854 matches
-
românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă o abordare genetică, antropologică și comparatistă a calendarului rural, „instrument de mediere între om și natură”, cu toate variantele lui: calendarul agrar, pastoral, pomiviticol, apicol, calendarul culegerii plantelor de leac, al celor trei feluri de orologii - cosmic, biologic și social. Abia versiunea organizată ca dicționar și intitulată Obiceiuri populare de peste an (1997) va avea structura intenționată de la început de autor, prima ediție fiind amputată de cenzura epocii. Ideea fundamentală a lucrării este aceea că poporul român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
înalte autorități noi, ale cărei decizii vor lega Franța, Germania și țările care vor mai adera, această propunere va realiza primele baze concrete ale unei Federații europene indispensabile pentru păstrarea păcii." Année politique, 1950 La 9 mai 1950, în Salonul Orologiului de pe Quai d'Orsay, ministrul Afacerilor Externe, Robert Schuman, citește declarația guvernului francez, care reia proiectul elaborat de Jean Monnet, comisar general la Planificare. Această declarație dezvoltă ideea unei construcții europene progresive, bazată pe reconcilierea franco-germană, folosind sectoarele cheie ale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Bonifaciu al VIII-lea 1297 Canonizarea Sfîntului Ludovic 1302 Prima adunare a stărilor Înfrîngerea de la Courtrai în fața flamanzilor 1303 Atentatul de la Anagni 1307 Arestarea templierilor 1309-1377 Papalitatea de la Avignon 1309 Viața Sfîntului Ludovic de Joinville 1312-1314 Dante: Divina Comedie 1314 Orologiul public în Caen 1314 Primele incursiuni ale turcilor otomani în Europa 1327-1377 Domnia lui Eduard al III-lea al Angliei 1328 Victoria de la Cassel asupra flamanzilor Starea parohiilor și a gospodăriilor 1337 Începe războiul de O Sută de Ani 1337
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
zbuciuma și se zvîrcolea în agonie cel mai grozav monstru al mărilor? La prova atîrnau doar vreo opt degete de saulă. Cum să crezi că marele leviatan ar putea fi prins în trei fire atît de subțiri, așa cum greutatea unui orologiu masiv, făcut să meargă opt zile, e suspendată de trei scîndurele?! Acesta să fie oare monstrul despre care s-a spus cîndva pe un ton atît de triumfător: „Ciurui-vei tu cu săgeți pielea lui și capul lui cu junghiul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și ceasuri de |Fabricare la care valoarea tuturor | | | Capitolul |buzunar și părți ale acestora, cu|materialelor folosite nu trebuie să | | | 91 |excepția: |depășească 40% din prețul de uzina al | | | | |produsului | | | 9105 |Ceasuri deșteptătoare, pendule, |Fabricare la care: |Fabricare la care | | |orologii și aparate de orologerie|- valoarea tuturor materialelor |valoarea tuturor | | |similare, cu altfel de mecanisme |folosite nu trebuie să depășească 40% |materialelor folosite | | |decât cele de ceasornicărie |din prețul de uzina al produsului și |nu trebuie să | | | |- valoarea tuturor materialelor |depășească
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
care o reprezintă și pot include și cheltuielile de aprovizionare cu materialele necesare pentru această activitate. Această subclasa elementară nu include: - bunuri din aceeași categorie realizate în întregime de către un subcontractant în folosul unei terțe părți. 335 Ceasuri, pendule și orologii 3350 Ceasuri, pendule și orologii 3350.1 Ceasuri, pendule și orologii 3350.11 Ceasuri de mână și de buzunar, cu carcase din 9101 metale placate sau dublate cu metale prețioase (inclusiv cronometre) 3350.12 Ceasuri de mână și de buzunar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
include și cheltuielile de aprovizionare cu materialele necesare pentru această activitate. Această subclasa elementară nu include: - bunuri din aceeași categorie realizate în întregime de către un subcontractant în folosul unei terțe părți. 335 Ceasuri, pendule și orologii 3350 Ceasuri, pendule și orologii 3350.1 Ceasuri, pendule și orologii 3350.11 Ceasuri de mână și de buzunar, cu carcase din 9101 metale placate sau dublate cu metale prețioase (inclusiv cronometre) 3350.12 Ceasuri de mână și de buzunar, cu carcase din 9102 metale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
materialele necesare pentru această activitate. Această subclasa elementară nu include: - bunuri din aceeași categorie realizate în întregime de către un subcontractant în folosul unei terțe părți. 335 Ceasuri, pendule și orologii 3350 Ceasuri, pendule și orologii 3350.1 Ceasuri, pendule și orologii 3350.11 Ceasuri de mână și de buzunar, cu carcase din 9101 metale placate sau dublate cu metale prețioase (inclusiv cronometre) 3350.12 Ceasuri de mână și de buzunar, cu carcase din 9102 metale comune și alte materiale (inclusiv cronometre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
