1,263 matches
-
În timpul acestuiritual? Căci nu este Îndeajuns victima să-și scuture doar capul, ca În cazul altor sacrificii, ci se cere să tresară și să freamăte din toate mădularele cu un zgomot sacadat. Dacă aceasta nu se Întâmplă, se anunță că oracolul nu funcționează și nu mai este adusă Pythia. Mi se pare un lucru de bun-simț să se procedeze astfel și să se respecte acest obicei, dar numai În cazul În care se recunoaște existența unui zeu sau a unui daimon
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În această stare, Îl va strecura nu numai În sufletul Pythiei, ci și În sufletul primei persoane care se află de față și al cărei corp Îl va atinge. (D) În astfel de condiții, ar fi o naivitate ca rostirea oracolelor să fie cu totul lăsată În seama unei singure femei, pe care noi s-o păzim să rămână toată viața pură și neprihănită 1. Îmi Închipui că acel Coretas, care, după spusele celor de la Delfi, a fost primul care a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nu a fost un om deosebit față de ceilalți căprari și păstori. Dacă nu cumva toată povestea asta este o fabulație și o invenție gratuită... În ceea ce mă privește, cam asta cred. Când iau seama la toate binefacerile pornite de la acest oracol pentru poporul grec, cu prilejul războaielor și Întemeierilor de cetăți, al epidemiilor și al secetei cumplite, mi se pare ceva absurd a nega unui zeu (E) sau unei providențe originea și statornicirea acestor Întâmplări benefice, pentru a le atribui În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Căci, atunci când preoții și oficianții șhosioiț, Înainte de a sacrifica victima, o stropesc și-i observă mișcările, precum și tremurăturile, un asemenea examen, după cum spun chiar ei, le dă semne asupra unui cu totul alt lucru decât bunăvoința Zeului de a da oracole. Se cade ca animalul de sacrificiu să fie curat, sănătos și nevătămat la suflet și la trup. În ceea ce privește corpul, (B) indiciile despre starea cuvenită a animalului nu sunt câtuși de puțin greu de observat; Însă În ceea ce privește sufletul, datoria celui care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fi Încercată prin stropire cu apă rece. Dacă nu dă nici un semn și rămâne nemișcată, insensibilă, Înseamnă că are o indispoziție și nu se comportă firesc. Iată acum ce cred eu: chiar dacă s-a stabilit că tremuratul victimei Înseamnă consimțământul oracolului șde a vorbiț, iar contrariul Înseamnă refuzul, nu văd ce consecință supărătoare ar decurge de aici pentru ideile pe care le-am expus deja. Orice forță produce mai mult sau mai puțin bine efectul său natural În funcție de conjunctura În care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și după câteva zile a și murit. (C) Iată dar de ce se veghează cu strășnicie ca Pythia să rămână neprihănită la trup, neamestecată și neatinsă de vreo relație cu străinii toată viața. Și tot astfel se explică de ce, Înainte de consultarea oracolului, se ține totuși seama de voința divină, În ideea că Zeul știe foarte bine În ce momente propice preoteasa, aflându-se Într-o stare și o dispoziție potrivită, va suporta fără vreo vătămare «enthousiasm-ul». Puterea exalației nu acționează la fel
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
controverse pe care deocamdată nu avem timpul necesar să le trecem În revistă. Să amânăm deci pentru mai târziu studiul acestor chestiuni, precum și al celei propuse de Filip În privința identificării Soarelui cu Apollo”1. Cuprinstc " Cuprins" Studiu introductiv. Concepția despre oracole În Dialogurile pythice (Smaranda Bădiliță) 5 Introducere 5 Daimonii și oracolele 12 Inspirația oraculară 32 Oracolele: forma și funcția lor așa cum sunt prezentate În De Pythiae Oraculis 48 Concluzie 57 Notă asupra ediției În limba română (Adelina Piatkowski) 61 Despre
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În revistă. Să amânăm deci pentru mai târziu studiul acestor chestiuni, precum și al celei propuse de Filip În privința identificării Soarelui cu Apollo”1. Cuprinstc " Cuprins" Studiu introductiv. Concepția despre oracole În Dialogurile pythice (Smaranda Bădiliță) 5 Introducere 5 Daimonii și oracolele 12 Inspirația oraculară 32 Oracolele: forma și funcția lor așa cum sunt prezentate În De Pythiae Oraculis 48 Concluzie 57 Notă asupra ediției În limba română (Adelina Piatkowski) 61 Despre E de la Delfi (De E apud Delphos) 63 Notă introductivă (Adelina
