Dincolo;/ s-au pregătit muribunzii extraordinari ce-și dezveleau/ dinții mărunți și încă sunau din dulcele corn, dar era/ cu putință să-mi povestească desfătarea din groapa cu vinișoare
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
I., Pastel handicapat și Autoportret cu foxterrier (1980), nu au putut apărea la o editură de stat, tipărirea lor fiind susținută financiar de autor. Textele, scrise în maniera story-poemului, conțin viziuni carnavalești, de sorginte suprarealistă sau expresionistă, personaje alegorice și onirice, precum și numeroase teme, motive și simboluri la care poetul revine obsesiv: labirintul și spațiile de trecere (ușa, fereastra, coridorul, tunelul, pragul, rama), jocul de lumini și umbre, instrumentele optice de percepere și de focalizare a imaginii (luneta întoarsă spre sine
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
proză scurtă, Trecuta vârstă a Julietei (1969) reunind schițe de inspirație realistă și fantastică, nu străine de anume subtilități psihologice. Ca și în următoarea culegere, Insula (1971), textele sunt învăluite de „stări muzicale”, proprii liricii simboliste, în asociere cu ipostaze onirice sau notații fanteziste, care creează impresia de straniu, de insolit. Situat cronologic între aceste două cărți, romanul Domnișoara cu miozotis (1970) e construit cu alte mijloace, clasic realiste, și cu o detașare auctorială ironică. În cuprinsul lui, e restaurată, la
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
fascinează prin acumularea de erudiție, prin excursurile făcute în biografia și semantica unui cuvânt, prin întinsa rețea de citate din literatura populară și cultă. Cuvântul basm, de pildă, devine un studiu monografic de mare densitate (origini - cu opțiunea pentru izvorul oniric al basmului -, clasificare tipologică, analiză comparativă a stilului etc.). Pentru H. scrisul este o modalitate de exprimare totală. Deopotrivă de înzestrat, creatorul de literatură, aflat într-un dialog lipsit de complexe cu modelele românești și universale, este preocupat de ideea
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
real și imaginar (Stingere, Două vieți, Gară pustie, Douăsprezece, Umbre ale lucrurilor și sufletelor, Lasă, tot..., Coroana nebunului, Cel). Este ca și cum, văzut prin ochii melancolici ai „străinului”, realul însuși s-ar derealiza, imaginile culese, oricât de concrete, căpătând o tentă onirică sau fantasmatică (Ordinea prestabilită, Unul își ascunde fața, Vorbește domnul K). De același joc al ambiguității, care întrețese misterios realitatea cu închipuirea, ține în parte și proza autorului. Dus la extrem în romanul Pavilionul (1981), o supraîncărcată și aproape prolixă
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
afla semnificațiile durabile ale existenței. Interviu cu înger și maimuță (2001) este o carte de eseuri, meditații și confesiuni, ale căror premise provin din experiența autoarei. În esență, aici intră, ca într-un mozaic, evadări din banalitatea realului, cu incursiuni onirice și viziuni intens cromatice, alternând cu observații asupra condiției umane și a interiorității, asupra relației dintre om și divinitate. Interesant este elogiul lecturii. Poeziile din cartea Umărul de argint (2002), semnată cu pseudonimul Vicenția Vara, închid în ele trăirile unui
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
negrul, încremenirea și roata (calul încremenit, precum în Proiect pentru un monument eqvestru), absurda comedie umană și literară devin teme constante, de unde și cinismul, ironia, mizantropia ușor oraculară, care acum iau locul sentimentalismului. Apetența pentru discursiv rămâne, uneori cu izbucniri onirice ori expresioniste, adesea cu accente vădit whitmaniene (Expoziții în vis), dar există și câteva poeme concentrate, care se reduc la juxtapunerea unor cuvinte-simbol. SCRIERI: Balerina de fier, cu ilustrații de Constantin Piliuță, București, 1970; Peisaje, București, 1975; Solii de toamnă
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
simbol. Unele ilustrează tema vanitas vanitatum, demonstrând prin trama narativă zădărnicia eforturilor omenești pe drumul spinos al împlinirii unui vis, a unui ideal. În altele (Omul și nisipul, Bătrânul anticar, În hrubă, Trenul de dimineață), cu toate că accentul cade pe fantazarea onirică și pe halucinația controlată, narațiunea este atât de sigur implicată în acțiune și real încât hotarul dintre firesc și straniu devine difuz. De o cu totul altă factură sunt prozele din ciclul Vârsta de bronz, evocând personaje și întâmplări din
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
1971 s-a stabilit la Viena, unde a publicat proză în limba germană și, după o experiență de editor, s-a consacrat regiei de teatru. Considerat un reprezentant al „neoavangardei românești” sau al unui al treilea val, integrat grupului de onirici (Leonid Dimov, D. Țepeneag, Virgil Mazilescu ș.a.) publicați în revista „Amfiteatru”, I. este un nonconformist atras de absurd și fantezie, cu spirit ludic și inventivitate. Insurgent cu expresie juvenilă, lui I. i-a plăcut să jongleze cu aluzii livrești și
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Nicolae Balotă, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, RL, 1971, 13; Mirela Roznoveanu, „Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille”, TMS, 1971, 3; Ruxandra Cesereanu, Vintilă Ivănceanu și Evul Mediu modern, RL, 1991, 30; I. Negoițescu, Vintilă Ivănceanu, scriitor oniric, CNP, 1991, 33; Dicț. scriit. rom. II, 672-676; Dicț. analitic, IV, 607-608; Manolescu, Enciclopedia, 424-425. M.I.
