2,661 matches
-
Simila-Zorleni). De multe ori, benzile de linii orizontale (dispuse în registre) alternează cu cele vălurite, fără a se întretăia (Dănești). Alteori, benzile de linii vălurite taie liniile orizontale. Trebuie semnalat și cazul invers, când liniile orizontale au fost făcute după ornamentul în val (Dodești, Bârlad-Prodana). În câteva stațiuni s-au găsit fragmente cu decoruri din linii vălurite, dispuse sub formă de „ghirlande” sau trase fără ordine, întretăindu-se pe corpul vaselor (Dodești). Totodată, liniile vălurite pot fi aplicate în șiruri dese
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești). Totodată, liniile vălurite pot fi aplicate în șiruri dese pe benzi de linii orizontale simple, câte două-trei, despărțite printr-o linie groasă orizontală. Cât privește liniile verticale sau oblice, acestea apar fie în șir, incluse în registre cu alte ornamente, fie combinate cu liniile orizontale (pl. LV). Tot ca motive decorative sunt întâlnite liniile punctate orizontal, în zig-zag ori dispuse în formă de crenguță (Dodești) - pl. LVI. Canelura, element de veche tradiție locală, se regăsește în cultura Dridu, fiind redată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
circulară sau continuă, în spirală. Rar, este combinată cu alte elemente. Combinarea a trei-patru decoruri pe suprafața unui vas conferea acestuia grație, suplețe și, totodată, indica nivelul ridicat de măiestrie a olarilor autohtoni. În afara motivelor incizate, ceramica fină are și ornamente lustruite, sub forma liniilor orizontale, verticale și în rețea (Dănești, Dodești). Mai rar întâlnit este decorul în caneluri (Gara-Banca) sau combinarea liniilor lustruite cu cele incizate (orizontale, oblice, vălurite, etc.). Multe din motivele decorative menționate se regăsesc și pe fragmentele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
liniilor lustruite cu cele incizate (orizontale, oblice, vălurite, etc.). Multe din motivele decorative menționate se regăsesc și pe fragmentele descoperite în urma cercetărilor de suprafață, de la Negrești, Coroiești, Pogana(Vaslui), Frumușelu-Glăvănești, Podu Turcului (Bacău), Gohor și Rădăcinești (Galați) - pl. LVII. Aceste ornamente, în majoritatea lor, au o veche tradiție, fiind preluate și păstrate din epoca geto-dacică. Însă, tradiționalele linii orizontale și vălurite capătă în secolele X-XI conotații deosebite, prin accentuarea folosirii lor în combinații diverse, care reflectă îndemânarea meșterilor olari locali. Totuși
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
liniile verticale, oblice sau punctele, nelipsite de pe corpul vaselor ulterioare acestei perioade. Între perioada preliminară și cea numită clasică a culturii Dridu există o serie de schimbări, transformări, marcate de necesitatea perfecționării pastei, a modului de execuție a vaselor, a ornamentelor, toate fiind sincronizate într-o evoluție a culturii materiale autohtone. Pe parcursul acelor secole s-au clarificat și definitivat elementele constitutive culturii Dridu, iar unul dintre ele a fost ceramica. Cercetările arheologice au surprins, similar culturii anterioare, Costișa-Botoșana-Hansca, mai multe faze
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și la roată, uneltele casnice și podoabele bizantine) specifice mai multor secole, fapt ce i-a determinat pe autorii săpăturilor să le încadreze grosso modo în intervalul secolelor IX-XI, precum stațiunile de la Drăgănești (Galați), Bârlad-Prodana, Dănești, Gara-Banca și Simila-Zorleni, (Vaslui). Ornamentele ceramicii, îndeosebi combinarea liniilor orizontale și vălurite, care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor din bronz și a uneltelor-armelor (topoare, vârfuri de săgeți, de lance), de factură locală sau de influență bizantină, în asociere cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ambelor rituri de înmormântare, cu mici diferențe în privința ritualului, reflectate în componența inventarelor funerare și a însemnătății pieselor, unele având decoruri cu simboluri religioase (îndeosebi crucea). Se observă că în veacurile VI-IX, pe ceramica din așezări s-au descoperit ornamente cu semne religioase (cruci incizate), iar pe unele obiecte de podoabă și vestimentație se observă decoruri creștine, la care se adaugă crucile encolpion (engolpion). În intervalul secolelor X-XI, aceste tendințe de afirmare a credințelor religioase se păstrează și, mai mult
