935 matches
-
care amintește Ion Neculce, n.a.) erau la cele două colțuri ale mesei din spre M. S., apoi veneau generalii, generalii-locotenenți, generalii-maiori, brigadierii, coloneii”. Un alt prilej aniversar a fost la 29 iunie, când țarul a fost sărbătorit de ziua sa onomastică. Armatele otomane, sub comanda marelui vizir Baltadgi Mehmed-pașa, s-au pus în mișcare la 9 aprilie. De la Constantinopol s-au îndreaptat spre Adrianopol, iar de aici până la Dunăre, unde li s-au alăturat trupele venite din Asia și Egipt. La
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vorbitori de limbă maghiară. Treptat au renunțat la limba maghiară, pe care au păstrat-o însă ca limbă de comunicare internă (în familie ori în grupul etnic de care aparțineau), și ca limbă de cult, adoptând limba română și formele onomastice românești. Se întâlnesc însă și nume de familii italiene, iar altele franceze, foarte probabil de religie catolică, stabiliți mai târziu aici. În prezent, românii de religie catolică, incluși sub aspect teritorial-administrativ în județul Vaslui, sunt organizați din punct de vedere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frig pe delicata stradă a Naipului aranjăm un început de speranță în legătură cu identitățile noastre provinciale. Și mai pe esență, dă-ne Doamne să ieșim în primăvară în întregime. Cu iubire de la prietenul, colegul și vecinul vostru, Nichita, a cărui zi onomastică e astăzi, chemându-l pre numele său de botez Hristea. Datat: 25 dec. 1960. Sunt în textul de mai sus câteva referiri care multor cititori li se vor părea obscure. Voi încerca să le limpezesc înțelesul. Ce este, într-adevăr
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
rădica, răle, samă, sară, ticnită, urieș. În aceeași situație se află numeroase dublete, ca în cazurile acuș-acuși, atunci-atuncea, care-cari, întâi-întăi, nimeni-nimene, până-pănă etc. Același este cazul cu dubletul toponimic Fălticeni (formă oficială)-Folticeni (formă populară și etimologică), ca și cel onomastic Nicolai-Neculai. Pentru că erau curente în limba epocii și probau un proces de adaptare fonetică și morfologică a neologismelor (mai ales de origine franceză), au fost păstrate în ediții forme precum biurou, cortej, eco, fantazie, impresiune, locoțiitor, ministeriu, novelă, orizon, hotel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o oară de joc nebun puturăm să ne ducem cu toții pe la casele noastre bucuroși de izbânda făcută și fiind siguri că caimacanul Vogoride va fi fericit când va auzi în ce mod i-am adresat mulțămirile noastre de ziua-i onomastică pentru boieriile cu care ne căftănise. A doua zi pe la oarele 11 dimineață, când mă pregăteam să merg la tribunal, fui întâmpinat de aprodul care îmi remise o hârtie. Eram destituit din funcțiunea de membru al Tribunalului Suceava. Am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să mă facă să pricep că lucrurile s-ar putea aranja totuși... Una din femeile de față îmi propuse să-mi facă o injecție. Iar eu aveam impresia că totul se pre schimbă într-o butadă. 8 noiembrie 1952 Ziua onomastică a lui Mihai și a domnului Rădulescu. Am fost invitat și eu. — Mi-a fost dor de tine... — Închipuie-ți că și mie mi-a fost dor de tine! Agonia Totul preexistase în germene chiar de la început... De fapt eu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
viitorului. Unu, doi, trei... Mihai, vizibil înglodat în problemele sale, ne surâdea fiecăruia, mulțumit pesemne în fundul sufletului său că, deși se cam rupsese în ultimul timp de vechii săi prieteni, nu fusese totuși uitat de dânșii și că ziua lui onomastică, care era și a lui Conu Mișu și a lui Gaby - cumnata, fosta și actuala soție a lui Ticki -, reprezentând prin urmare un fel de sărbătoare a larilor și penaților Răduleșteni, mai era venerată încă... Asta până când ne-am adunat
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
spre casă în formație completă. În timp ce noi eram ocupați cu adunarea crengilor uscate de pe zăpadă, la postul de miliție al tinerei noastre comune lucrurile nu erau tocmai "limpezi". Șeful de post al ghetoului Bumbăcari își serbase cu mare fast ziua onomastică, tizul lui fiind după dorința expresă a nașului de botez cel care trăise o bună parte din viață în deșertul inospitalier al Iordanului hrănindu-se după o rețetă anticolesterol descoperită de el, cu te miri ce și mai nimic: câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pitoresc numit Gigi Becali, care a făcut avere prin mijloace dubioase și s-a făcut remarcat prin incultura sa. Dar în ultimul timp s-a observat o schimbare de comportament, cel puțin formal, la acest om. La ultima sa aniversare onomastică, a declarat că nu mai este atras de petreceri, de fast și ,,mâncat friptane”, petrecând ziua în liniște, în meditație, gândindu-se la cele sfinte. Am rămas surprins! Apoi cu prilejul ninsorilor abundente care au făcut probleme unor oameni nevoiași
