3,552 matches
-
zile redate prin chipuri de sfinți. În naos, peretele din dreapta este dominat de o pictură murală originală, bine conservată, reprezentându-l pe domnitorul Ștefan cel Mare, urmat de Maria Voichița, cea de-a treia soție, și de fiul Bogdan cel Orb, protejați de Sf.Gheorghe. Alături veghează jilțul domnesc folosit de Ștefan cel Mare atunci când participa la slujbe. În fața catapeteasmei se află o icoană veche, aurită. Mă închin pioasă cu gândul la doamna marelui voievod, cea care a dăruit-o bisericii
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
mult sânge nevinovat - sic !) și au preluat, prin metode specifice, puterea. Terorism, dezinformări crase, manipulări de joasă speță, minieri... „Nu ne vindem țara !” Las’ că o furăm noi. Mușuroiul a rămas aproape intact. Îi regăsim, începând cu repetata Duminică a Orbului, în posturile fixate încă din noiembrie ‘89 (sic !). I-au neutralizat sau cumpărat, rând pe rând, pe unii lideri revoluționari și s-au înfipt la bucate. De atunci, biata Românie este distrusă sistematic, în mod premeditat de vânzători de țară
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
din vâltoarea vieții, Spre a te refugia cu mine pe insula mărită, Lesbos, ți-e dor îmi spui, dar nu-mi acorzi două clipite, noi sunt orbi, noi nu ne vom vedea nicicând, Lucide, dar noi simțim mai mult, ca orbii, cine iubește o ființă doar cu poza ei în bluză roșie ca sângele-nchegat, cu poeziile ei luminoase, mari acorduri, de orgă zici, pe orgă te-aș iubi, ai dat, ai luat cuvinte, n-ai venit, lucinde, nici irizate clipe, când
DE DRAGOSTE ȘI ALTE NĂBĂDĂI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349817_a_351146]
-
mă farmecă zilele frumoase de iarnă pictate cu nori vineții, zăcînd deasupra și păsări ce-și caută brusc cuiburile altundeva în urma mea. Ultima oară decupasem fericirea după asemănarea noastră și visam, voiam să înțeleg totul, să-ți citesc ca un orb cu vîrful degetelor, chipul. Să țin minte atîtea lucruri deodată pinii, cîmpiile de toamnă, începutul lunii a treia cînd dau în floare cireșii, omătul gros așternut după ninsorile lungi. Nu cred că există ceva comparabil. Mai stau putin, nu-mi
IUBIREA CARE TACE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349932_a_351261]
-
adânc Din prea multă trufie, trădare, Cucuta în doze mai mici nemurire aduce, Râde bufonul, el este om, știe-l Domnul. Voi visa fără grabă, te ridic cu brațe mereu renăscute, O nouă lumină din ochii ce nu mai sunt orbi, Iar vocea pe care nicicând n-o auzi, Va fi lângă inima ta, cu ea se-mpreună. Boris Marian Referință Bibliografică: Ai toată viața înainte / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1353, Anul IV, 14 septembrie 2014. Drepturi
AI TOATĂ VIAŢA ÎNAINTE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349965_a_351294]
-
de a da jertfa supremă în chinurile greu de imaginat ale infernului concentraționist născut prin decretele regale și păstrat cu grijă de partenerii de coaliție, comuniștii rămași la putere după plecarea regelui. La Aiud, au murit în chinuri groaznice, bătrâni, orbi, bolnavi de plămâni, anchilozați, bătuți crunt, scuipați și batjocoriți, 21 de generali: Aurel Aldea - mort 1949, Constantin Anton - mort 1950, Constantin Antonie - mort 1952, Emanoel Barzotescu - mort 1951, Ion Carlaonț - mort 1950, Dumitru Carlaonț - mort 1952, Constantin Eftimiu - mort 1950
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
Autorului Nu mă-nnebuni, femeie, Nu-ți mai bate joc de mine! Când treci seara pe alee, Îmi fug ochii către tine. Nu mă-nnebuni, femeie, Îți sărut pașii prin colb, În genunchi, frumoasă zeie, Ți-adulmec chipul ca un orb. Nu-ți mai bate joc de mine, Nu mai trece pe alee, Că nu știu ce gând îmi vine, Prea mă-nnebunești, femeie! Dacă treci și mâine seară, Te vei cruci câte minciuni: Că eu te aștept în gară Sau la spitalul
NU MĂ-NNEBUNI, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344480_a_345809]
-
Confesiuni despre proiectul „L.T. la București” - Elena Loghinovski /p. 22 Scriitori de ieri - Nina Casian / p. 27 Interviu de Dragnea Gabriel Care va fi fost vina lui Dante? /p. 29 Interviu cu Corrado Bologna și Mira Mocan autor: Daniela Dumbravă „Orbi și orbeți” de Maria Sava, Iași /p. 37 Iubirile scriitorilor F. Scott Fitzgerald și Zelda Fitzgerald /p. 41 autor: George Gh. Ionescu Proză scurtă /p. 43 Corina Militaru, Constanța: Necunoscutul /p.43 Dorina Șișu Ploeșteanu: Heliopolis /p. 45 Simona Antonescu
DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344504_a_345833]
-
2013 Toate Articolele Autorului cade toamna ca o harpă plină de tristeți divine bacovian fumegă seara peste noaptea care vine nu mi-e somn și mă topesc după tot ce-i omenesc dragostea-i o odisee ruptă din homer cel orb un fel de corint în flăcări populat de zeul corb toți zarafii din bizanț n-ar mai da pe ea un sfanț între aerul oval miroase-a singurătate a duhoare de bandiți care cer și ei dreptate frunze în grădini
SEARĂ BIZANTINĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344549_a_345878]
-
ia-n creștet și în spinare coate... Abia dacă le dăm de sus mâna în silă Atunci când îndrăznesc să ne întindă mâna Plecându-se firavi precum la soare luna, Postură de timidă umbră și umilă... Abia dacă bătrâni, în cârje, orbi, bolnavi Ne îndurăm să le dăm locul în tramvai, Să-i trecem strada și ce mândri suntem, vai, De fapta noastră guliverică, ce gravi! Abia dacă la ușă de biserică și-n piață Puțin le-ntindem din al nostru prea
OAMENI MARI ŞI OAMENI MICI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344576_a_345905]
-
Casa Roșie), despre care nu știam mai nimic. Însă m-am bucurat să aflu. Mai întâi, m-am bucurat că l-am nimerit, amețită cum sunt când vine vorba de orientare turistică. Dar ce l-am nimerit! Mai ceva ca orbul, Brăila. În fața Centrului, mă aștepta nimeni alta decât cea care îl conduce - Domnișoara Geta Modiga. Mă pusese Dorina în legătură cu ea, pe e-mail. Din modul de colaborare, am înțeles că e o persoană extrem de riguroasă, genul “dacă am zis, e musai
SUB SEMNUL DOMNULUI EMINESCU de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348035_a_349364]
-
apreciate de către populația anumitor națiuni deoarece poartă un specific deosebit al naturii în care localnicii trăiesc. Există însă și ecouri venite direct din paradis, din păcate adresate unor din ce în ce mai puțini ascultători. Închipuițivă vă rog cum Un pianist surd descrie unui orb răsăritul lunii. Nu dau nume deoarece astăzi ele nu prea mai spun nimic. Dar sonata lunii[2] ar trebui ascultată. Nu este pământească. Sunt ecouri de departe, din Paradisul îngerilor. Mai ceva decât „cântecul popesc”! Cântece de pahar cântate la
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
sapă și la coasă pe câmp. -Și dumneta zici că ești al lui conu’ Gheorghieș? -Da, moșule! -Și care din ei? -Mihai! -Aaa, conu’ Mihai, poiatul? Păi spune bre așe că și conu’ Gheorghieș v-a răspândit ca pe făina orbului prin lume! Dumnealui, căminarul, mi se pare că-i în Dealul Budăului cu lingurarii la sapă... Dar o găsești pe coana Ralu acasă... Și privi pe deal spre casa Eminovicilor, semn că ajunseseră. Mihai coborî din căruță și găsi poarta
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
care este și al tău Dă-mi întregul tău Și voi fi în întregime al tău, Maranatha!” (Părintele Ernetti, Stato Vaticano) 1. Din os subțiat, din obsidian rece stelar fulgerat solz stins nu departe de curgere cuvântul bătrân de zile, orbul cu auz ascuțit între kundalini și fisurata aură - sumă a distrugerilor și țipăt al urâtului care în origini a separat omul de sine... nu departe de încleștarea dualității celei gravide de reîntregire Ești în eroare, Fra Ernetti! În zadar Schingiuirea
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
Acasa > Cultural > Artistic > SĂPTĂMÂNA ORBULUI! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului LUNI - Ce-i cu mizeria asta-n casă? a întrebat ea cu mâinile pe șold. - Păi..., vineri seara nu erai acasă, a încercat el o
SĂPTĂMÂNA ORBULUI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348191_a_349520]
-
vii? - Nu! Am mâncat la firmă. „Cu tonul ăsta chemi un câine...”. După câteva linguri, s-a ridicat nervoasă. „Ei și? Să creadă el! Asta sunt și gata!” A trecut în dormitor pufnind. El adormise... VA URMA Referință Bibliografică: Săptămâna orbului! / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SĂPTĂMÂNA ORBULUI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348191_a_349520]
-
lumină. Frumusețea sa corporală și încă și mai frumusețea sufletească au dat o coloristică superlativă scenei și ecranului din partea actriței Tora Vasilescu. A fost și este atât de frumoasă în înfățișarea fizică încât privitul ei n-a fost oprit decât orbilor, a fost și este atât de frumoasă spiritual încât tocmai orbii, zărind la ea lumina minții, exemplifică faptul rar de a fi învinși fără a fi înșelați, azi și de mult timp, de când în România, aceasta e numai o istorie
