1,170 matches
-
cerințele vitale, nevoile profesionale și nevoile de progres―, În condițiile În care faptul de a fi locuitor al unui oraș conferea acelui cetățean „nevoi materiale și sufletești superioare―, date de o „viață În societate, o cultură mai aleasă―. Astfel, suferințele orășeanului sunt „amarnice― și „se ridică până la conștiința tragică― (Aderca 1935: 3-4). Totuși, statul Încearcă să ridice nivelul de trai al populației muncitoare prin legi care protejau și ofereau beneficii salariaților, la care se adaugă și diversele programe sociale . Astfel, conform
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
1937. 49. Sevastian Mihăilescu (1867-1932), folclorist, prozator, învățător în județul Suceava, autor al basmului Povestea despre urieși și al culegerilor de folclor apărute în Șezătoarea și alte reviste. 50. Gheorghe Mihuță (1881-1945), preot sucevean, publicist, este autor al lucrărilor Însoțirea orășenilor români din Suceava (1889-1939), Monografia satului Lisaura. 51. Constantin Milici (1880-1971), publicist, culegător de folclor, adună un bogat fond documentar despre satul Soloneț, depus la Muzeul Simion Florea Marian. Colaborează la revistele de literatură și folclor. 52. Dimitrie Mitric-Burja (1869-1952
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
judecat exclusiv, cum s-a încercat. Privită încă o dată, din eposul pe care îl conține, ca panoramă - acum, opera lui primește alte lumini: este o întreagă viziune poetică, populară ca duh, însă asimilându-și nesimțit modul idilic de percepție al orășeanului față de realitățile țărănești ca și măiestria unui poet savant în ritmuri, fuziune de elemente rurale și urbane, adică sinteză de spirit românesc." La Coșbuc "tehnica versificației văzută ca supremă vocație a poetului, îi înglobează epicismul." Se cuvine să-l credem
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
atent, chit că n-au lipsit erorile de judecată și inexactitățile (N. Iorga, E. Lovinescu ș.a.Ă. O prejudecată a fost aceea a sălbăticiei scriitorului, dedusă din dragostea lui pentru natura sălbatică. În realitate - observă Vladimir Streinu - Hogaș este "un orășean (...Ă care face băi de primitivism", un cărturar știutor de mitologicale: "Reminiscența umanistică ocupă întâiul plan al producției literare...". Ca să-și scrie amintirile de excursionist, scriitorul se "documenta" umblând teleleu prin munți, dar și pe cale livrescă, răsfoind dicționare sau studii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de iluzia obiectivantă a existenței. Retragerea în pădure și itineranța erau înțelese de toți membrii societății ca o imagine a transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și țăranilor ; în ochii acestora, asceții erau, potrivit expresiei lui Peter Brown, eroii spațiului din Afară. în lumea greacă, filozoful e cineva care se rupe metodic de viziunea comună asupra lucrurilor, încercînd să trezească în sine și în ceilalți o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru a primi un blazon, el era considerat echivalentul unui senior și avea dreptul de a ridica impozite. Începuturile parlamentului sunt legate de reprezentarea comunităților "locale" în Consiliul regal, prin convocarea a doi cavaleri pentru fiecare comitat și a doi orășeni pentru fiecare oraș important. La început ei nu aveau decât rol consultativ, dar dezvoltarea economică a comunităților libere impunea găsirea unor modalități de taxare consensuală. Un principiu fundamental stipulat în Magna Carta a fost acela potrivit căruia cârmuirea respectă libertatea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
-dunărene”. Episcopul Bandini arăta, la mijlocul secolului al XVII-lea, că locuitorii orașului Iași sunt „români, pe lângă care unguri, armeni, greci, bulgari, albanezi, turci, tătari, poloni, ruteni, sași, moscoviți și puțini italieni”. Cam în aceeași vreme (1644), Paul Beke afirma că “orășenii ce locuiesc în țară sunt români, unguri și sași, germani și un mare număr de armeni și bulgari. Și italieni, polonezi, turci și evrei sunt în număr destul de mare, dar ca negustori și meșteșugari, ei trăiesc altfel decât localnicii”. Conștiința
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
1767), plătind 300 de pungi de galbeni. Revenit pe tronul de la Iași, are de Înfruntat adversitatea boierimii care dorea un domn pământean și independența Moldovei cu ajutorul Austriei! A doua domnie a fost mai scurtă dar Însemnată În măsuri: - reduce dările orășenilor; - oferă danii lăcașurilor de cult din Moldova ( Episcopia Romanului, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Cetățuia, Mănăstirea Bucium, Mănăstirea Hadâmbu ,Mănăstirea Frumoasa, Mănăstirea Copou, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Peștera din Gârcina-Neamț, Schitul Pocrov-Neamț, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Bisericani- Neamț
