2,543 matches
-
tu, în vis, mi te cobori, Iar sângele în noi ne geme. În plete îmi zvâcnea o tâmplă, Pulsând în ritmuri ancestrale... Eram doar noi și ce se-ntâmplă, Că-n vis, noi nu purtam sandale? Zburam înlănțuiți în cosmos, Orbiți de aripi de mătase, De fructul buzelor, zemos, În șoapte dulci ce mi le coase... Și în clipa timpului finit, Zâmbetul tău iar ne desparte! Aș mai fi vrut să ne fi iubit!... Când te întorci? Iar pleci departe? Citește
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
tu, în vis, mi te cobori,Iar sângele în noi ne geme.În plete îmi zvâcnea o tâmplă,Pulsând în ritmuri ancestrale...Eram doar noi și ce se-ntâmplă,Că-n vis, noi nu purtam sandale?Zburam înlănțuiți în cosmos,Orbiți de aripi de mătase, De fructul buzelor, zemos,În șoapte dulci ce mi le coase...Și în clipa timpului finit,Zâmbetul tău iar ne desparte! Aș mai fi vrut să ne fi iubit!...Când te întorci? Iar pleci departe?... VIII
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
noi la români. Bărbați cugetători, aproape ca sfinții, Cum îi invățase dascălii, părinții. Înhățați cu toții pentru îndrăzneala Că și-au iubit neamul, au proslăvit țara. Nu credeam să-nvăț a trăi vreodată Cum a străbătut valea blestemată Condamnați la moarte - orbiți de lumină Mareșalul cu ai săi, din oastea creștină. Mândri, tineri ofițeri din garda regală Ce-au purtat pe front drapelul cu fală Apoi cu partizanii in munți, pe coclauri Seamănau speranță prin luptă, pe plaiuri. Scoși pe rând din
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ați orbit și nu vă pasă, nici cerneala pe hârtie, soarta noastră ne apasă, testamentul o va scrie... Slove false și-amorțite, să-și salveze camaradul, ard ca bețe de chibrite, să le lumineze iadul... Praf de sticlă se așterne, pe ochii
MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369295_a_370624]
-
de dat, nu mâine ... AZI ! Gem fierăstraie puse pe tăiere, să umple pungile nesățioase trecând prin porțile de priveghere deschise abuziv, cu mite grase. Rămân doar cioturi pe versanți care acum, se înfrățesc cu norii. Degeaba jalbe duse spre-adresanți ! Sunt orbi sau surzi, ori trădători notorii. Bucegii plâng cu lacrimi în șuvoaie când vin furtuni și nu pot fi oprite. Ce grozăvii ne mai aduce-o ploaie rupând zăgazuri, drumuri pietruite ? Atâtea locuri au rămas golașe, o țară-ntreagă este spoliată
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
sub valul furios, Lumină străjuind tacit cărarea Ce-ndrumă rătăciții spre Cristos. În urma mea rămâne-vor cuvinte Ce pentru unii vor durea cumplit, Vreau ca să știți că Biblia nu minte! Există rai și iad! Ești mântuit?" Să nu vă amăgiți orbiți de lume, De strălucirea ei, căci vine-o zi, În care fără faimă, fără nume, Veți face primul pas spre veșnicii. De-acea azi, de ai citit aceste, Vei înțelege dorul meu arzând, De a-ți aduce prieten, marea veste
ÎN URMA MEA... de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369508_a_370837]
-
spuse acesta așezându-se pe o canapea apropiată de ferestre. Tiberius se ridică și se apropie de una dintre fereastre pentru a privi spectacolul ploii care se mai oprise între timp. Un fulger brăzdă cerul scăpărând de mai multe ori, orbindu-l temporar pe Tiberius care își masă ușor ochii. -Cheamă-l totuși aici, spuse el, întorcându-și silueta gârbovă prin semiîntuneric. Nerva! Tu ce zici? -N-ar fi rău să-l auzim, spuse acesta sorbind ceva dintr-o ceașcă. Tiberius făcu un
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
pe o planetă rece, Să te conserv în iarnă și-n uitare. Nu sunt sensibilă, mai mult feroce) când sunt amenințată de-o...culoare! Timpul e mai curios ca mine. Va afla probabil ce va fi cu lumina ce-a orbit retine, Și-a secat chiar verbul ,,a iubi,,. Nopțile din mine nu sunt lungi. Trec grăbite înspre NU și DA. Cineva aleargă, însă nu-l ajungi. E doar vântul serii. E doar umbra mea. Referință Bibliografică: UMBRA / Marioara Nedea : Confluențe
UMBRA de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370715_a_372044]
-
e stăpâna. Dar mama lui K nu avea obișnuință de a se mândri cu câți bărbați a fraierit, nu știa cum să se privească în oglindă și să se felicite pentru perfecțiunea zâmbetelor false și a amabilității desăvârșite cu care orbești un bărbat ca să-i iei cardul. Așa înșelăciune e dezgustătoare, ea știa numai cum să-și admire soțul..... Cine ești tu? Cum poți să fii o mamă atât de incapabilă? Cum de nu-ți poți apară copiii? De ce i-ai
