1,275 matches
-
Utilitatea sa rămâne incomparabilă, chiar dacă circulația manuscriselor va continua și vor mai fi voci care vor susține importanța acestora. Scrierea, cartea și tiparul devin sinonime. Răspândirea scrierii și mai ales a tiparului nu anulează încă tradiția și prestigiul expresiei orale. Oralitatea continuă să facă parte din tehnica literară cea mai evoluată: Boccaccio simulează stilul oral, umaniștii vor să reînvie tradiția retorică și cultivă procedeele sale, Rabelais mimează sau dă curs impulsului de povestitor oral. Oralitatea rămâne mijlocul natural, tradițional, fundamental și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
încă tradiția și prestigiul expresiei orale. Oralitatea continuă să facă parte din tehnica literară cea mai evoluată: Boccaccio simulează stilul oral, umaniștii vor să reînvie tradiția retorică și cultivă procedeele sale, Rabelais mimează sau dă curs impulsului de povestitor oral. Oralitatea rămâne mijlocul natural, tradițional, fundamental și permanent de expresie. Conștiința literară a vremii continuă să vadă în scriere, redactare, o formă de vorbire. Prestigiul elocvenței rămâne în continuare extrem de mare, idealul estetic bine codificat retoric. Se face însă disocierea, tot
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
tot felul de științe. Însă termenul cel mai specific pentru definiția culturii literare în secolul al XVIII-lea rămâne lumina, deviza și concepția de bază a secolului. Expresia tipică este „lumina literelor”. Epoca Luminilor consacră victoria definitivă a scrisului asupra oralității în planul conștiinței teoretice. Este și o adevărată obsesie enciclopedistă a timpului. Omul de litere trebuie să stăpânească întreg domeniul cunoașterii, să fie universal. Terminologia tradițională a literelor (litere „umane”, „liberale”, „bune”) continuă, dar cu intense valorizări ideologice iluministe. Una
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
care, de cele mai multe ori, sunt determinantele invizibile ale situației), textul poate fi definit ca orice producție vizibilă rezultată în urma unui act de comunicare. Extensional, textul este "discursul fixat prin scriitură"19, însă putem extinde această definiție introducând și fixarea prin oralitate, prin suport radio, prin televiziune. Astfel, texte ale discursului vor fi: enunțuri, ansamblul imagine-cuvânt, ansamblul cuvânt-sunet, precum și ansamblul cuvânt-sunet-imagine specific televiziunii. Această abordare opune textul, ca obiect material, discursului, ca ansamblu virtual de producții lingvistice relative la o poziție socială
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sine. Discursul nu este doar un eveniment comunicativ, ci și o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social, el însuși parte a discursului. Extensional, granițele discursului se extind maximal. Discursul cuprinde, în sfera sa, pe de o parte, oralitatea, scriitura și dialogul, iar, pe de altă parte, gestica, limbajul non-verbal, imaginile și orice altă producție simbolică a unui context discursiv. Analiza componentelor discursului s-a realizat prin precizarea caracteristicilor acestuia în cadrul unei tripartiții menite să releve plenar, în capitolele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
noi tălmăciri: Vlad Boțulescu (în 1764) și Samuil Micu (înainte de 1782) din italiană, iar alcătuitorii masivei culegeri Viețile sfinților (Iași, mănăstirea Neamț, 1807-1815) din rusește. Se adaugă prelucrările la care cartea a fost supusă și difuzarea în manuscrise și prin oralitate a feluritelor ei secvențe, rezultând o „carieră” literară remarcabilă. Cea mai veche copie după versiunea mediobulgară (realizată prin utilizarea unei surse grecești probabil în a doua jumătate a secolului al XII-lea) atestată în spațiul românesc a fost găsită la
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
textelor religioase înăbușite de un anume didacticism dogmatic sau de un simbolism nebulos. În Cazanie erudiția teologală și subtilitățile hermeneutice rămân în plan secund, preeminență au calitățile prozei artistice: claritatea narațiunii, bogăția imaginilor plastice și a ornamentelor stilistice (comparații, metafore), oralitatea și vigoarea frazei, elanul retoric, lirismul pasajelor poematice. Multe predici pun în circulație elemente legendare, hagiografice, apocrife, folclorice, provenind frecvent din Biblie sau din fondul popular balcanic. Teme universale - moartea ca „trecere”, călătoria în „lumea de dincolo” - sunt preluate de
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate totuși separat în teoria comunicării, cel mai tentant de studiat fiind, desigur, vorbirea, considerată mult timp o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate totuși separat în teoria comunicării, cel mai tentant de studiat fiind, desigur, vorbirea, considerată mult timp o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