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
să nu mă taie. Atunci mi-am zis : «Doamne, dacă reușesc să-l nasc normal, îi pun numele Cezar». și te-am născut normal.“ „și dacă mă nășteai prin cezariană - ce nume îmi puneai ?“ „Tot Cezar.“ Iată cum la baza onomasticii mele se află, de fapt, un defect de logică. Oricum, ai mei nu mi-au zis niciodată Cezar pînă cînd, în adolescență, am refuzat să le mai răspund dacă nu mă chemau pe numele meu. Pînă atunci îmi ziceau țelu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
semiamuzată, semiinterzisă a asistenței. Inedit mai bine de 20 de ani, deși nu chiar interzis, mă amuz să-l restitui astăzi cititorului postcomunist, cu mențiunea Bun de sertar ! Despre lapte Ca vehicul al unei stratificări sociale, dom Virgil se opune onomastic structurii comunității : el este împăratul, șef al underground-ului, titlu ce ar putea părea derizoriu dacă nu s-ar sprijini pe o afirmare evenimențială a Numelui. Dar Numele, la rândul lui, este un simplu cod, o ipostază argotică a Persoanei : este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Christesco, Ioana Catherine. Pe când participa la ședințele cenaclului „Sburătorul“, bu letinele din Viața literară îi semnalau prezența sub numele T[iti] Lovinescu; de altfel, în Agendele lui E. Lovinescu este pomenită numai cu acest apelativ familiar, Titi. O altă variantă onomastică este cea pe care o folosea pentru a semna unele articole didactice: Ecaterina Bălăcioiu ex Lovinescu. După divorțul pronunțat în 1934, semnătura ei oficială a devenit E. Bălăcioiu. Însă numele cu care se va recomanda toată viața și cu care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
1946. 22 octombrie 1945 - Gheorghe Gheorghiu-Dej devine președintele Partidului Comunist din România (PCdR), la indicația Kremlinului (înfrângându-i astfel pe rivalii săi Lucrețiu Pătrășcanu și Ana Pauker). 8 noiembrie 1945 - Demonstrația de simpatie organizată de PNȚ și PNL cu ocazia onomasticii Regelui se transformă într-o răscoală spontană (reprimată în aceeași zi, după sângeroase lupte de stradă) împotriva guvernului Groza. 6-17 mai 1946 - Procesul mareșalului Antonescu și al colaboratorilor săi, numit sugestiv „Procesul Marii Trădări Naționale“, s-a desfășurat în termenii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Acum la Radio, nostalgic, melodii țigănești de pustă îmi evocă atâtea și atâtea zile de 25 noembrie, de la aceea când aveam 7 ani și ceream „ Numai interesul mă face să scriu, Vă rog trimeteți rochia roz de matase pentru ziua onomastică“, și până la cele din urmă cu Happy Birthday și eu făcând uneori pe bodogănoasa, cu gâlgâit de emoție în glas. Acum se cântă la Radio „Triana“; tu făceai tare de se auzea quasi strident, ceea ce mă făcea să-ți spun
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
acest personaj era Întru chipat de un vrăjitor popular cu puteri meteorologice (solomo narul), care - la rândul lui - era asociat, uneori identificat cu „evreul imaginar”. În cadrul mitologiei populare românești, solomonarii sunt vraci, astrologi și vrăjitori, al căror patron spiritual și onomastic este regele biblic Solomon. Conform Cronografelor românești - traduse „după grecie pă limbă rumânească”, Începând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea -, regele Solomon „au aflat firea a tot ce iaste În lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a păsirilor, a gadinilor, a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
6, la Cronica edițiilor Eminescu, Scrieri de critică teatrală, plus ineditul. P.S. Răspunde-mi imediat. M. </citation> (70) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”21 mai 1973”> Dragă Costică, La mulți ani, sănătate și bucurii îți dorim de ziua onomastică. Îmi pare rău că n-am putut sta la discuții pe îndelete, cînd ai fost la Iași, mai ales că mi s-a părut a fi o neînțelegere ce a pornit [de] la c[artea] p[oștală] trimisă zilele trecute
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
