985 matches
-
analiza tocmai acest conflict între idei și ideologii. Ideile (inclusiv cele despre legitimitatea regimurile comuniste n.n.) duc, în opinia sa, la întărirea libertății de exprimare, în timp ce ideologiile tind să devină "dogmatizate", "osificate", transformate în instrumente și aparate de manipulare și opresiune 200. Aflat sub semnul ideologiei, comunismul nu a însemnat nimic altceva decât lupta pentru putere: aceasta a fost principala concluzie la care a ajuns Milovan Djilas la capătul unei vieți care se desfășurase aproape de miezul acestei mișcări. Teroare și masacre
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
dar lasă să se întrevadă observațiile ironice: scriitorul și criticul care a lucrat pentru BBC și Ministerul de Afaceri Externe al Marii Britanii, V. S. Pritchett (1964)290, romancierul postmodern de mare succes, Julian Barnes (1987)291. 4) Imagini dramatice ale opresiunii și rezistenței intelectuale: Jessica Douglas-Home (2000). 5) Perspective după1989 asupra Românei sub dictatura lui Ceaușescu și a Revoluției din 1989: analizele istorice ale lui Tom Gallagher(Romania after Ceausescu: The politics of intolerance, 1995) și Peter Siani-Davies (The Romanian Revolution
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sovietici și de complicii lor din România, grupați în partidul comunist și în Securitate. Este foarte important să știm ce s-a întâmplat. Din nefericire, însă, nu prea știm. Alte popoare își inventariază, cu o minuție justițară, victimele actelor de opresiune din trecut. Noi, deși am fost supuși unui adevărat genocid, trăim nepăsători exclusiv în prezent, surzi la vaierul celor două milioane de compatrioți ai noștri de acum câteva decenii, pe care îi întemnițăm astfel încă odată, într-o sumbră și friguroasă
LUPTA CU AMNEZIA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16641_a_17966]
-
pentru cărturărie) valabilă științific. Ar mai trebui meditat asupra faptului că marea literatură rusă a secolului al XIX-lea s-a zămislit sub cenzura autocrației țariste. Se vede faptul că în lupta cu cenzura izbîndește talentul și marea vocație, înfrîngînd opresiunea. Adrian Marino, Cenzura în România. Schiță istorică introductivă. Editura Aius, 2000. N.R. Referiri la cartea d-lui Adrian Marino au mai apărut în "România literară", în numerele din 2 august 2000 (editorialul lui Nicolae Manolescu) și 27 septembrie 2000 (cronica
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
război contra corupției a fost pierdut și de Emil Constantinescu și de Ion Iliescu. - Corupția nu se poate înlătura printr-un decret. Corupția este un fenomen general într-o societate care a scăpat la un moment dat de o cumplită opresiune. În istoria europeană exemplul cel mai limpede este Franța după Termidor. În Franța de după epoca terorii a început o corupție care a durat mult, inclusiv pe timpul lui Napoleon, dar războaiele acestuia au mai eclipsat impresia. Corupția unei societăți este un
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
Neamțu, din "Meridianul românesc", Pr. Gh. Naghi scoate în evidență rigoarea științifică a Istoriei emigrației românilor americani, care este și un imn închinat dorului de țară, de care românii nu se vor lipsi, indiferent cât de mult i-ar stimula opresiunea politică sau nevoile materiale. Subliniem din nou contribuția editorului Vasile Iuga, care a făcut să apară o literatură a emigrației, unde stăruie speranța ca diaspora românească să redevină ceea ce a fost inițial, susținătoarea intereselor naționale ale României, în noua și
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
Ca să nu mai scriu/ îmi amintiți toate acestea./ Ce vă faceți/ dacă-ncep să v-aplaud?/ Ca să tac/ mai trimiteti-mi/ o căruță/ cu gumă de mestecat./ Ca să nu vă aplaud -/ e pe gratis" (Pax Română). Iar îndepărtarea declarată a opresiunii, nu fără incalculabile, dureroase sechele, e distilata în linii acuzate, de caricatură: "Să ne ridicăm -/ n-am sărutat bocancul/ talpă lui cu ținte/ iat-o îndepărtîndu-se./ Pînă acum n-am făcut altceva/ decît s-o simțim/ răvăsindu-ne chipul;/ acum avem