țărănești, prin intermediul textului folcloric. Doinele și strigăturile reproduse de Simeon Florea Marian (care pot ascunde Însă și o influență venită din direcția culturii naționaliste a orașului) mărturisesc o rezervă identică față de ideea Înrudirii cu străinul, ipostaziată prin mijloacele expresive ale oralității populare: Dac-ai fi o româncuță, Te-aș lua eu de mânuță Și, de-ar vrea maica, sau ba, Noi, dragă, ne-am cununa. Sau: Mândră-i nana, ochișa, Numai nu-i de legea mea! Dacă această interdicție matrimonială pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
urmărită de cercetătorul mentalității tradiționale, fie el istoric sau etnolog. Pentru prejudecățile și stereotipurile etnice din planul psihologiei colective, folclorul reprezintă un vehicul și un ideal mijloc de fixare. Frâncii sunt prezenți Îndeosebi În creația populară versificată, În care stilistica oralității permite mai ușor conservarea unor asemenea teme, cuvinte, nume, prin intermediul elementelor motivice, al rimelor sau formulelor ritmice. Întâlniți și În poezia cu caracter preponderent liric, mai frecventă În Transilvania, frâncii pot fi urmăriți Însă cu deosebire În cântecul epic eroic
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Untersuchungen zur Entstehung der komparatistischen Imagologie, Bouvier, Bonn, 1981. Fischer, Manfred S., „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift für Sozialpsychologie, 1979, nr. 1. Florin Constantiniu, „Aspecte ale mentalului colectiv sătesc”, În Studii și materiale de istorie medie, VII, 1974. Fochi, Adrian, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980. Foran, John (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996. Foucault, Michel, Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998. Francastel, Pierre, Realitatea figurativă, Editura Meridiane, București, 1972. Frâncu, Teofil
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
L’image de la Révolution française dans la presse transylvaine de l’époque”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, XXXIV, 1989, fasc. 1. Păcurariu, Francisc, Românii și maghiarii de-a lungul veacurilor, Editura Minerva, București, 1988. Pânzaru, Ioan, Cercetare de estetică a oralității, Editura Univers, București, 1989. Pecican, Ovidiu, Troia, Veneția, Roma. Studii de istoria civilizației europene, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1998. Pervain, Iosif, Studii de literatură română, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1971. Petcu, Dionisie, Conceptul de etnic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Pichois
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al epicii populare”, Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr. 1, pp. 5-15; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 1-41, 97-124, 125-165. Vezi Ovidiu Bârlea, Poetică folclorică, București, Editura Univers, 1979; Adrian Fochi, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980; Ioan Pânzaru, Cercetare de estetică a oralității, Editura Univers, București, 1989; Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 255-280; Nicolae Roșianu, op. cit., pp. 27-52: Stereotipie și originalitate În folclor. Vezi Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1, pp. 5-15; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 1-41, 97-124, 125-165. Vezi Ovidiu Bârlea, Poetică folclorică, București, Editura Univers, 1979; Adrian Fochi, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980; Ioan Pânzaru, Cercetare de estetică a oralității, Editura Univers, București, 1989; Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 255-280; Nicolae Roșianu, op. cit., pp. 27-52: Stereotipie și originalitate În folclor. Vezi Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981, subiectele narative Înregistrate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
relativă i-ar impune o formă de dativ (marcată și de dublarea cu clitic în dativ): om simplu care nu are nicio putere, care îi e frică (Acasă TV, 31.X.2007). Caracterizabile ca anacoluturi, aceste construcții sunt tipice pentru oralitatea populară. 9. LIPSA DUBLĂRII CLITICE În limbajul standard-cult, mai ales în scris, dar și în forma sa orală, se manifestă tendința de a nu se anticipa prin clitic un complement direct marcat prin pe sau un complement indirect - realizate prin
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
sunt vie, tu ești mort, Și ochiul tău mă-ngheață. (M. Eminescu, Luceafărul) 1.Precizează o temă a fragmentului. 2.Explică rolul apostrofului din primul vers. 3.Prezintă două trăsături ale modului de expunere folosit. 4.Indică două elemente specifice oralității. 5.Încadrează, prin două trăsături, textul în dialog literar. (0,5p.) (1 p.) (1 p.) (1 p.) (1 p.) Text B ACTUL I, SCENA V Spiridon: (singur, intră din dreapta făcându-și o țigară) Măă! al dracului rumân și jupânul nostru