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pentru mai târziu studiul acestor chestiuni, precum și al celei propuse de Filip În privința identificării Soarelui cu Apollo”1. Cuprinstc " Cuprins" Studiu introductiv. Concepția despre oracole În Dialogurile pythice (Smaranda Bădiliță) 5 Introducere 5 Daimonii și oracolele 12 Inspirația oraculară 32 Oracolele: forma și funcția lor așa cum sunt prezentate În De Pythiae Oraculis 48 Concluzie 57 Notă asupra ediției În limba română (Adelina Piatkowski) 61 Despre E de la Delfi (De E apud Delphos) 63 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 65 Despre E de la
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lor așa cum sunt prezentate În De Pythiae Oraculis 48 Concluzie 57 Notă asupra ediției În limba română (Adelina Piatkowski) 61 Despre E de la Delfi (De E apud Delphos) 63 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 65 Despre E de la Delfi 67 Despre oracolele Pythiei (De Pythiae Oraculis) 95 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 97 Despre oracolele Pythiei 101 Despre părăsirea oracolelor (De Defectu Oraculorum) 143 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 145 Despre părăsirea oracolelor 147
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
asupra ediției În limba română (Adelina Piatkowski) 61 Despre E de la Delfi (De E apud Delphos) 63 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 65 Despre E de la Delfi 67 Despre oracolele Pythiei (De Pythiae Oraculis) 95 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 97 Despre oracolele Pythiei 101 Despre părăsirea oracolelor (De Defectu Oraculorum) 143 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 145 Despre părăsirea oracolelor 147
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Adelina Piatkowski) 61 Despre E de la Delfi (De E apud Delphos) 63 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 65 Despre E de la Delfi 67 Despre oracolele Pythiei (De Pythiae Oraculis) 95 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 97 Despre oracolele Pythiei 101 Despre părăsirea oracolelor (De Defectu Oraculorum) 143 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 145 Despre părăsirea oracolelor 147
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 65 Despre E de la Delfi 67 Despre oracolele Pythiei (De Pythiae Oraculis) 95 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 97 Despre oracolele Pythiei 101 Despre părăsirea oracolelor (De Defectu Oraculorum) 143 Notă introductivă (Adelina Piatkowski) 145 Despre părăsirea oracolelor 147
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
franceze din Paris, director al Biroului de studii psihice înființat la Bârlad în anul 1905; „Studiul fizionomiei” (caracterul omului se reflectă în obrazul său și celelalte morale care‐ l predomină sunt vizibile pe figura sa); „Ochii” (ca oglindă a sufletului); „Oracol ele” (în antichitate, de obicei, erau temple renumite în prezicerile care se făceau, în sfaturile date deznădăjduiților, leacuri celor bolnavi); „Mentalismul sau forțele secrete ale gândului” (izvorul tuturor faptelor și progreselor fizice, sociale, mentale, spirituale, științifice, artistice și mecanice ale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-mă de moarte sau de orice altceva, mi-aș părăsi postul. Acesta ar fi un lucru groaznic și, Într-adevăr, pe bună dreptate aș fi dus la Închisoare sub cuvânt că nu cred În zei, de vreme ce n-aș da crezare oracolului și m-aș teme de moarte și aș socoti că sunt Înțelept fără să fiu. Căci să te temi de moarte, cetățeni, nu este nimic altceva decât să-ți Închipui că ești Înțelept fără să fii; Înseamnă să crezi că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub masca idolilor și a zeilor păgâni, se ascundeau de fapt demonii, care aveau dorința ca oamenii să se închine lor, nu lui Dumnezeu. Demonii comunicau păgânilor prin oracole să ucidă pe creștini. Creștinii au adoptat expresia martir, în sensul de mărturie, faptelor și suferințelor creștinilor persecutați, care s-au numit astfel martiri de la cuvântul grecesc μάρτυρ, care înseamnă martor. Aceștia au dorit a se afirma ca și creștini