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
Procesul Arnăutoiu și alte mărturii) cu ceea ce s-a publicat prin celelalte țări ce au suferit sub jugul comunismului sovietic (este drept, au fost scutite de ceausism!). Se va vedea atunci cît de mare, de neînchipuit de cruntă a fost opresiunea comunistă în țara noastră - comunism sovietic plus comunism autohton, "daco-roman", naționalist și balcanic (vorba poetului Radu Poenaru, el însuși victima a comunismului: într-o țară turcita). Cît de grele au fost pătimirile românești. Nu au fost, însă, illo tempore, auzite
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
obiectivelor bursei, pe parcursul stagiului, studentul bursier elaborează o lucrare de cercetare în unul dintre domeniile: - constituirea, evaluarea și conservarea patrimoniului emigrației românești; - studierea documentelor privitoare la exilul românesc; - cercetarea exilului românesc, ca parte a rezistenței intelectuale din anii dictaturii și opresiunii comuniste, în contextul european de dinaintea și de după căderea comunismului; - studierea moștenirii culturale Ierunca-Lovinescu și a importanței acesteia pentru spațiul cultural francez și european; - studierea influențelor pe care exilul românesc în Franța le-a exercitat asupra mișcării intelectuale din România și
REGULAMENT din 3 august 2016 privind procedura de selecţie, acordare şi monitorizare a utilizării bursei anuale "Ierunca-Lovinescu" pentru studenţi români în Franţa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274166_a_275495]
-
obiectivelor bursei, pe parcursul stagiului, studentul bursier elaborează o lucrare de cercetare în unul dintre domeniile: - constituirea, evaluarea și conservarea patrimoniului emigrației românești; - studierea documentelor privitoare la exilul românesc; - cercetarea exilului românesc, ca parte a rezistenței intelectuale din anii dictaturii și opresiunii comuniste, în contextul european de dinaintea și de după căderea comunismului; - studierea moștenirii culturale Ierunca-Lovinescu și a importanței acesteia pentru spațiul cultural francez și european; - studierea influențelor pe care exilul românesc în Franța le-a exercitat asupra mișcării intelectuale din România și
REGULAMENT din 29 iulie 2016 privind procedura de selecţie, acordare şi monitorizare a utilizării bursei anuale "Ierunca-Lovinescu" pentru studenţi români în Franţa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274172_a_275501]
-
care se acordă bursa "Ierunca-Lovinescu", fără a se limita la acestea, sunt: a) constituirea, evaluarea și conservarea patrimoniului emigrației românești; ... b) studierea documentelor privitoare la exilul românesc; ... c) cercetarea exilului românesc - ca parte a rezistenței intelectuale din anii dictaturii și opresiunii comuniste - în contextul european de dinaintea și de după căderea comunismului; ... d) studierea moștenirii culturale Ierunca-Lovinescu și a importanței acesteia pentru spațiul cultural francez și european; ... e) studierea influențelor pe care exilul românesc din Franța le-a exercitat asupra mișcării intelectuale din
HOTĂRÂRE nr. 392 din 27 mai 2016 privind instituirea bursei anuale "Ierunca-Lovinescu", în favoarea studenţilor români în Franţa, acordată de Ministerul Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272459_a_273788]
-
un ceremonial ritualic, care ocultează efortul și degradarea fizică prezentând omul muncii vizibil idealizat (un exemplu concludent sunt reprezentările impresioniste ale țăranilor prezentați la munca câmpului încălțați și îmbrăcați cu haine foarte curate). Artistul ignoră de-a lungul timpului atât opresiunea violentă a sclavagismului cât și exploatarea din societatea capitalistă, când munca majorității devine resursă pentru îmbogățirea unui grup restrâns. Pentru spațiul românesc sunt relevante în acest sens reprezentările romilor, atât din perioada sclaviei cât și cele realizate după eliberare (20
