7,285 matches
-
de capăt de univers în ceva intim și apropiat și inevitabil. Într-o magazie subterană, doldora de jucării gonflabile de plajă și pliante turistice învechite, am aprins lanternele, ne-am sărutat și ne-am atins din nou în nemărginirea ei oarbă. Pânză, păr, piele, burice ale degetelor, mâini și guri. Podeaua dură și invizibilă. Nasturi și curele, răsuflare și sunet. Cumva, în ciuda tuturor acestor lucruri, am înaintat. Ne-am furișat printr-un coridor DOAR PENTRU PERSONAL din spatele cabinelor de probă dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
felul ăsta. — Cum? Las-o baltă. — Nu, haide, cum să reacționez? — Ca un copil. Un val acru de furie îmi urcă în gât și am strâns tare din dinți până când s-a retras. — Am avut încredere în tine, Scout. Încredere oarbă. Ai dreptate, ce copilăros din partea mea! Fiindcă ea nu reacționă în nici un fel, alte cuvinte înțepătoare mi se îngrămădiră în gât vrând cu disperare să-i spargă scutul acela stupid și impasibil. — Ei, nu-ți face griji, n-o să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
orizontul misterului" cît un punct. Îi supraviețuiesc într-o lume mai părelnică, mai tulbure. Cu zile scurte și nopți cînd pînă-n zori mai sînt 112 ore. Toate încap într-un infinitiv: a îmbătrîni. Grădina participă imperfect la starea mea, e oarbă pentru mine. O citesc naiv-poetic, știu. Dar a fost și este rețeta mea: înfrunzită-golașă, înmugurită-destomnată, falnic stufoasă-veștedă, pașnică-temperamentală. De luat în doze egale, pe nemîncate, cu roșu de asfințit, cu colț de lună, la miez de noapte ori la primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că mergeam numai cu tătișor, la un sirop cu sifon sau la cinematograful "Doina", cînd rula Ruslan și Ludmila. Sau Copiii căpitanului Grant, în variantă sovietică. "Conștiința etnică românească se educă prin Moskfilm" se prefăcea a glumi Iordan. Dragostea e oarbă. Da, te orbește pînă la a nu vedea dincolo de vîrful nasului, dar te și face să vezi lucruri pe care nu le-ai vedea în mod normal. Iordan n-a vrut să fie cocor§§, cum îi poreclise pe emigranți. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de demitizări și remitizări? Istoricii euroatlantici*** fac un paranoic din Mihai Viteazul și o zînă a Carpaților din Ana Pauker. În timpurile ei "glorioase", tatăl meu a așteptat Duba aici, în casa asta. Duba? Da, Duba. O mașină cu geamuri oarbe care-i transporta pe arestați. Tata păstra pregătită o valijoară cu schimburi la ușa de colo. I-a așteptat pe tîlhari cu resemnare, ca bunul păstor din Miorița. Cu seninătatea lui în pragul morții. Eu prefer acea furie a trăirilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a enervat atîta, cea dintîi și cea mai bună soluție e să-i interzici să te folosească. Scurt, la telefon. N-are. Atunci vezi-te cu el și spune-i-o. Nu-mi stă să mă joc de-a... baba oarba, accentuez eu pe cuvîntul babă. Dar unde-s sărutările de altădată.. .ș.a.m.d. Sexul de altădată? Asta te tulbură, ierte-mi-se adevărul. Albumul e un omagiu. Nu pricep de ce te-ar supăra c-o să intri nud în istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-i frig, și burează". G. Bacovia duminică, 3 noiembrie 2002 Am visat (mă persecută visul ăsta) că plouă cu gheață peste mine. Numai că boabele de grindină se preschimbă-n ochi. Globi fără vedere, reci, seci. Ochi cu pupile rotunde, oarbe, rostogolindu-se ca după un masacru suprarealist. Tano mă atinge pe obraz cu limba lui aspră și fierbinte, să mă trezească. Iarăși am lăsat deschisă ușa de la antret, iarășișiiarăși a putut ajunge în dormitor, lîngă pat, să-mi lingă lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
copii. Pozezi unui pictor, la vîrsta cînd ar cam trebui să te gîndești la un pat într-o casă de bătrîni. Nu-ți era frică să te uiți în oglinzi și-n cutiile cu poze? Sau crezi că, pe jumătate orb cum e, Rusalin te vede mundan de cerește, ca să mă exprim pleonastic? Ana, anghel radios!" Russ a ieșit. Mereu iese să se spele pe mîini. Uitasem de ticul ăsta comportamental, cu spălatul pe mîini. Ar trebui să dispar din tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de 19 ani, el avînd 57 sau 59. Au făcut doi copii. Pentru un împătimit al perspectivei, ce perspectivă! Mai grozavă decît a tuturor maeștrilor italieni ai perspectivei. O să orbești? Domnul rănește pe cine iubește. Piero de la