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au fost eliminate treptat, prin argumente solide, potrivit cărora prezența slavă în aria lor de răspândire nu a determinat și un proces de uniformizare a culturilor materiale autohtonă și alogenă, ci dimpotrivă, între ele există clare diferențe, în privința formelor și ornamentelor ceramicii: aspectul arhaic al vaselor slave, cu umerii prelinși, iar marginile teșite, cu o singură fațetă și niciodată îngroșate la exterior (element caracteristic grupului de tip Dridu), se diferențiază de recipientele suple, cu umerii conturați și cu buza rotunjită ori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în val alternând cu benzi de linii orizontale, în timp ce la recipientele autohtone doar striurile orizontale și benzile în val pot forma singure decorul unui vas, iar împunsăturile sau benzile verticale și oblice de striuri apar în asociere cu celelalte, fiind ornamente secundare. Din punctul de vedere al originii, această diferențiere etno-culturală este normală, întrucât cele două populații provin din medii opuse, iar moștenirea lor este diferită, distinctă de la lumea greco-romană la cea slavă. Întrucât rădăcinile sunt diferite, nefiind un trunchi comun
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pastă cu aspect grosier, datorită cioburilor pisate folosite ca degresant, arse incomplet, de culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui, iar celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare sau lipseau; vaselor din a doua categorie li s-au aplicat ca motive decorative alveolele, crestăturile sau crucile. Același parcurs l-a avut și ceramica la roată, de la vasele cu pastă zgrunțuroasă și arsă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vedere cantitativ, este vizibilă diferența în favoarea ceramicii lucrată la roată, cea modelată cu mâna scăzând treptat. În secolele VIII-IX se păstrează motivele cruciforme de pe vase, precum și ștampilele de olar, cunoscute din perioada anterioară și aplicate pe vasele modelate cu mâna. Ornamentele recipientelor la roată variază, de la linii incizate orizontal la cele vălurite, care acoperă de regulă partea superioară, uneori delimitată de zona inferioară, nedecorată, prin două linii orizontale incizate (Oncești). Motivele decorative mai includ striuri orizontale, caneluri sau benzi de striuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramica este executată îndeosebi la o roată rapidă, față de etapa preliminară, când se utiliza roata înceată, iar recipientele sunt lucrate dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele sunt arse oxidant, iar ornamentul se compune din incizii, situate pe suprafața corpului, uneori și pe interiorul buzei. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi. Ceramica fină, cenușie, denumită „de lux”, se generalizează și are un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trei sau patru urne, găsite in situ) au trăsături asemănătoare în privința pastei, a modului de prelucrare și, mai ales, a decorului. Urna lucrată la roată, găsită la C.F.R. Dodești, are decorul constituit din benzi de linii incizate orizontale și vălurite. Ornament identic este întâlnit și pe exemplarele de la Vinețești-Cordeni, ce erau modelate la mână ori la roata înceată. Ele conțineau oasele calcinate ale unor adulți. În ambele situații, lipsesc obiecte de inventar care să aducă un plus informațional despre cei înmormântați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe interfluviul din marginea estică a satului s-au descoperit fragmente ceramice, de la vase-borcan, de dimensiuni mici, făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate sau microprundișuri, de culoare cenușie ori brun-cărămizie (secolele V-VI), unele având ornamente incizate (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 48; Teodor 1997c, p. 39. 4. Armășeni (comuna Bunești-Averești), județul Vaslui a) Moara Negruți: la circa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nord de fosta fermă, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele V-VI și VI-VII, modelate la mână, cu cioburi pisate în interiorul pastei și cu decoruri alveolate pe buze, precum și fragmente din pastă nisipoasă, făcute la roata înceată, cu ornamente incizate, specifice culturii Dridu (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 96; Teodor 1997c, p. 72. c) Ghilahoi: la confluența Pârâului Ghilahoi cu Râul Bârladului, pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a fi cel mai prolific artist japonez de origami în secolul XX. 12 În traducere ad litteram, nuca lui Adam. Este considerată a avea un caracter sexual secundar masculin, fruct al activității hormonale. 13 Vulvă, în argou, păsărică. 14 Podoabă, ornament, motiv grecesc care constă într-o fâșie mai mult sau mai puțin largă în care se repetă aceeași combinație de elemente decorative, formate în special din linii și unghiuri drepte. 15 Gamada vine de la gamma, a treia literă din alfabetul