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
dat o coloristică superlativă scenei și ecranului din partea actriței Tora Vasilescu. A fost și este atât de frumoasă în înfățișarea fizică încât privitul ei n-a fost oprit decât orbilor, a fost și este atât de frumoasă spiritual încât tocmai orbii, zărind la ea lumina minții, exemplifică faptul rar de a fi învinși fără a fi înșelați, azi și de mult timp, de când în România, aceasta e numai o istorie! „Hangiul din Ravena, vicleanul, m-a-nșelat: Cerut-am vin cu apă, și
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
-s vampirice? - întrebă în șoaptă Ciocoiu tremurând. - Sau diavolițe? - rosti Conacu cu inima cât un purice de spaimă. - Sunt fantasmele nopții! Nu le băgați în seamă, că vă pocesc! - le șopti Arnăutu. Vă mutilează, vă strâmbă gura, rămâneți muți, surzi, orbi... Cei șapte călăreți se furișară tiptil printre năluci și se opriră într-o poieniță unde la lumina lunii zăriră un stejar bătrân cu coroana imensă și tulpina scorburoasă. După indicațiile vampirului, acolo trebuia să fie comoara. Dintr-odată o flacără
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
din lume? Trăiască România dodoloață! Trăiască Borsec! Pe drum către muzeu îmi imaginam că voi auzi despre paralela dintre viețile lui Buddha și Ioasaf, fiul împăratului indian Avenir (1), care la fel ca prințul Buddha, a întâlnit un lepros, un orb și un bătrân și în urma contemplării inutilității și sfârșitului vieții, amândoi indienii au ales calea renunțării la lume, Buddha a devenit ascet, și Ioasaf a devenit creștin, renunțând la tron, povățuit fiind de Cuviosul Varlaam. Osho Rajnesh, cel mai mare
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
Sau să așteptăm pe altul, Ce-l trimite din înaltul, Dumnezeu Prea Adorat? Domnul blând atunci le spune: La Ioan Eu vă trimit, Ce-ați văzut puteți a-i spune: Surzii-aud și-ți vor răspunde, Muții glasul și-au primit, Orbii și-au primit vederea, Și mulți morți au înviat. Slabii-si capătă puterea, Si săracii Evanghelia, De la Cel mult așteptat. Iar Ioan este acela , Înaintea mea trimis, Cel ce-mi pregătește calea, Curățind cu grijă aria. E Ilie cel promis
IOAN BOTEZATORUL de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350203_a_351532]
-
nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Povara asta, grea precum o moarte, Cu voce răgușită, de cocotă, Rădea năuc, știind că pe golgotă Nimic și nimeni nu va fi s-o poarte. Povara asta naște întuneric, Doar orbii și nebunii mai încearcă Să-și schimbe soarta rătăcind pe-o arcă, Spre Araaratul binelui himeric. Povara asta m-a adus la tine, Orb și nebun, în nefirescul vaier, Am descâlcit al gândurilor caer Din labirintul vieții-mi anodine. Povara
POVARA ASTA … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350253_a_351582]
-
ajunsă dincolo de ocean, aeasta a și trimis o scrisoare prin care solicita de la organe, aprobarea și pentru soțul rămas în țară, pentru reîntregirea familiei. Vestea a căzut ca un trăsnet peste pașaportiști, s-a lăsat și cu anchetă, dar prinde orbul, scoate-i ochii. Tinerețe, explica el acum, nu tot ce zboară se mănâncă, nici un caz nu seamănă cu altul. America este departe de a fi ceea ce își închipuise el în nopțile lui de vise, când se credea în stare să
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
boabe mă coc, Mă beau pe-ndelete în căni de lut Ciobanii doinind din fluiere de soc, Când eu fierb în butoaie tăcut... Prietenul sunt eu și mă sorb Din cupa mea de trup și gând, Încă se scrie poemul în orb Din care n-am plecat nicicând. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sunt seva poemului meu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361805_a_363134]
-
obtuză Că nu mai au nici rod, nici floare Ne închinăm la cele joase Și alergăm după avere Confortul tot mai multe cere În budoare de mătase Dar ce folos să-ntindem mâna Numai la cele pentru trai? Palpăm ca orbii literele Braille Și totul ni se ia cu anasâna Se usucă sufletele noastre Izvoarele de apă vie seacă În alcoolul nostru din cinzeacă Purtătorii veșnic de dezastre Referință Bibliografică: Viață îngustă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374
VIAŢĂ ÎNGUSTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361804_a_363133]