trimite prin poștă. Colaborarea o reiau din septembrie, Lov[inescu] și P[ompliliu] Const[antinescu]. </citation> (75) (76) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”9 sep[tembrie] 1973”> Dragii noștri, Felicităm din toată inima pe Doamna Ana de ziua onomastică și rugăm să ne fie scuzată lipsa de punctualitate. Cum se simt Ducu și cu Roxana? Nuța și Mihai P.S. Dragă Costică, o parte din reviste și din cărți (mai puțin Em. Constantinescu și Al. Ionescu te așteaptă de miercurea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ani, nu adopta opiniile, ritmurile și gusturile zilei. Monotone, repetitive, scrisorile primite de la el de-a lungul a peste un sfert de veac au, din cînd în cînd, note profunde: dezvăluie un om calm, modest, migălos, atent (inclusiv la data onomastică a destinatarului), surîzător, dispus să compună urări în stil popular, să-și etaleze scepticismul și melancoliile, să se declare „vechi” ori să se amuze improvizînd belferește cronici rimate. în ciuda vetusteții sale, l-am respectat, iar în cîteva privințe l-am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
S-ar putea publica în revista Ateneu? La anul și la mulți ani! Nicolae Gr. Stețcu </citation> (29) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”19 mai 1980”> Mult stimate domnule Călin, Dumneavoastră și celor dragi, cu ocazia zilei onomastice, călduroase urări de sănătate, viață lungă și spor în muncă. Ce mai lucrați? Pe la Roman, o atmosferă ca-n poezia lui G. Bacovia. „E frig și burează...” În 1979, la „Litera”, a apărut un volum de poezii al fratelui meu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și la mulți ani!” Nicolae Gr. Stețcu </citation> (32) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”19 mai 1983”> Mult stimate domnule C. Călin, Domniei voastre și celor dragi, călduroase urări de sănătate și viață lungă cu ocazia zilei onomastice. Ateneul apare în condiții frumoase. N-am putut trimite articolul despre M. Jora din cauza lipsei de informații și a faptului că nu m-am simțit prea bine cu sănătatea. La mulți și plini de roade bogate ani! Nicolae Gr. Stețcu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
surse inedite, arhivistice. Trebuie precizat, în acest sens, că a fost membru al Comitetului român, care, sub auspiciile Academiei Române, colaborează la editarea Dicționarului istoric de antroponimie romană (PatRom), participând, în anul 1993 la al XVIII-lea Congres Internațional de Științe Onomastice de la Trier (Germania). În plus, informațiile cumulate de-a lungul timpului în domeniul antroponimiei au fost valorificate și prin intermediul unui curs universitar de antroponimie românească, ținut la Institutul Romano - Catolic din Iași. A fost membru fondator, din anul 1993, al
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
inversiunea figurilor este esențială, chiasmul reglează și tensiunea care face din acest cuplu de forțe un dispozitiv alimentat în permanență de „setea de intemperanță” ăHoria-Roman Patapieviciă a unuia dintre personaje. Pe cei doi, Lache Diaconescu și Mache Preotescu, îi desparte onomastic o consoană, L și M devin interșan- jabile, iar scriitorul privilegiază confuzia în numeroase împrejurări : 9 devine 6, strada Sapienței nr. 11 bis devine strada Pacienței nr. 11 bis etc. Și numele de familie ne situează în aceeași familiaritate, dincolo de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
parte din marea familie clericală ortodoxă. Ca jocul să fie complet, cei doi sunt prieteni, colegi de breaslă și rude prin alianță, Mache este logodit cu sora doamnei Diaconescu, doamna Cecilia Pavugadi. Numele doamnei sugerează cheia muzicală a unei sinonimii onomastice generatoare de confuzie. Iar naratorul conchide : „Colegi, prieteni și cumnați...”. Alianța familială este întărită de cea afectivă și de cea instituțională. Citită cu atenție, fraza care urmează relevă două aspecte interesante : „Colegi, prieteni și cumnați... În această întreită calitate, cei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
niște mezeluri pentru masă - Mache va prânzi la Diaconescu împreună cu d-ra Cecilia”. Ieșirea din minister se face într-o triplă calitate, ca și cum ar exista un proces de multiplicare a unui cuplu unit până la indistincție prin relațiile familiale, afective, administrative și onomastice. Însă onomastica este cea care consfințește rudenia cea mai intimă la Caragiale. Degeminarea conține de fapt un principiu de multiplicare, de inflație a coincidențelor, menită să golească de sens orice articulare identitară. Cel de-al doilea fapt bizar scapă iar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
fără prea multă minte, e o bună cântăreață : privirea ochilor ei albaștri e copilăroasă și emoționantă. Lena (Elena) Ceptureanu, de la Ceptura, județul Prahova, aproape de Băicoi ; Liza, sau Lischen, cum i se zicea, (Eliza) Băicoianu ; suprapunerea se oferă de la sine. Analogiile onomastice nu sunt însă decisive pentru identitatea modelelor. Dar eu am văzut ochii Elizei Băicoianu. În vremea copilăriei mele frecventa regulat casa noastră, unde dădea amical lecții de canto cuiva din familie. Ochii ei, foarte mari, de un albastru ca al
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]