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Sohațchi, Titi intră într-o odaie scundă și lungă, unde, așezați în șir pe o canapea înaltă ca un pat, câțiva bărbați ședeau la o masă apropiată de aceasta. Era o odaie de burghezie, mică mai degrabă, curată, cu obișnuitele ornamente. Pe pereți atârnau, afară de tipicul passe-partout de sârmă cu fotografii, câteva tablouri de sticlă reprezentând scene din Othello și Le mariage de Figaro. Picturile fusese corecte, însă reproducerea de fabrică pe sticlă le dădea un aer vulgar. Pe sobă se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un soi de păuni zburători, amestecîndu-se cu fluturii în foile unor trandafiri. Marca de serie a acestor farfurii era "Asiatic Pheasan". Unele farfurii întinse, de servit, frumoase ca niște dantele, reprezentau înăuntru un lac pe care trecea o barcă cu ornamente rococo, dusă, cu șase vâsle lungi de galeră și, în același timp, cu o prăjină venețiană, de câțiva marinari în costume englezești, stil 1820. În barcă se afla un pavilion chinezesc. În loc de nuferi, pe lac creșteau trandafiri. Barca se îndrepta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
deja trecută în neființă mahala a Sfintei Vineri... Au socotit, au râcâit, au cercetat, luând pe rizurile anvelopelor cele mai tainice fire de praf ale Bucureștilor: talazurile nesfârșite de clădiri electrice, însiropate sub glazura unor decorațiuni infinit de variate. Cu ornamentele și vitraliile stângace. Cu anii fondării (și monogramele curbilinii) încrustați cu ipsos pe pridvoarele înalte. Clădite din cărămizi, urcate în cârcă cu samarul sau urnite pe planuri înclinate cu bobul. Umbrite de starurile tufelor de liliac, ale ulmilor, teilor, castanilor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și infatigabila Cosiția înțelege că va obține, pe piața antichităților, un regat. Experții se simt siderați în fața intuițiilor tânărului meseriaș ce, aproape fără experiență și semi-invalid la capitolul cunoaștințelor de specialitate, alege varianta corectă dintre mii de variante, atașează perfect ornamentul scobit lângă ornamentul scobit, incizia lângă incizie, canelura la canelură. Afacerile cu ciobărie se întețesc în preventoriul arheologic și, dacă există șansă, Ulpiu și-o îmbunează, prin seriozitatea sa din acele zile. Destinul îi este favorizat chiar din interiorul echipei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înțelege că va obține, pe piața antichităților, un regat. Experții se simt siderați în fața intuițiilor tânărului meseriaș ce, aproape fără experiență și semi-invalid la capitolul cunoaștințelor de specialitate, alege varianta corectă dintre mii de variante, atașează perfect ornamentul scobit lângă ornamentul scobit, incizia lângă incizie, canelura la canelură. Afacerile cu ciobărie se întețesc în preventoriul arheologic și, dacă există șansă, Ulpiu și-o îmbunează, prin seriozitatea sa din acele zile. Destinul îi este favorizat chiar din interiorul echipei de polițiști detașați
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
atâția dintre regii aievea încoronați, dar pas să cunoști lucrul acesta, ai orașului București. Obținură o cheie pe cinste. Era croită dintr-un metal ușor, aristocrat. Licărea ca o platină. Mătăhălosul înhăță cheia, îi strecură prin sita din partea superioară a ornamentului un colan din sfoară de cânepă și o ascunse între sânii îmbelșugați și fleșcăiți ai Gabrielei, sâni bălăngănindu-se acum tot fără sutien, însă sub un tricou bicolor, mov cu verde. - Ține-o tu, boarfo!... Că mecla ta arată așa
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
insulă-n insulă este o florărie sădită de mine anume pentru albine. Lucrez toată ziua câte ceva. Știi că-n tinerețea mea am fost la un sculptor. De aceea, după ce-am netezit granitul peșterei mele, am împlut suprafața păreților cu ornamente și basreliefuri cum le împli tu cu schițe. Deosebirea-i că, sculptura e goală, prin urmare chipurile ce le sculptez eu, asemenea. Pe un părete e Adam și Eva... Am cercat a prinde în aceste forme inocența primitivă... Nici unul din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
insulă-n insulă este o florărie sădită de mine anume pentru albine. Lucrez toată ziua câte ceva. Știi că-n tinerețea mea am fost la un sculptor. De aceea, după ce-am netezit granitul peșterei mele, am împlut suprafața păreților cu ornamente și basreliefului cum le împli tu cu schițe. Deosebirea-i că sculptura e goală, prin urmare chipurile ce le sculptez eu, asemenea. Pe un părete e Adam și Eva... Am cercat a prinde în aceste forme inocența primitivă... Nici unul din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îi inspiră sînt cele ale țării noastre mai exact, istoria, imaginile și personajele care nu dau pace gîndului poporului francez de la Revoluția din 1789 încoace. Restul lumii reprezintă pentru ei un rezervor imens de exemple și analogii, de argumente și ornamente retorice. Spusele lui Michelet le-ar fi putut aparține în egală măsură și lor: "Orice altă istorie e mutilată, a noastră e singura completă; din istoria Italiei, de pildă, lipsesc ultimele veacuri; din istoria Germaniei și a Angliei lipsesc primele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]