1,074 matches
-
a citit o carte scrisă de un romancier Osetin Arsen Cațoev, tradusă din limba osetină în rusește. Multe expresii și cuvinte ale poporului oset ne-au deșteptat prespusuri asupra originii lui. Mamaliga nana (mamă) Slomie, Sofi (nume proprii de femei), opinca drept încălțăminte, broboada, torsul lânii (dovadă că sunt oieri); însuși numele autorului Arsene Cațoi, care a trăit la Tbilisi; și alte observații deocamdată puține și superficiale, ne-ar îndreptăți să cercetăm de unde au venit acești ciobani ai Caucazului. Izolați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
contact cu păstorii din Dacia din pricină că au venit și în Dacia ca legionari, după cum arată istoria și, mai ales, muzeul de la Hunedoara pe care l-am văzut (Memoriul lui cuconu Ilie Leu). Cultul soarelui, miturile mezo-persice sunt vădite. Așa că cușma, opincile, broboadele, torsul lânei, stăruința în munte, încât nici nu se coboară să vadă târgurile, comune păstorilor noștri și păstorilor oseți, se explică pe această cale. Mămăliga, pe care am găsit-o și la Abhazieni, și la alte triburi din Caucaz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acest lucru, cu greu ar putea fi făcuți să creadă. Îmbrăcați într-o dimie de culoare brună, grosolană și peste măsură de păroasă, acoperiți pe cap cu o căciulă ascuțită de același fel, în formă de piramidă și încălțați cu opinci și cu fețele negre din cauza bărbii, a părului lung și nepieptănat, înarmați doar cu un țepoi și o coasă legată de o prăjină, nespus de sprinteni, aleargă departe în mare număr prin acele păduri și munți și atacă peste tot
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-l face să se prăbușească în sine. Pedeapsa pentru insolența de a scruta dincolo de vălul ritual este transpu¬să în drumul îndelungat ce conține vămi ale devenirii mistice: „.atunci mă mai vez’ pa mine, când îi rupe trei parechi de opinci de fier și-i trece lacu de lapte dulce și-i urca pe muntele de sticlă” (Șieu - Maramureș). Încălțămintea aparent imposibil de distrus, lacul cu lichidul vieții eterne și munții inaccesibili, dintr-o materie ce sporește efectul luminii sunt toate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
suprapune până la confundare în această fază cu credințele funebre, statutul de ființă plecată pe ceea lume este comun și conferă ambilor pribegi accesul la cunoașterea totală. În basme, erodarea imposibilă readuce mirele măiestru: „Șî - zici - ai sî umbli. Sî-ț’ faci opinci di fier sî ti încalț’ șî haini di fier, sî ti pui în cercuri, sî pui pi cap - tot din fier șî când s-a roadi opincili și cărjile, atunci ai sî mă găsești” (IzvoareSoroca). Neofitul este îmbrăcat într-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
circumscriere totală în metalul dur și nocturn. Tânăra capătă o nouă identitate prin intrarea în armura întunecată și transcende spațiile cu emblema călătorului penitent. Fiecare din elementele feroase cerute aduce un plus simbolic, stratificând nivelurile de pătrundere în mit. Dacă opincile vizează contactul cu drumul și pătrunderea în spațiul arhetipurilor, hainele conferă drumeagului o nouă identitate ce forțează domi¬nanta umană să se retragă și să se dedice principiului pur. Cercurile peste pântecul în care a început concepția miraculoasă reprimă maternitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dă hier cu urzoape dă oțăl, să să tocească fieru, să rămîie urzoapili” (Bughea-de-Sus - Argeș). Legătura cu teritoriul sacru cucerit este dublu mediată aici, prin metalele durabile, dar improprii purtării. Dacă încălțămintea arată că omul „răspunde de faptele sale”, purtarea opincilor cu hârzoabe de oțel constituie o augmentare a responsabilității, prin utilizarea accesoriilor speciale, caracteristice pentru mediile greu de parcurs. Hârzoabele de oțel reprezintă funiile cu care se leagă în mod obișnuit opincile și transferarea lor în plan metalifer hiperbolizează efortul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