JOCURILE FOAMEI (2) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369649_a_370978]
-
Sfânt, o orbire deplină domnește în jurul lui Venia. Dar stai, uite un om, profesoara de biologie - Elenă - e revoltata, lupta cinstit, caută argumente și pentru urechile lui Venia (aduse chiar din Biblia lui), si pentru urechile celorlalți adulți. Toți sunt orbi, ea pare nebună. Se apropie sfârșitul filmului și sunt deprimata: Venia e „mângâiat pe creștet” de toți adulții adunați la o ședință extraordinară, iar Elenă e dată afară din școală. Mă gândesc: da, așa e, asta e realitatea, psihopatul premiat
FILMUL RUSESC (M)UCENIK, 2016 de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369692_a_371021]
-
apă incoloră, insipidă, inodoră, o ploaie caldă, o ploaie rece ce-a fost ... și parcă n-ar fi fost niciodată. Între două hotare A alergat între două hotare ca „o pasăre rătăcită în furtună“ și care nu-și găsește cuibul orbită de apa ce-i îngreuna zborul și-i smugea penele împrăștiindu-le în văzduh; care într-un final se lasă doborâtă de oboseală, uită să mai bată aerul cu aripile grele și moare. Am alergat între două hotare ca vântul
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
provocat, reactivându-i dorința de răzbunare, dorința de a se liniști odată pentru totdeauna. Să analizăm puțin: dacă cei doi, victimă și călău, s-ar fi întâlnit în alte împrejurări, în alt loc și nu la spital și Maor Gruber, orbit de sentimentele pe care le nutrea de peste 40 de ani, îl ucide pe Philbert Schirach în alt mod, este oare mai puțin criminal? Este justificată fapta lui? Nu, deoarece crima e crimă, indiferent de modul cum o comiți și împrejurări
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
creată de Trifa, nu s-au dezmeticit după alungarea lui, iar sentimentul acesta încă se transmite. Ei bine, pe fondul acestui sentiment, mergând să-i unească pe toți românii ortodocși din Canada și din diferitele lor biserici de pe întinsul Statelor Unite, orbit de orgoliul său, Patriarhul Teoctist și-a găsit să facă, de la primele întruniri, elogiul înaintașului său bine știut în slujba bolșevismului. Harisma a dispărut, atracția sentimentelor naționale s-a pierdut, delegația nici n-a mai călcat pe teritoriul Statelor Unite unde
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
în veacuri, poate, rătăcit Voi reveni pe urme vechi, halucinat, Cu altă zestre iar de peticit Și fi-voi jaguar sau împărat. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 10 din 7 martie 1942 RECHIZITORIU Burgul e rânced de păcate, Orbit de noapte și de scame. Gigantice clădiri durate Încep ființa să-i destrame. Ziua e șchiopă ca o targă. Ograda văduvă de spice. Nerăzbunata sete largă Țipă în creștete și bice. Molii se coc în rădăcină Pe lângă seci mărgăritare. Gingașe
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
se descurce cu propria putere dar în picior se-ncurcă răpus de nevedere și cade se încruntă aruncă două lacrimi tu îți înfrângi tristețea scăldându-te în patimi. Greu te urnești din ele. Ești slab. Nimicnicia cu forța-i te orbește și îți dezvolți mânia. Trec zile însorite tu n-ai timp să le vezi ești prins în roata vieții și-n spițe vegetezi. Când te trezești trecutul te umple de minciună ai vrea o nouă luptă dar timpul n-are
CÂTE CEVA de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353254_a_354583]
-
și acesta se prăbuși de pe cal, Ștefan, luând frâiele calului unui sutaș, „își roti paloșul doborând mârzacii ieșiți în cale. Disperarea îl făcuse sălbatic. O lovitură de ghioagă îi zbură coiful. Cu țeasta crăpată, cu sângele șiroindu-i pe față, orbindu-l, Ștefan mai învârti de câteva ori paloșul, fără nici un folos, căzând. Trupu-i cuprins de convulsii se sfârși în același loc lângă fratele său.” Imaginația neobosită a scriitorului ne mai oferă spre lectură scene de un dramatism ce înfioră, mai
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1541 din 21 martie 2015 Toate Articolele Autorului Rătăciri A plecat gândul de acasa îndrăgostit de florile primăvăratecei tale înfrunziri, Acum, rătăcesc în doruri și respir în nostalgii spre vară îmbrățișării noastre. . . . . . Petale de gânduri Orbite de frumuseți, Elevate în rostire, Miresme-corole, cu Elan aruncate în visare. Aromează-mi cu busuioc gândul și cu îmbrățișare apropierea până devenim cânt și mers stelar într-o plutire! ... Făclie... O, pădure, o, pădure luminezi în mine poieni înverzite ce