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
Ne-a spus: „Filmul asta trebuie arătat în fiecare școală din România”. „Cu un film nu schimbi lumea, dar, dacă ai noroc, poate schimbi un om” „Școala noastră” <i>este filmul bunelor intenții care camuflează atitudini de desconsiderare, umilire și opresiune asupra celor minoritari, este un film care surprinde cu onestitate perspectiva fiecărui actor social implicat - preot, învățătoare etc. Cât de complicat a fost sa mențineți acest echilibru de perspective?</i></b> Noi știam de la bun început că acest film trebuie
„Filmul e o unealtă care poate fi folosită de cei care luptă să schimbe lumea” () [Corola-website/Science/295717_a_297046]
-
celorlalți și apoi se hotărăsc ce să spună în legătură cu ce au auzit. În acest sens, să spui o poveste personală înseamnă să ai o conversatie publică, să relaționezi cu alte persoane. Astfel de povești nu pun neapărat în discuție problemă opresiunii; ele pot fi, în egală măsură, despre celebrare culturală și afirmare individuală. Atât poveștile despre celebrare, cât și cele despre opresiune merg în direcție politică, însă în mod diferit. A spune povești despre celebrare culturală este un mod prin care
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
să ai o conversatie publică, să relaționezi cu alte persoane. Astfel de povești nu pun neapărat în discuție problemă opresiunii; ele pot fi, în egală măsură, despre celebrare culturală și afirmare individuală. Atât poveștile despre celebrare, cât și cele despre opresiune merg în direcție politică, însă în mod diferit. A spune povești despre celebrare culturală este un mod prin care membrii grupurilor marginalizate își exprimă propriile valori, si este un exemplu de organizare comunitară „calitativa”, una care pune accentul pe punctele
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
este, de fapt, atenția dată acelei culturi, modului în care ea este auto-reprezentată. Astfel de povești servesc adesea drept contra-narațiuni istorice prin care se fac publice puncte de vedere până atunci „ascunse de istorie.” Cu ajutorul poveștilor care pun accentul pe opresiune, oamenii văd astfel de evenimente mai degrabă ca lupte într-un anumit context social decât că limitări personale: inegalitățile profunde pe care se fundamentează experiențele personale ies la suprafață. Poveștile din cadrul „Teatrului Oprimaților” rămân nerezolvate pentru că ele reprezintă, de fapt
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
Forum”, cănd povestea este pusă în scenă, ea nu mai aparține doar persoanei care o spune. Povestea fiecăruia este doar materia primă din care se creează scenă, cu care toți cei din grup trebuie să se identifice. În mărturiile despre opresiune socială, povestitorul nu vorbește doar în numele lui/ei, ci și în numele unei întregi clase de oameni care luptă împotriva unor tratamente asemănătoare. În ce condiții ar putea, deci, oameni fără prestigiu social să fie nu doar ascultați, ci și tratați
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
nimeni nu poate pune la îndoială integritatea Rosei Parks. Nimeni nu poate pune la îndoială caracterul ei sau profunzimea credinței ei creștine... De altfel, prieteni, vine o vreme când oamenii se satura să tot fie calcați în picioare de bocancii opresiunii”. Iar mulțimea a răspuns și vocile lor s-au făcut auzite. Piesele de teatru, de asemenea, pot recalibra povești personale ca expresie a unui anumit grup. Augusto Boal a trecut printr-o astfel de experiență în timpul unei reprezentații din 1962
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
de interes public, probleme de dreptate și locuri de putere”. Însă fiecare face asta în moduri diferite. Boal propune o abordare structurală pentru a descoperi realitățile politice încastrate în povești personale. Subiectul acestor povești embrionare are de-a face cu opresiunea la tot pasul, se luptă cu ea, însă nu o învinge. În acest mod, se creează posibilitatea rezolvării publice a problemei. Structura cercurilor de povești ale lui O’Neal este mai laxa decât cea a „Teatrului Oprimaților”, acceptând orice fel