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
vorbește, proletarul, ci burghezul, acela care ține discursul și care găsește în celălalt un mijloc de a-și hrăni fantasmele 143. Muncitorul real devenea, prin delegație, un Prometeu care sfida limitele cunoașterii, pronosticurile sociale. Toate aceste potențialități au o componentă onirică, inerentă epocii, în timp ce alteritatea „ordinară“ rămânea mai controlată, mai aproape de un anume „realism“144. Visul e vizionar și autonom în raport cu • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem. • Dim. Păcurariu, Teme, motive, mituri și metamorfoza lor, București, Editura Albatros, 1990, p. 24. • Lucian Boia, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
țară și peste hotare, organizează expoziții pe teme culturale, este cofondator al Cenaclului „G. Călinescu”. Versurile din Călătorie într-un cosmos interior (1988) aparțin unui spirit sensibil, rafinat, erudit, ce căutându-se pe sine își descoperă eul liric pendulând între oniric și real. Ca editor, L. se remarcă prin edițiile din scrierile lui Liviu Rebreanu: Opere alese (I-V, 1959-1961), o primă imagine de ansamblu a operei, ce include pe lângă retipăriri și un bogat material publicistic identificat și ales din toate
LIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287838_a_289167]
-
boeme, nonconformiste din timpul războiului și din primii ani postbelici. Versul e totdeauna liber și nerimat, adesea discursiv în chip insidios, derutant prin inadecvarea formulărilor la conținut: banalul apare în alianță cu insolitul, prozaicul cu poeticul uneori sublim, realul cu oniricul și fabulosul livresc. Reminiscențe de simbolism decadent sunt încorporate într-o imagistică de tip suprarealist, pătrunsă de spiritul expresionismului. Modurile poetice mai ușor identificabile sunt evazionismul fantezist, profesat cu deosebit răsunet în epocă de Constant Tonegaru, și ironismul lui Geo
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
mitului, convertite critic în formula realismului magic, care îmbină adevărul crud cu suflul poeziei. Folclorul indigen favorizează la Asturias aplecarea spre mitologicul local de origine maya, prozatorul preluând și de la suprarealiști imaginea dislocată, fervoarea metaforică și irumperea în subconștient și oniric, iar de la Dostoievski priza la suferință și descrierea situațiilor-limită. Mai pronunțat înnoitoare sunt intențiile volumului Literatura hispano-americană în lumină sistemică (1979), care are o dublă finalitate: cuprinderea întregii arii a literaturilor din America Latină și investigarea lor dintr-un unghi metodologic
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
doritori? Dacă s-ar constitui un asemenea grup, ar fi interesant de lucrat pe teme care să aibă un potențial de numinosum, niște teme care exercită asupra noastră o formă sau alta de fascinație. Spre exemplu, domenii numinoase sunt literatura onirică, visele, fantasmele, relatările despre experiențele letale, experiențele șamanice, horoscoapele și profețiile astrologice, tarotul etc. Toate acestea sunt discipline care, desigur, au un aer marginal pentru noi, universitarii, dar care au fost recuperate de către cercetarea academică sub un termen foarte potrivit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
succedă o alta. Este vorba pur și simplu de a analiza imagine cu imagine, subliniind exact succesiunea lor, care nu depinde de și nu configurează un scenariu unic. Important este de a analiza fiecare scenă În toate dimensiunile ei fantasmatice, onirice, deși nu-i obligatoriu ca opera respectivă să fie delirantă. Amplificând toate latențele unor asemenea imagini, prin analize succesive, se ajunge În final la o „nebuloasă” de imagini, În care „pulberea” de sensuri ajunge să vorbească prin ea Însăși, fără ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care, În punctul de plecare, a fost o frumoasă fantasmă a lui Corin. Pentru ca metoda să se clarifice și să se limpezească, devenind operațională asupra discursurilor culturale, ar trebui răspuns la Întrebarea: cu ce instrumente lucrăm? Cu instrumente fantasmale, ale oniricului, sau cu instrumente analitice? Cert este că ne aflăm Într-un moment al cercetării, al