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Dragoş Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93533]
-
apreciați, sunt strâmtorați”, aceasta fiind situația și în cazul celorlalți care „formează acest partid. Brătienii, cu o singură excepție, au venituri limitate. Veniturile lui Rosetti și Boerescu provin din ziarele pe care le editează”. Și Ongley observa că la colegiul orășenilor din Moldova „nu vor fi alegători deloc”, pentru că în majoritatea orașelor moldovene nu ar exista „un creștin moldovean” care să aibă atâta proprietate, adăugând că „oamenii bogați din orașe sunt fie străini, fie evrei”. Colquhoun susține însă cu detașare că
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
fost cu o televiziune Într-un sat, după inundații. Află că două cazuri m-au uimit. Cei cărora li s-au dat case - nu se știa Încă În ce regim juridic, de folosință sau de proprietate - deja le vânduseră la orășeni drept case de vacanță, ei gândind să se mute În fundul curții, la case de paiantă. Cereau case cu 7 camere, contând toate cotețele și strâmbau din nas că aveau doar trei camere. Unul, supărat că nu i s-a dărâmat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
organizată în grabă de către locuitorii sași și români, nu a putut rezista impetuosului asalt mongol. Datorită și trădării rodnenilor, ea a fost cucerită chiar în ziua de 2 Aprilie. A urmat obișnuitul măcel al unui număr de 6.041 de orășeni, cu toată încordarea și rezistența comandanților Lentenk și Herman, care pentru vitejia lor vor fi răsplătiți de către regele Bela al IV-lea, în 27 ianuarie 1243, cu posesiunile Fatateleke (Fata de lângă Dumitra Mare) și Nusfalău din districtul Bistrița, Bachunateleke (Baciuna
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe ostași să depună armele, după care, luând pe toți nobilii și clericii cu averile lor, i-au scos în câmp și i-au ucis până la unul. Au atacat apoi catedrala, în care se adăposteau femeile și fiicele nobililor și orășenilor și, neputând sparge ușile, au aruncat foc pe geamuri, producând moartea prin ardere și asfixiere a tuturor. Celelalte biserici au fost ușor deschise și, după ce au abuzat de femeile și fetele, care-și căutaseră azil la altar, le-au tăiat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vulgare și amorale. În mod straniu, flirtul nu evocă în niciun fel în spiritul contemporanilor practicile țărănești folclorice, evantaiul larg al apropierilor permise uneori în zonele rurale. Aceste rituri cât se poate de reale par să le rămână complet necunoscute orășenilor, care au o viziune destul de idilică, foarte siropoasă, asupra universului provincial și țărănesc. Trebuie să reamintim că Franța este încă la acest sfârșit de veac o țară predominant rurală, foarte atașată de cultura și de tradițiile sale țărănești. În mediul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și mai apoi mașinii, tineretul de la țară, mai ales băieții, devine itinerant. Tinerii "merg din sat în sat pe la serbări, apoi se duc cu toții în orașul vecin, unde intrarea la "dancing" se face cu biletul de cinema"115. Preluând exemplul orășenilor și al vedetelor de cinema, tinerele țărănci încep să acorde tot mai multă importanță aspectului fizic. Nu se mai îmbracă "cu ce-apucă", ci abandonează treptat îmbrăcămintea regională, dându-și comandă de rochii și pălării la marile magazine. Ele așteaptă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și activitatea de instruire școlară, întregul învățământ fiind subordonat prevederilor Legii Ratio Educationis, adoptată în anul 1777. Acest act normativ asigura un învățământ ,,pentru folosul binelui comun”, care să aibă un conținut practic și o diferențiere în funcție de categoriile sociale: săteni, orășeni, militari etc. și prevedea organizarea procesului instructiv-educativ pe cinci trepte: școli primare naționale, școli latine sau gramaticale, gimnazii și arhigimnazii, academii regești, Universitatea Regală. Același act normativ așează întregul învățământ bănățean sub îndrumarea și controlul direct al statului, derulat prin intermediul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
altora, fiecare dintre ei a devenit o forță de sine stătătoare, care, mobilizată în momentele de cumpănă, s-a putut manifesta surprinzător de energic. Din acest motiv, așa cum nota Mihail Sadoveanu, țara era "alcătuită din două neamuri bine deosebite, din orășeni și plugari", iar, dintre aceștia, nu-mai ultimii se caracterizau prin tăria menționată, căci orășenii, deși cu oarecare cultură, evitau efortul și sacrificiul și, de aceea, nu reprezentau un factor semnificativ, pe care să se poată pune bază. Dacă însă orășeanul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