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
învinge. În acest mod, se creează posibilitatea rezolvării publice a problemei. Structura cercurilor de povești ale lui O’Neal este mai laxa decât cea a „Teatrului Oprimaților”, acceptând orice fel de poveste, nu doar pe cele al căror nucleu este opresiunea. O’Neal vede dialogul prin povești că un punct de acces către o practică eliberatoare. În timp ce „Teatrul Forum” al lui Boal începe în mod normal cu identificarea unui act de opresiune de către participanți și apoi ilustrarea să cu detalii din
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
poveste, nu doar pe cele al căror nucleu este opresiunea. O’Neal vede dialogul prin povești că un punct de acces către o practică eliberatoare. În timp ce „Teatrul Forum” al lui Boal începe în mod normal cu identificarea unui act de opresiune de către participanți și apoi ilustrarea să cu detalii din viețile oamenilor, Lacy începe cu povești personale care duc la descoperiri politice. Spre exemplu, atâta timp cât violul era considerat o problemă privată, dincolo de orizontul de acțiune al politicii, actul de a vorbi
De la povestire personală la act politic () [Corola-website/Science/295715_a_297044]
-
puternice și radicale, poziția femeii în societate rămâne, inclusiv în perioada post-1989, normată violent de structurile patriarhale. Similar, afirmarea comunităților LGBT este încă la un început timid, de coagulare a unor identități și totodată de rezistență împotriva multiplelor forme de opresiune și excludere, în contextul în care homosexualitatea a fost decriminalizată abia în anul 2001. În mare parte, scena cultural-artistică actuală reproduce în micro discursurile mainstream din societate despre gen și sexualitate, iar reprezentările rămân, de cele mai multe ori, ancorate într-o
Lansare Gazeta de Artă Politică #6 la Teatru-Spălătorie din Chișinău () [Corola-website/Science/295772_a_297101]
-
de artă prin lungă istorie a cultivării așa-zisului sau caracter nobil și prin istoria paralelă a negarii rolului său în revoluții politice este o <i>în(ofensivitate)</i>, o punere în paranteze a potențialului sau ofensiv față de sisteme de opresiune. În contextul gentrificării, arta operează în direcția în(ofensivizării) în mod dual: exotizează localul și domesticește violență intrării investițiilor. Livrarea orașului la picioarele capitalului Contextul românesc cunoaște mai ales valul al treilea al gentrificării vizibil în București cu precădere în
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
pot indică investitorilor și clasei de mijloc că zone precum Gară de Nord sau Rahova au un ceva aparte ce poate fi, cu minime intervenții, convertit în capital. Cartierul Gării de Nord, un cartier eterogen cu fenomene sociale complexe ce produc (și) opresiune de clasă (sărăcie, trafic de persoane, trafic de droguri, o comunitate largă de PAFA, etc.) este deja de mulți ani un spațiu al tensiunilor sociale și politice paradigmatice pentru București. Un exemplu elocvent ar fi dezbaterile din jurul rezistenței la proiectul
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
poziția femeii în societate rămâne, inclusiv în perioada post-1989, normata violent de structurile patriarhale. În același timp, afirmarea comunităților LGBT este încă la început, într-o formă de coagulare a unor identități și, totodată, de rezistență împotriva multiplelor forme de opresiune și excludere, în contextul în care homosexualitatea a fost decriminalizată abia în anul 2001. În mare parte, scena cultural-artistică actuala reproduce în micro discursurile mainstream din societate despre gen și sexualitate, iar reprezentările rămân, de cele mai multe ori, ancorate într-o
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]