și repararea instrumentelor și aparatelor de măsurare a timpului Această subclasa elementară nu include: - servicii de reparații ale ceasurilor de mână, de masă, de perete etc. clasificate în 5273.10 3350.99 Servicii industriale pentru fabricarea de ceasuri, pendule și orologii Această subclasa elementară include: - operații elementare din cadrul procesului de producție a produselor menționate, realizate de către un subcontractant cu materiale aflate în proprietatea solicitantului sau în contul solicitantului. Aceste operațiuni sunt decontate (plătite) la valoarea manoperei pe care o reprezintă și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
mână și ceasuri de |Fabricare la care valoarea tuturor materialelor | | | Capitolul|buzunar și părți ale acestora, |folosite nu trebuie să depășească 40% din prețul de | | | 91 |cu exceptia: |uzina al produsului. | | | 9105 |Ceasuri deșteptătoare, pendule, |Fabricare la care: |Fabricare la care | | |orologii și aparate de |- valoarea tuturor materialelor folosite nu trebuie să |valoarea tuturor | | |orologerie similare, cu altfel |depășească 40% din prețul de uzina al produsului și |materialelor | | |de mecanisme decât cele de |- valoarea tuturor materialelor neoriginare folosite nu|folosite nu trebuie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174708_a_176037]
-
Aveam acolo niște aripioare verzi, verzi ca elitrele de libelulă, Pablo avea și el elitre la călcîie, mă privea cu ochii lui mari, de fachir, și rîdea, era prima dată cînd îl vedeam rîzînd, ce rîs! Am trecut pe deasupra Mitropoliei (orologiul arăta de-acum opt), am luat-o pe la Teatru, unu' de-acolo, de jos, cred că era Blehan, a strigat la mine: Măăă, dă-te jos, c-ai să cazi! Mai mult ca sigur că mă vedea numai pe mine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în sfîrșit, să... trateze și artele frumoase. Așa s-au născut părerile lui Alain despre arte. Cînd veni rîndul picturii, Alain povesti cum el însuși exersase. Era în vremea cruntă a tranșeelor. "Îmi exersam mania desenînd pe o cutie de orologiu pe jumătate lăcuită; am "atacat-o" cu creioane colorate, și ele foarte proaste. Pe suprafața rebelă creionul nu mușca o dată din cinci; dar ostașul e răbdător. Desenam pe Adam și Eva de fiecare parte a unui trunchi noduros, unde, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ostenind mereu, apăru forma unui șarpe. Adam și Eva, după ce m-am străduit să aplic culoarea, au fost la fel, un soi de trunchiuri de arbori de culoarea cărnii. Dar totul amestecat și mistuit în tonurile întunecate ale cutiei de orologiu. Mă încăpățînam. Într-o zi, căpitanul, zărind-o, spuse: E frumos!". Bine,veți zice, și ce-i cu asta, ce e rău în ce a povestit Alain? Dacă n-ar fi vorba de spiritualul Alain, atunci relatarea acestui început ne-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și ceasuri de buzunar |Fabricare la care valoarea tuturor | | | Capitolul|și părți ale acestora, cu excepția; |materialelor folosite nu trebuie să | | | 91 | |depășească 40% din prețul de uzina al | | | | |produsului | | | 9105 |Ceasuri deșteptătoare, pendule, |Fabricare la care: |Fabricare la care valoarea | | |orologii și aparate de orologerie |- valoarea tuturor materialelor folosite|tuturor materialelor | | |similare, cu altfel de mecanisme decât|nu trebuie să depășească 40% din prețul |folosite nu trebuie să | | |cele de ceasornicărie |de uzina al produsului și |depășească 30% din prețul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
și ceasuri de buzunar |Fabricare la care valoarea tuturor | | | Capitolul|și părți ale acestora, cu excepția; |materialelor folosite nu trebuie să | | | 91 | |depășească 40% din prețul de uzina al | | | | |produsului | | | 9105 |Ceasuri deșteptătoare, pendule, |Fabricare la care: |Fabricare la care valoarea | | |orologii și aparate de orologerie |- valoarea tuturor materialelor folosite|tuturor materialelor | | |similare, cu altfel de mecanisme decât|nu trebuie să depășească 40% din prețul |folosite nu trebuie să | | |cele de ceasornicărie |de uzina al produsului și |depășească 30% din prețul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
furnizând o explicație rațional-filosofică pentru exploatarea comercială a omului Însuși. Împrumutând metaforele carteziene, Adam Smith demonstra că o mână invizibilă controla piață de schimb, asigurând funcționarea corectă a vieții economice. Această mână invizibilă era asemănătoare cu pendulul mecanic al unui orologiu, reglementând În mod meticulos cererea și oferta, munca, energia și capitalul, asigurând În mod automat echilibrul Între producție și consumul resurselor terestre. Dacă era lăsată neîngrădită de interferențe externe sau reglementări, mâna invizibilă a capitalismului ar funcționa ca un perpetuum