momentele de cumpănă, s-a putut manifesta surprinzător de energic. Din acest motiv, așa cum nota Mihail Sadoveanu, țara era "alcătuită din două neamuri bine deosebite, din orășeni și plugari", iar, dintre aceștia, nu-mai ultimii se caracterizau prin tăria menționată, căci orășenii, deși cu oarecare cultură, evitau efortul și sacrificiul și, de aceea, nu reprezentau un factor semnificativ, pe care să se poată pune bază. Dacă însă orășeanul becisnic și profitor nu putea deveni un ideal uman și patriotic, mai ales că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
orășeni și plugari", iar, dintre aceștia, nu-mai ultimii se caracterizau prin tăria menționată, căci orășenii, deși cu oarecare cultură, evitau efortul și sacrificiul și, de aceea, nu reprezentau un factor semnificativ, pe care să se poată pune bază. Dacă însă orășeanul becisnic și profitor nu putea deveni un ideal uman și patriotic, mai ales că el nu părea un om al locului și deseori maimuțărea comportări străine, aceasta nu trebuia să inducă totuși ideea evitării urbanității și urbanizării, prin rămînerea la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
retrogradă”, a cărei aprobare ar fi perpetuat „pentru secoli haosul, mârșăvia și ticăloșia de astăzi”, este adusă la cunoștință la 24 aprilie 1850 de Mihail Kogălniceanu lui Anastasie Panu, director la Departamentul Lucrărilor Publice, aflat în Huși, pentru cercetarea reclamației orășenilor față de măsurile urbanistice luate de el. Unele propuneri sunt considerate viabile de către Mihail Kogălniceanu, și el „puțin hușan”, care se întreabă dacă „partea sănătoasă (înțeleg în minteă a populației din acel oraș ar dori ca statul quo de astăzi să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
capătă o extindere dintre cele mai mari. Se termină constituirea rețelelor naționale cu "marile linii" ce fac în cîteva ore legătura între marile aglomerări urbane, cu pînza deasă de linii secundare, cu trenurile din periferii care circulă în ritmul deplasării orășeanului de la locul de muncă spre casă, în timpul săptămînii, din oraș spre satele din jur în week-end. De la "trenul de agrement" pentru categoriile sociale modeste, la "vagoanele de dormit" ale marilor exprese internaționale, se răspîndește o adevărată mitologie a drumui de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
socială pentru a privi sărbătoarea citadină altfel decît ca pe un spectacol față de care se păstrează o anumită distanță. Apoi pentru că marea masă a populației trăiește în condiții grele. Chiar dacă, în aparență, războiul a provocat un profund amestec social, apropiind orășenii și țăranii, burghezia și proletarii, intelectualii și oamenii simpli care se frecventează și se cunosc mai bine, chiar dacă acesta a făcut și a distrus averi, a "fabricat" noi bogați și noi săraci, pe scurt, chiar dacă a zdruncinat temporar diferențele sociale
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
coada prin zăpada groasă. Știrea nu m-a bucurat defel, mai ales pentru că eram nevoit să înfrunt singur nămeții. Mai târziu, m-am tot întrebat dacă nu cumva cantonierul, hâtru de felul lui, voise să-l ia peste picior pe orășeanul care ar fi trebuit să stea cuminte lângă sobă. Dar urmele clare de pe zăpadă nu îmi sprijineau prea mult bănuiala... Cum se vede, am scăpat cu viață. A.B. Dar modele literare ați avut? Am avut câteva modele profesionale remarcabile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ce le-a produs acolo apa provenită din topirea zăpezii. Când, după masă, ajungem la Rochester, timpul e frumos. Pe șosea zăpada e În curs de dispariție. Convoaie de mașini, Încoace și Încolo, ne amintesc că e sâmbătă și că orășenii profită acum de prima zi caldă. Ajungem la Niagara pe Înnoptate. După ce ne luăm cameră la hotel (doi dolari) pornim să admirăm noaptea vestita cascadă. În limba indiană Niagara Înseamnă apă care tună. E situată Între lacurile Erie, pe malul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Ai acasă un lighean? - Nu mă mai spăl de multă vreme la lighean, omule! M-am mai civilizat și eu, nu crezi? Curge și la mine apa la chiuvetă! - Iartă-mă! N-am vrut să aduc atingere mândriei tale de orășean cu apa-n casă!... Dar, sunt nevoit să-ți amintesc: la țară oamenii tot la lighean se spală și - zău! - nu sunt nici murdari și nici nu se rușinează de statutul lor de țărani! Sunt chiar niște oameni mândri și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
necazurile lor, n-aveam cum să cunosc România reală din comunism. Eu n-am avut, din cauza refugiului din Basarabia, bunici la țară. Deci povestea asta cu româ‑ nii care toți se trag din țărani ne-a lipsit. Toți bunicii erau orășeni și „țara“ noastră, care și aia tot în oraș fusese, era în altă țară practic. Asta îmi lipsea. Și asta mi-a dat spitalul. Deci vreau să zic că toată sociologia mea a venit din medicină și din psihiatrie. Când
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]