MINIPOEME de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353441_a_354770]
-
a sângerat genunchiul Mergi și nu lăcrima El a ieșit din turmă cu ochi deschiși A intrat în întrecere Arenă nevăzută cu toreadori și tauri Ole ole ole Aleargă l-a prins De cap i-a pus Pânza roșie Duba orbită de vulturul steagului A-înnebunit A pierdut echilibrul Ce frumusețe neagră Din balcoane Se aruncă vaze fără flori Rac-tac-și rac-tac Rac-tac-și-rac-tac Vazele dansează în vânt Ele nu recunosc ora polițienească Rac-tac-și rac-tac Tu acolo Sădești flori artificiale Strigă milițianul care
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
oarbă. Să nu te miri dacă nu te găsește Marea dragoste nu sună de două ori. Cel mai frumos anotimp - anotimpul iubirii. Iubito, fă-mi o poză cu tine, când visezi, să mă văd și pe mine în visele tale. Orbit de dragoste, s-a aruncat în brațele lui Venus din Milo. Nu există cafea mai bună, decât cea băută cu persoana iubită. Este un păcat să nu fi cunoscut niciodată dragostea Cele mai frumoase poezii de dragoste nu se scriu
ESTE UN PĂCAT SĂ NU FI CUNOSCUT NICIODATĂ DRAGOSTEA de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352905_a_354234]
-
de drepte neconcurente cum a spus compatriotul nostru Bolyai și nu numai o unică paralelă cum, cândva, a spus un oarecare Eucluid. Oamenii care nu mai sunt copii susmenționați și afirmă contrariul au ochelari de cal dacă nu sunt chiar orbi. Lumea merge înainte și câștigă noi cunoștințe din ce în ce mai repede. Dacă nu ținem pasul riscăm să ne afundăm în noroi. Un mare filosof umanist Descartes, ateu, a avut o discuție în prezența țarului Rusiei cu matematicianul Gauss, catolic convins. Descartes i-
CEVA DESPRE GEOMETRIA ABSOLUTĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352956_a_354285]
-
doar de tristeți umbrit, Cu lacrimi nu vei șterge ce-ai greșit, Nimic n-o mai aprinde când stinsă este para. În fapt același și totuși altu-n gând, Nu ai știut iubirii să ții fierbinte lava, Ori banii te-au orbit ori rob te-a făcut slava, Ce-a fost frumos noi am pierdut pe rând. Ce-ai câștigat?Nimicul! Mai mult e ce-ai pierdut! În viață aveai totul, dar ți-ai dorit mai mult! Și te-a pândit greșeala
POEM DE ADIO de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354349_a_355678]
-
omului.Te ascultă privindu-te în ochi. Apoi se urcă în patul tău, în cada de baie, îți gustă mâncarea, îți bea chiar berea. Te scoală dimineața să îl plimbi. Cel care are câine nu mai observă aceste fapte, fiind orbit de iubirea față de patruped.Te-a câștigat. Ai devenit, din clipa aceasta, “cârpa” zdrențuită cu care se joacă acest animal. Nu mai contează că intră în casă murdar cu mii de microbi, că îl speli în cada în care faci
CÂINELE STĂPÂNUL OMULUI? POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354395_a_355724]
-
cu mulți ostași de ace, Te-ai furișat în stâncile de dor, Nu vezi că grotele sunt mai sărace Acum, că le-ai furat și hoțul lor?! Ce simplu e să te condamni la fugă, Ce complicat, dar parcă am orbit, Trei fulgere sunt gata să m-ajungă Și hoinăresc pe cerul înrobit... Referință Bibliografică: Și hoinăresc pe cerul înrobit / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1360, Anul IV, 21 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia
ȘI HOINĂRESC PE CERUL ÎNROBIT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354399_a_355728]
-
semenii lui. Discrepanța dintre ei a săpat prăpăstii fără nicio punte de legătură, de salvare. S-a ajuns în stadiul când nu mai avem timp să ne cunoaștem pe noi, înșine, darămite să ne cunoaștem unii pe alții. Resentimentele au orbit mințile oamenilor încât nu mai există umanitate, nu mai există spiritul de a se ajuta reciproc, de a se armoniza în dialoguri, de a avea încredere unul în celălalt, de a construi, lupta dintre Bine și Rău în care triumfa
TIMPUL, ÎNCOTRO?! de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353886_a_355215]
-
aproape vii, uitându-se la tine cu mare interes, florile ce aruncau sărutări spre observator, copacii parca te îmbrățișau cu crengile moi,pline cu frunze și foi. Am străbătut parcul o oră întreagă (ajutat de o pungă mare de popcorn), orbit de frumusețea din jurul meu. Apoi am văzut un lucru ce m-a schimbat, în bine, de altfel. Un tei. Un tei înflorit, umbros, cu o mireasmă îmbietoare. M-am uitat în josul său si am... nu pot descrie senzația de după observație
DE CE IUBESC EU IAȘUL de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353948_a_355277]