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cele vechi, remodelate) o continuare a continuării, istorisind geneza și evoluția lui Pantagruel, fiul lui Gargantua. Un alt șiretlic: numele eroului, care dă naștere seriei pantagruelism ("scriere plină de pantagruelism") pantagruelion ("cânepa" care însoțește corabia "eroilor" în drumul lor spre oracolul Sfintei Butelci), provine din lumea lingvistică familiară marelui public, desemnând "un diavol din Mistere, acele piese de teatru având ca motiv central viața și patimile lui Isus", dar "un diavol șugubăț care insufla sete bețivilor"247. Ar trebui așadar să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în A Patra Carte despre faptele și pildele mari ale vrednicului Pantagruel (1552), o parodie atât a călătoriei maritime întreprinse după tiparele Odiseei căci eroul în cauză, Pantagruel, însoțit de un numeros grup, pornește în căutarea Sfintei Butelci, al cărei oracol este, pare-se, unicul capabil să dea un verdict valabil în privința virtualului mariaj al lui Panurge -, cât și a războiului troian, înlocuit aici cu lupta împotriva scrumbiilor. Motivul căutării Graalului din romanele cavalerești ale ciclului arthurian este și el parodiat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un mare succes în special în Egipt. Cărți corespunzătoare instruiau un public compus din cititori creduli despre semnificația și importanța celor văzute în vis, iar explicațiile cele mai stranii găseau dintr-aceia care să le dea crezare. Încrederea în înțelepciunea oracolelor din vremurile antice a supraviețuit până în perioada elenistă, când s-a putut constata o coborâre de la un nivel originar mult mai elevat spre forme populare de târg. Dacă a scăzut considerația față oracolul delfic al lui Apollo ori cel al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să le dea crezare. Încrederea în înțelepciunea oracolelor din vremurile antice a supraviețuit până în perioada elenistă, când s-a putut constata o coborâre de la un nivel originar mult mai elevat spre forme populare de târg. Dacă a scăzut considerația față oracolul delfic al lui Apollo ori cel al egipteanului Amon, au câștigat încredere alții: Apollo la Milet și Glykon la Abunoteichos în nordul Asiei Mici, care distribuiau anual vreo 60.000 de răspunsuri, sau oracolul Fortunei din Praeneste, în câmpia romană
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
târg. Dacă a scăzut considerația față oracolul delfic al lui Apollo ori cel al egipteanului Amon, au câștigat încredere alții: Apollo la Milet și Glykon la Abunoteichos în nordul Asiei Mici, care distribuiau anual vreo 60.000 de răspunsuri, sau oracolul Fortunei din Praeneste, în câmpia romană, spre care se îndreptau romanii în pelerinaj. În sărbătorile populare se regăseau îndeobște și ghicitorii care stăteau cu oglinzile și cocoșii lor sacri la dispoziția mulțimii de orice categorie socială, care ar fi vrut
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pelerinaj. În sărbătorile populare se regăseau îndeobște și ghicitorii care stăteau cu oglinzile și cocoșii lor sacri la dispoziția mulțimii de orice categorie socială, care ar fi vrut să-i consulte. O formă mult mai rafinată de profeție asupra naturii oracolului era oferită de sentințele Cărților Sibiline, ale căror colecții erau larg răspândite. În sfârșit, trebuie menționată credința în miracole, foarte puternică în perioada elenistică, îndeosebi în religia populară, chiar dacă nu i-a lipsit și adeziunile din partea claselor superioare și culte
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu-i mai ardea de nimic. Buna dispoziție cu care venise îi dispăru ca prin farmec. Simțea că pe buzele tuturor se formulase deja o întrebare esențială, la care va trebui să răspundă prompt. Priveau la el ca la un oracol de la care așteptau un verdict cât se poate de clar, în special soția care observase că a intervenit ceva zgrunțuros în relațiile dintre ei. În zădar încerca să se comporte ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Acuși, acuși, cineva
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
închipuiri” erau statui și lucrările ale diavolului. Niceta isnsistă asupra „lepădărilor” de diavol „cu credință foarte puternică și cu o conștiință neîndoielnică” și îi îndeamnă pe credincioși să renunțe la „lucrările sale rele, adică la închinările păgânești și idoli, la oracole și la auguri, la serbările fastuoase și la teatrele imorale, la hoții și la înșelăciuni, la omucideri și desfrânări, la mânie, avariție, mândrie și lăudăroșenie, la orgii și beții, la minciuni și la relele asemănătoare acestora”. Observăm că el consideră
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
efectul sindromului Conciliului Vatican II, s-a schimbat foarte mult, recunoscînd pluralismul în angajamentele politice ale catolicilor. Totuși, democrația creștină a supraviețuit primei generații care a ajuns la putere, aceea condusă de Konrad Adenauer, Alcide De Gasperi, Robert Schuman, dezmințind oracolele care preziceau declinul acestor partide. Este adevărat că evoluția societății și a Bisericii le-a fost în mod vădit defavorabilă. Totuși, ele au știut, mai puțin MRP-ul în Franța, să-și mențină pozițiile, ba chiar să le consolideze și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]