teoriei care mă Încurajează să privilegiez fantasma și să caut căile adecvate de acces, iar metoda propusă de Corin este o asemenea cale, repet, promițătoare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că, din diverse motive istorice, la noi a apărut În ultimul deceniu o artă pe care Încerc să o definesc acum prin termenul anarhetip. Ea ține de o atmosferă creatoare comună, pe care am delimitat-o constituind micul nostru grup oniric clujean, dar la care participă scriitori din locuri diferite, cum ar fi Simona Popescu sau Adrian Oțoiu. Deși folosim instrumente de expresie complet diferite (regia, respectiv proza), nu mă pot Împiedica să nu constat că, În ciuda lipsei oricărei concertări, mă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
participativă? Mărturisesc că nu am venit cu metode și rețete deja elaborate, ci doar cu niște gânduri și sugestii pe care să le discutăm Împreună. Eu aș provoca-o pe Ruxandra (care conduce un seminar de creative writing pe literatura onirică - o formă, e adevărat, nu de discurs teoretic, totuși o formă de exersare a fantasmei) să ne Împărtășească din experiența ei. Ruxandra Cesereanu: La fiecare ședință a atelierului de creative writing noi analizăm tehnica delirului pe câte o poezie, pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să ne Împărtășească din experiența ei. Ruxandra Cesereanu: La fiecare ședință a atelierului de creative writing noi analizăm tehnica delirului pe câte o poezie, pe câte un poet care face parte din ceea ce eu definesc ca un tipar delirant, coșmaresc, oniric, psihedelic. Descuamăm tehnica delirului În poemul respectiv, după care le dau participanților o temă, un număr de versuri și le recomand să folosească tehnica delirului din poemul respectiv. În urma acestui atelier de creative writing nu vor ieși neapărat poeți, nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un focus-grup sub forma unei psihodrame - e situația ideală de combinare a metodologiilor existente pentru a produce o metodologie proprie În analiza anarhetipală. Ideea mi-a venit din povestea Ruxandrei despre ce s-a Întâmplat la atelierul ei de creație onirică, la ultima ședință. Atunci ai putea să cuantifici și să obții niște date factuale pe care să le oferi explicativ conceptului tău. Pentru că eu, spre deosebire de domnul profesor Muthu, nu cred că conceptului tău Îi lipsește ontosul. Eu cred că ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În definitiv, stările alterate de conștiință vin foarte bine În atingere cu cercetarea fantasmatică, indiferent dacă experiențele lui Castaneda sunt trăite efectiv sau sunt inventate pur și simplu. Ceea ce a făcut Ruxandra la atelierul ei de creative writing pe literatură onirică, mai ales În ultima ședință, este tot o formă de explorare participativă În care În nici un caz nu știi de la Început Încotro te Îndrepți, iar metoda se creează pe parcurs... Ruxandra Cesereanu: Dar hai să vă explic mai pe larg
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de fantastic, erați tentat să evadați pe căi livrești din realitate. Or, aceasta era o atitudine indusă de mediu, până la urmă. În Încercarea de a scăpa, de a „uita” de realitatea societății totalitare, vă Întorceați privirile spre transcendent, spre literatura onirică, spre o literatură ruptă de cotidian, vă atrăgeau științele oculte, yoga... Corin Braga: E adevărat. Într-o bună măsură, evaziunea a fost și o contrareacție la sistem. De altfel, s-a și vorbit despre literatura evazionistă, metaforică, metafizică a anilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ideatică a poeziei-eseu, îi spune M.) și sfârșește în prolixitate. În schimb, Cocktail, „superromanul” în cinci sute de pagini, și el polifonic, se salvează de împotmolirea ideatică prin intervenția unei regii comic-parodice. Aceasta sparge convenția genului și, odată cu infiltrarea elementului oniric și grotesc, creează cadrul unei neobișnuite confruntări a autorului cu umbrele sale, reificate și adunate în carte. Disprețuitor al cerințelor poeticii (al logicii chiar), M. își manevrează avatarurile, ce tind către o independență pirandelliană, ca pe niște paiațe de circ
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]