arată că omul „răspunde de faptele sale”, purtarea opincilor cu hârzoabe de oțel constituie o augmentare a responsabilității, prin utilizarea accesoriilor speciale, caracteristice pentru mediile greu de parcurs. Hârzoabele de oțel reprezintă funiile cu care se leagă în mod obișnuit opincile și transferarea lor în plan metalifer hiperbolizează efortul de parcurgere a sacrului. Multitudinea perechilor distruse împarte drumul în etape ce formează un întreg desăvârșit, sugerat de numărul ritual invocat: „Șî să-ț fac nouă părechi de opinci dă oțăl șî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în mod obișnuit opincile și transferarea lor în plan metalifer hiperbolizează efortul de parcurgere a sacrului. Multitudinea perechilor distruse împarte drumul în etape ce formează un întreg desăvârșit, sugerat de numărul ritual invocat: „Șî să-ț fac nouă părechi de opinci dă oțăl șî nouă bastoane dă fier. Că d-aici dă la mine sui pă nouă stânci dă marmură șî cobori pă nouă stânci dă sticlă” (Voia - Dâmbovița). Fiecare pereche de încălțări, adevărate matrițe pentru ființa nouă ce se naște
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe care neofitul trebuie să o îndeplinească, în încercarea de recuperare a sacrului. Mesajul venit de la instanța supremă ofensată este, prin urmare, un îndemn la abandonul istoriei (în care fierul a scris o etapă) și al trupului măcinabil: „Sî-ț’ faci opinci di fer și toiag di fer și scufițî di fer pi cap. Șî când s-a toci opincili șî toiagu, atunci ai sî mă găsești pi mini!” (Izvoare - Soroca). Atunci când carnea va înfrânge metalul, când orice urmă a fragilității trupului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de tine/ Că până tu că ti-i face/ Șî săți faci ochinci de hier/ Și să ocoli noauă țări!/ Ș-o bătut și ș-o făcut,/ Noauă țări o ocolit,/ Ca soru-sa n-o găsât” (Malu - Ilfov). Călătoria cu opincile de fier, peste nouă țări, răscumpără în basme tabu-ul încălcat. Aici ea este echivalentă călătoriei prin rai și iad (din subtipul I, 1.I) a Soarelui, fiind menită a „deschide ochii” pretendentului asupra gravității păca¬tului. Neîntors din hotărârea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiator obiecte securizante. Într-un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, Dumnezeu dă flăcăului o serie de obiecte ce adaugă protecția magică la spectrul ideatic al drumului istovitor către dincolo: „Da’ uite ce: îț’ dau eu un cotum dă fier, opinci dă fier, haine dă fier, să poț’ să te sui pă cuțâtele ălea, că nu poț’ să te sui. Ălea intră”. Armura folosește puterea apotropaică a fierului pentru a contracara nocivitatea spațiului sacru, contondent tot prin mijlocirea metalului sacru de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lipsa unei educații minime din lumea satului românesc și propunând îndreptări. Despre un astfel de model de dascăl scria Simion Mehedinți pomenindu-l: "mi-aduc aminte cu drag de învățătorii îmbrăcați ca sătenii lor, de Rădășanul de lângă Baia, încălțat cu opinci (...) și de mulți alții, care vin și la Universitate cu sumanele făcute de mâna mamei lor"91. Despre învățătorul Gheorghe Rădășanu cităm din raportul de inspecție al revizorului Ioan Zotta o descriere extrem de cuprinzătoare: "domnul Rădășanu scrie la reviste populare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui Vasile Rotărescu care a fost un suflet foarte bun. Când eram mic de țâță, mama mă lasă la Tasia, soția lui Grigore Chetreanu, țiganca din Râșca, dar eu nu vream să sug că avea o țâța, ca gurguia 12 opincii mele, neagră. Și ea îi zicea mamei: "Pachiță, să nu mai lași dracul tău la mine, că nu vrea să sugă și mă bate cu palma peste țâță și peste obraz". Și așa era, țâța mamei era albă și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu cărți premiate de Academia Română. Și neîntrecut povestitor în graiul neaoș Românesc din comuna Tătăruși județul Suceava. 3) Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu absolvent din 1906 din sătișorul Bogata, comuna Baea județul Suceava, ce umbla îmbrăcat național și încălțat frumușel cu opinci, care a luat parte alături de Neculai Stoleriu, la toate trebile mari ce s-au făcut în comuna Baea din județul Suceava. Și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi. Și pleacă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
000 de învățători pomenește numai trei: Bădița Alexandru Gh. Vasiliu de la Tătăruși mare folclorist și cu fluerul în trăistuța de la șold, de Neculai Stoleriu cel îmbrăcat național din com. Baea și de bădița Ghiorghe N. Rădășanu de la Bogata, cel cu opinci. Și am pățit și o mare rușine cu el. Cum mergeam în București pe o stradă în 1931 cineva m-a prins de mână atunci și eu l-am prins pe acela cu amândouă mânele, și când colo cine era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
locuiască în casa bisericei Mavrogheni. Și am vorbit cu el aproape o jumătate de zi. Întâi mi-a spus că-i fericit că s-a întâlnit cu mine, că umblu în portul național bătrânesc, ca din vechime și încălțat cu opinci. Și că azi am bucuria cea mare că m-am întâlnit cu dta. Și-mi mai ești drag că pe lângă portul național cel frumos vorbești și curat moldovenește și nu întrebuințezi nici o vorbă străină, ci numai cuvinte bătrânești, moldovenești și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