Francesca a murit orb și cu ce privire limpede a pictat-o pe Fecioara cu ou de struț; în ce lumină a așezat-o pe Madona Sinigaglia. Degas a fost și el caecus orbit de efecte de culoare, speriat de plein-air. Și Grigorescu? El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Și da, aș fi cu adevărat aurolacă fără ficțiuni. A scrie e modul meu de-a simți că trăiesc, oricît de zadarnică, de nerecunoscută, de nerăsplătită, de blamată mi-ar fi truda. Borges încerc să contracarez cum și-a plimbat, orb, oglinda de-a lungul unei biblioteci? O bibliotecă numai? Cu mult mai multe. "Borges, auzi! De altceva-i vorba: era inevitabil să pleci, atunci, din Dorobanț? Aș fi putut corecta existența lui Russ? Cum? N-am eliminat nici greșelile hrănite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe cineva ce la rându-i avea un vis și imaginea devenea din ce în ce mai clară, ca o peliculă ce apropia un obiectiv. Iată acum în prim-plan fețele informe ale celor trei; cei din părți nu aveau urechi și erau muți, orbi și surzi, iar cel din mijloc avea fața acoperită de un văl și îi atingea pe ceilalți doi cu mâinile, descriind tot felul de curbe și puncte. Mâinile lui se mișcau febril, fără oprire, alergând pe trupurile ce-l străjuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
captată într-un imens baraj de unde, măsurat la anumite ore, hotărâri, anotimpuri și cicluri de viață aveau să se scurgă prin ecluze, ca frânturi de informații despre lumea aceasta. Aici, Povestitorul se opri. Găsise, în sfârșit, finalul Toscăi. Înlocui gloanțele oarbe ale plutonului de execuție cu cele adevărate. Mario Cavaradossi va muri, de altfel și Floria. Baronul Scarpia își va arăta perfidia și după moarte. Lovitura de teatru, pe care, peste 13.500 de ani Maria Callas o va expune magistral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
minat, nici eu nu știu mai mult decât tine, vino cu mine! Autorule limitat, amănunțește, te rog, fiecare lucru cu profunzime balzaciană, ca cititorul să vadă multidimensional acțiunea, lumina, întunericul, lacrima, râsul, trecerea. N-am să pot, Mioara, pentru că sunt orb. Privește până ai să vezi, ne învață Brâncuși. Eu știu doar să privesc, Mioara! Vino cu mine! În felul acesta, personajul l-a creat pe Autor și nu invers. Și ce spune despre mine Mioara Alimentară? Nu știi unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
De fapt, mă ocolisem pe mine, ignorând oprirea, ocolind ceea ce mă putea capta sau alunga. O experiență la care renunțasem și, datorită personajului meu, Mioara, m-am reîntors în tărâmul fără umbră, necreat, dar existând, pentru că era ascuns orbilor. Fusesem orb. De-acum înainte, chiar dacă uit, Mioara, oprește-mă! Dacă refuzi, transformă-te în acel loc de niciunde, ca să pot vedea. Ca-n basmele lui Ispirescu, fii fântână, lac, pădure de fier, munți de oțel care se bat în capete. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aceeași, capricios de vii, tulburător de îndrăznețe, chinuitor de frumoase, neîndurătoare în dorința de a fi privite, admirate, adulate, neantizate și cineva o va face, se va naște o pană înmuiată în cerneala care suportă așternerea unei asemenea frumuseți. Maestrul orb, după ce lectură în Braille paginile, închise cu zgomot cartea dincolo începea simfonia naturii -, schimbă din partitură un bemol pițigoi cu un diez coțofană și scrise cu degetele în aer: ZIUĂ. Și se-auzea ZIUA. Era Madrigalul naturii sau Misa Încoronării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fabricat de intratereștri cu piese extraterestre ale Primarului. S-a tupilat încet, lăsându-și prin ganguri, subsoluri, păduri și văioage sămânța umbrelor sale. Pregătite de a năpădi între pereții craniului electoratului, în clipa confruntării dintre partide la alegerile locale. Turmentați, orbi, bâjbâind în secțiile de votare, cetățenii n-ar putea să vadă pe ce nominal lipesc ștampila. Și Primarul, liniștit, cu haina pe umeri, ar vizita orașul, descoperind binefacerile mersului pe jos pe propria-i moșie, sub care sufletele se zbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Evenor, Melanteu, Amfimedon, Demoptolem, Erinom, Pisandru, Evrilad, Elatos, Evridamas, încă 58 din Dulichiu, 24 de curtezani din Same, 20 din Zachintor și 12 din Itaca, neuitând de Ctesips, Angelaos, Eodos, cu toții peste 100 de concurenți încurajați de cântărețul Fremium