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
că nu-ș' ce-avea, era turbat rău de tot (s-aude zgomot). Auliu! Vine! (stinge repede țigara cu degetele și o bagă în buzunar.) (I.L. Caragiale, O noapte furtunoasă) 1.Rezumă conținutul fragmentului. (0,5p.) 2.Indică două elemente specifice oralității. (1 p.) 3. Prezintă două trăsături ale modului de expunere folosit. (1 p.) 4.Evidențiază rolul indicațiilor scenice. (1 p.) 5.Încadrează, prin două trăsături, textul în monolog dramatic. (1 p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
sensul expresiei a (le) da paiéle. 4.Explică rolul virgulelor din citatul: - Încă te uiți la ei, bărbate,... 5.Transcrie două sintagme care indică bunăstarea familiei. 6.Menționează două trăsături ale modului de expunere prezent. 7.Exemplifică două mărci ale oralității. 8.Transformă replica mamei din stil direct în stil indirect. 9Comentează, în 4-6 rânduri, atitudinea părinților în raport cu manifestările copiilor. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL FAMILIA Testul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă. (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) 1.Precizează sinonimele termenilor: chipos, oastea. 2.Notează patru fonetisme populare. 3.Motivează folosirea verbelor la timpul imperfect. 4.Exemplifică două realizări ale oralității. 5.Prezintă două caracteristici ale textului narativ. 6.Menționează două trăsături ale basmului, pe baza fragmentelor. 7.Transcrie două formule specifice basmului. 8.Evidențiază caracterul simbolic al numelui Harap-Alb. 9.Ilustrează, în 4-6 rânduri, comicul de limbaj/ de nume. Barem
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
antonimele termenilor: depărtată, deasupra. 2. Explică sensul expresiei a fi oale și ulcele. 3. Motivează rolul punctelor de suspensie din final. 4. Transcrie două coordonate spațiale și două temporale. 5. Comentează semnificația comparației din final. 6. Prezintă două mărci ale oralității existente în fragmente. 7. Precizează modul de expunere folosit în prezentarea Ancuței. 8. Ilustrează două trăsături ale povestirii, pe baza citatului. 9. Argumentează, prin două trăsături, încadrarea fragmentelor într-un stil funcțional. Barem de notare: se acordă câte 1 punct
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
un vis... (Mircea Eliade, La țigănci) 1.Precizează antonimele verbelor: (a) întreba,(a) începe. 2.Evidențiază, prin două enunțuri, omonimia cuvântului cap. 3.Motivează rolul punctelor de suspensie din final. 4.Transcrie două coordonate spațiale. 5.Prezintă două mărci ale oralității existente în fragment. 6.Comentează, în 4-6 rânduri, semnificația ultimei replici. 7.Relevă caracterul simbolic a două personaje de mai sus. 8.Transformă dialogul dintre Gavrilescu și Hildegard în vorbire indirectă. 9. Ilustrează două trăsături ale nuvelei fantastice, pe baza
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Enigel) 1.Precizează modul de formare a cuvintelor: încetinel, nuntaș. 2.Explică sensul expresiei la spartul nunții. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează rolul prozodic al cratimei în structura fript-o. 5.Notează două mărci ale oralității din fragment. 6.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul imperativ. 7.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. 8.Interpretează semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea fragmentului în specia baladă cultă. Barem de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
vază oricine-o pofti. (I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută) 1.Precizează modul de formare a cuvintelor: mizerabilul, lung. 2.Explică rolul ghilimelelor din prima replică a lui Trahanache. 3.Prezintă conținutul de idei al fragmentului. 4.Notează două elemente specifice oralității stilului. 5.Motivează diferența de comportament dintre personaje. 6.Comentează o trăsătură morală a personajului absent - Cațavencu. 7.Explică titlul comediei, pornind de la fragmentul de față. 8.Transformă ultima replică în vorbire indirectă. 9.Justifică, prin două trăsături, apartenența la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1. Notează un sinonim și un antonim al cuvântului delicată. 2.Precizează tema textului și un motiv literar. 3.Explică rolul expresiv al interjecției din final. 4.Scrie gradul de comparație al adverbului (îngrozitor de) mult. 5.Ilustrează două elemente specifice oralității stilului. 6.Menționează două mărci ale prezenței eului liric. 7.Comentează, în 4-6 rânduri, versurile strofei a doua. 8.Prezintă semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Argumentează, prin două trăsături, caracterul neomodernist. Barem de notare: se acordă câte 1 punct
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]