stăpânul fabricei de scaune din gara Fălticeni. Era o femeie bălană și foarte frumoasă. Costică Maxim sămăna foarte bine cu ea. Și ea i-a spus ficiorului ei Costică: "Au trecut pe aici învățătorii și unul din ei era cu opinci "și Costică Maxim i-a spus: Acela e învățătorul Ghiorghiță N.Rădășanu de la Bogata." Pe Costică Maxim și cu soția sa Elisabeta, i-am cunoscut la logodna Rozinei, fiica lui cumnatu Costică A.Tacu din Miroslăvești care acum era învățător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dat unei specii de lalele; 8 pirpiriu, slab; 9 vas de lemn pentru lături; 10 loc mai adânc din albia unei ape curgătoare; 11 a ciorsăi-a tăia greu cu o unealtă cu tăiș uzat; 12 partea de dinainte a opincii, strânsă cu o curelușă; 13 cureaua cu care se leagă în jurul mijlocului ițarii, pantalonii; 14 agitat, smuls; 15 vătășel, funcționar inferior la primărie; 16 mare, umflată, groasă; 17 stupi creați pentru apicultorii care nu au timp să se ocupe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
un vers (sau un poem) pe care li-l dedici numai și numai lor...! Qui tacet Umblând desculț printre cioburi de fraze cuvântul îmi taie necuviința literelor călcate desculț. Urlați oameni, urlați! Poeții nu-s născuți cu cizme; își fac opinci din strigătele voastre. Piatra Neamț Boppard, 21 noiembrie 9 decembrie 2012 (Revista "Conta", nr. 12, 2012) Cassian Maria SPIRIDON Între a vâna cu Enkidu lei în junglă și a scrie o nouă carte despre Ghilgameș, ultima este o acțiune mult mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ne punem noi, prostimea, Colo-n rând cu boierimea? Că țăranul când merge, tropăiește, Și când vorbește, hodorogește. Boierul: Ba nu, acum s-a dus vremea Când boierii porunceau, Si țăranii ascultau. Astăzi spunem fără frică De la Vlădica pan’ la opinca De-s nevoi și datorii Sau drepturi, sau bucurii, Luăm povară toți pe umeri, Mai ușor ca să ne fie Să trăim cu bucurie, În pace și omenie Să facem Sfântă Unire. Ei, acum ați priceput? Țăranii: Să facem sfântă Unire
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
totuși farmecul coloarei locale și te predispune la veselie. Când te vezi gurguțat 179 colo sus pe un pat de fân și tras în pas leneș de doi plăvani bine scoși din iarnă, duși de funie de un țăran cu opinci, suman și căciulă, parcă-ți tot vine a râde și a zburda. Ei, așa veneam eu odată într-o zi din luna iulie împreună cu trei tovarăși de la monastirea Agapia la Târgul Neamțului unde aveam de gând să ne urcăm la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dea serios de gândit cu privire la educația, instruirea și civilizația poporului român. Nu e destul să spunem că „asta este situația”, trebuiesc luate măsuri de corectare a mentalității, a instruirii, a cunoașterii și a educației la toate nivelurile, de la Vlădică până la Opincă. Și nu în ultimul rând, toți românii de la toate nivelurile trebuiesc îndemnați către cunoașterea, înțelegerea și respectarea frumoaselor percepte religioase propovăduite nu numai de creștinism, ci de toate marile religii ale lumii, privind iubirea și întrajutorarea aproapelui, privind renunțarea la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
importante surse de profituri și avantaje personale materiale (și nu numai). Acest fenomen pervers se manifestă în societatea românească de sus și până jos, de la fruntea națiunii până la talpa țării, la omul de jos, adică, spus românește, „de la vlădică până la opincă”. Am participat ca specialist la elaborări de standarde naționale (STAS-uri, similare cu DIN în Germania, GOST în Rusia, ISO și CEN la nivel european) și la ședințe ale forurilor superioare centrale de aprobare a acestor standarde din România, care
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ori DVD cu imagini clare și de netăgăduit), dar nu s-a luat nici o măsură, ziceau ei, din lipsă de fonduri, lipsă de personal, lipsă de competență legală, lipsă de dovezi, vicii de formă, etc. Dar să ne întoarcem la „opincă”, ca să nu pățim ca viceprimarul din Harghita. Și aici se manifestă ingeniozitatea „băieților inteligenți”, mai ales în domeniul Tradiției. O verișoară din Brașov, acum 40-45 de ani, a făcut mare nuntă „cu dar” la Restaurantul Cerbul Carpatin, mirele fiind ajutat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]