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din Civilizația Occidentală”36. Pentru a obține conformarea la orarul prescris, benedictinii au dezvoltat un instrument care să le dea o mai mare precizie În măsurarea timpului, decât cea care putea fi obținută cu ajutorul clopotelor și clopotarilor. Ei au inventat orologiul mecanic. Lewis Mumford a remarcat odată ca „orologiul, nu motorul cu aburi, este mașina-cheie a Epocii Moderne”37. A fost prima mașină automată din istorie, care folosea un mecanism ce „Întrerupe În mod regulat căderea unei greutăți” controlând astfel eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la orarul prescris, benedictinii au dezvoltat un instrument care să le dea o mai mare precizie În măsurarea timpului, decât cea care putea fi obținută cu ajutorul clopotelor și clopotarilor. Ei au inventat orologiul mecanic. Lewis Mumford a remarcat odată ca „orologiul, nu motorul cu aburi, este mașina-cheie a Epocii Moderne”37. A fost prima mașină automată din istorie, care folosea un mecanism ce „Întrerupe În mod regulat căderea unei greutăți” controlând astfel eliberarea de energie și mișcarea roților dințate 38. La
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Întrerupe În mod regulat căderea unei greutăți” controlând astfel eliberarea de energie și mișcarea roților dințate 38. La Început, această nouă invenție a fost folosită exclusiv de către benedictini ca o metodă de a asigura conformitatea cu orarul zilnic de activități. Orologiul permitea călugărilor să standardizeze lungimea orelor. Stabilind un interval de timp uiform, călugării puteau să planifice succesiunea activităților cu o precizie mai mare și să sincronizeze eforturile de grup cu mai multă siguranță. Nu a trecut mult totuși până când vestea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
călugării puteau să planifice succesiunea activităților cu o precizie mai mare și să sincronizeze eforturile de grup cu mai multă siguranță. Nu a trecut mult totuși până când vestea despre noua minune s-a răspândit. Spre sfârșitul secolului al XV-lea, orologiul mecanic ieșise din mănăstiri și devenise o prezență obișnuită În noul peisaj urban. Orologii uriașe au devenit punctul focal al vieții urbane. Ridicate În centrul pieței orașului, ele au Înlocuit repede clopotul bisericii drept punct de Întâlnire și referință pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eforturile de grup cu mai multă siguranță. Nu a trecut mult totuși până când vestea despre noua minune s-a răspândit. Spre sfârșitul secolului al XV-lea, orologiul mecanic ieșise din mănăstiri și devenise o prezență obișnuită În noul peisaj urban. Orologii uriașe au devenit punctul focal al vieții urbane. Ridicate În centrul pieței orașului, ele au Înlocuit repede clopotul bisericii drept punct de Întâlnire și referință pentru coordonarea interacțiunilor complexe ale existenței urbane. Cu numai un secol Înainte, grandoarea catedralei gotice
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În centrul pieței orașului, ele au Înlocuit repede clopotul bisericii drept punct de Întâlnire și referință pentru coordonarea interacțiunilor complexe ale existenței urbane. Cu numai un secol Înainte, grandoarea catedralei gotice era o măsură a statutului comunității, dar acum, instalarea orologiului orașului a devenit simbolul mândriei orășenești. În 1481, locuitorii orașului Lyon au făcut o petiție către magistratul orașului pentru un orologiu, justificând astfel cheltuirea de fonduri, „mai mulți oameni vor veni la târguri, cetățenii vor fi multumiți, veseli și fericiți
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
existenței urbane. Cu numai un secol Înainte, grandoarea catedralei gotice era o măsură a statutului comunității, dar acum, instalarea orologiului orașului a devenit simbolul mândriei orășenești. În 1481, locuitorii orașului Lyon au făcut o petiție către magistratul orașului pentru un orologiu, justificând astfel cheltuirea de fonduri, „mai mulți oameni vor veni la târguri, cetățenii vor fi multumiți, veseli și fericiți și vor trăi o viață mai ordonată”39. Primele orologii nu aveau cadrane. Ele numai făceau să sune un clopot la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
orașului Lyon au făcut o petiție către magistratul orașului pentru un orologiu, justificând astfel cheltuirea de fonduri, „mai mulți oameni vor veni la târguri, cetățenii vor fi multumiți, veseli și fericiți și vor trăi o viață mai ordonată”39. Primele orologii nu aveau cadrane. Ele numai făceau să sune un clopot la fiecare oră. Într-adevăr, cuvântul englezesc clock vine din cuvântul limbii olandeze timpurii clocke, care Însemna clopot. În secolul al XVI-lea, orologiile sunau la fiecare sfert de oră
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o viață mai ordonată”39. Primele orologii nu aveau cadrane. Ele numai făceau să sune un clopot la fiecare oră. Într-adevăr, cuvântul englezesc clock vine din cuvântul limbii olandeze timpurii clocke, care Însemna clopot. În secolul al XVI-lea, orologiile sunau la fiecare sfert de oră și unele aveau un cadran care marca trecerea fiecărei ore. La jumătatea secolului al XVII-lea, a fost inventat pendulul, furnizându-se În felul acesta un mecanism mai precis și mai sigur de măsurare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]