aproape orb, așa cum fusese cândva și tătâne-său, bătrânul Zeilor, Homer. Cele 37.800 de cavități olfactive pe care le poseda profesorul înregistrau fiecare unduire parfumată ale Penelopei, aleasa inimii tuturor pretendenților. Magnetizat de frumusețea ei, trântorul Moș Eveniment se avântă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ani, mi-am trăit ultimul eșec în acest domeniu. Îmi remarcasem întârzierea și voiam să dovedesc că atinsesem această discreție. Părinții îmi ascundeau ceva, de teamă să nu-i spun surorii mele mai mari. M-am dezlănțuit într-o furie oarbă. „Spuneți-mi, o să vedeți că-mi pot ține gura.” Sătulă de război, mama mi-a șoptit la ureche: „Sora ta va primi un pian de ziua ei.” Am rămas năuc preț de zece secunde și-apoi am strigat: „Julie, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Moarte, zice Baltimore Sun. E prea de tot, chiar dacă sună a film de Hollywood și mă duce cu gîndul la reporterii ăia dubioși care stîlceau limba română. Ne-au băgat pe toți în aceeași oală, Poștașule, zice, trebuie să fii orb și prost ca să nu-ți dai seama. Așa este, dom’ Colonel, zice Poștașul căutînd din priviri o cîrpă cu care să apuce mînerul încins al ibricului. Potrivește-ți-o cum îți place, îi zice Bătrînul, privind la dulapul suspendat de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
-n primul rînd. Dacă am fi mai uniți, nimeni nu ne-ar face față, la asta sper. — Care echipă, ce pont? Vrei să mă șantajezi, simte Comandantul că este rănit în orgoliu. — Nu ești curios? Eu n-aș avea încredere oarbă în toți subalternii ăștia de doi bani, îl ispitește încă o dată Regizorașul, jur pe onoarea mea.. — Astea-s minciuni și speculații, dă Comandantul semne de plictiseală, nici n-ar trebui să avem discuții din astea. — Lăsați cu toți impresia că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dăduse colțul și țara îl bocise trei zile ca pe un adevărat erou, iar Maurer slăbit la capătul atîtor lupte revoluționare îl unse pe Geniu în funcția de Secretar General al Partidului. Aici începe dilema mea, dacă toată lupta asta oarbă pe care ai dus-o singur pînă la un punct, și în care mai tîrziu m-am vîrît și eu, a fost împotriva sistemului în general sau doar împotriva liderilor care l-au reprezentat prin Rege, Antonescu, Dej, sau îl
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mai există nici o restricție, nici o cenzură? Nimic nu te mai obligă să faci ce nu-ți convine. începi să amețești de fiecare dată cînd recapitulezi prin cîte ai trecut, la cîte privațiuni te-ai supus dînd dovadă de o încredere oarbă în planurile altora care pînă la urmă nu s-au dovedit a fi bune de nimic. Ce-ți mai rămîne de făcut decît să încerci să îndrepți ce se mai poate îndrepta? Asta este marea provocare la care trebuie să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
chiar așa, îl temperează Gulie, e doar un fel de-a o spune. — Dacă vreți să ieșiți din schemă, e de-nțeles, nu e nici o problemă, spune Roja. Acum poate că o să vi se pară că a fost o luptă oarbă, nu e nici o supărare, adaugă. Prea le vedeți toate doar în alb și negru, spune Dendé. Și dacă tot ziceam că există un trădător printre noi, spune Roja, dîndu-și seama că e timpul să pună punct discuției, de ce n-aș
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
c...tre India și Chină este prea rapid... și prea vast... pentru a fi contracarat... eficient. Dintre autorii neoliberali de „c...rți de aeroport”, celebrul Thomas L. Friedman - care, așa cum a demonstrat John Gray, e apropiat de Marx în privința credinței oarbe în determinismul economic - s-a ocupat pe larg în prolixa ultim... carte a sa, The World Is Flat (2005) de ceea ce el numește „aplatizarea” Lumii. Preg...tindu-mi intervenția într-o conferinț... cu autorul și cu John Gray (CEU, 5-6 mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Își puneau, reciproc, Întrebarea (tâmpă ca și ele): Ce-i atâta zarvă, că doar nu s-a ntâmplat Între străini nimic, ci În familie? Biata profesoară de franceză se răsucea În mormânt de durere, așa cum odată spusese Babaia -mama Ochenoaiei, oarbă, ducându-și cu greu cei nouăzecișicinci de ani și aflată În dușmănie cu fiică-sa din cauza unor pământuri - către Didița, cea cu minte puțină dar cu inimă bună și suflet mare, care deși nu Înțelegea cum un mort se poate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]