1,215 matches
-
care se pun În legătură cu dezvoltarea exprimării corecte, orale și scrise, a elevilor la lecțiile de compunere sunt: Însușirea unui vocabular bogat și precis; priceperea de a folosi acest material lexical pe baza legilor limbii române, a regulilor gramaticale ortoepice și ortografice; deprinderea de a exprima oral și În scris, nu numai cunoștințele dobândite la lecții sau din cărți, dar și propriile gânduri și sentimente. Dacă elevul vrea să-și expună Întâmplările, experiența de viață, o face prin conversație la Început, iar
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
exerciții sunt parte integrantă a procesului complex, cu caracter interdisciplinar, de pregătire a elevilor pentru elaborarea compozițiilor. 1) Exerciții de limba tradiționale: - exerciții de interpretare a unui material dat;exerciții de intervenție Într-un material dat: - modificarea formei sau situației ortografice a unui cuvânt; - modificarea alcătuirii unui enunț; - modificarea prin Înlocuirea unui cuvânt cu altul; - exerciții de completare (litere sau cuvinte omise); - exerciții de exemplificare (liberă, cu repere date, prin analogie);exerciții de compoziție cu tema gramaticalortografica; 2) Exerciții structurale: - exercițiul
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
prea În adâncime. Al doilea este lipsit de viziunea comparatistă generală, dar merge cu discuțiile mai În concret și amănunt. Amândouă au dezavantajul ca se bazează exclusiv pe analizatorii auditivi, ceea ce face ca discuțiile sa ignoreze, prin forța lucrurilor, aspectele ortografice ale textelor. Lecțiile speciale de discutare a compozițiilor se organizează la anumite intervale șsi au ca scop Înregistrarea progreselor elevilor În formarea priceperilor și deprinderilor de a compune cât și a lipsurilor, pentru a stabili, În consecință, liniile de perspectivă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Dottrens În „A educa și a instrui” le cere să le consulte Înainte de compunerea scrisă: 1. Folosește termeni corecți, preciși, expresivi! 2. Formează propoziții scurte, simple, clare! 3. Evită repetările, dezordinea, plictiseala! 4. Controlează fiecare propoziție din punct de vedere ortografic și al acordului! 5. Fii atent la punctuație! 6. Gandește-te la aceste sfaturi Înainte de a te apuca de treabă. Aplică-le În timp ce scrii! 7. Verifică Încă o dată lucrarea! Înainte de a elabora o compunere, elevii trebuie să Înțeleagă și să stabilească
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
în textul înscrisului ce se traduce se vor păstra așa cum sunt scrise în original, transcriindu-se, litera cu litera, atât numele cît și prenumele, precum și eventualele porecle. La cererea expresă a părții, traducătorul va putea menționa, într-o notă, echivalentul ortografic sau fonetic al numelui potrivit limbii române sau limbii materne a părții; în același mod va putea menționa corespondentul prenumelui prin traducerea acestuia în limba în care se face traducerea sau în limba maternă a părții. 11. Denumirile geografice cuprinse
ORDIN Nr. 233/C din 14 februarie 1996 pentru completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995 , adoptat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114959_a_116288]
-
f) primește rapoartele de inspecție sanitară întocmite de inspectorii sanitari de stat din teritoriu, verifică și, eventual, corectează calculele determinărilor și evaluările expunerii și riscului, verifică raportul din punct de vedere al corectitudinii întocmirii, având în vedere inclusiv respectarea normelor ortografice. În sensul prezentelor norme, raportul de inspecție este un document scris, întocmit de inspectorul sanitar de stat în urmă acțiunii de inspecție, fiind verificat și semnat de inspectorul sanitar de stat șef județean sau al municipiului București; ... g) asigura securitatea
ORDIN nr. 330 din 19 mai 1999 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei sanitare de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124469_a_125798]
-
de către adunarea generală în randul membrilor de onoare ai Academiei Române. Articolul 8 (1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuții principale: a) promovează știința și cultura în toate domeniile; ... b) se îngrijește de cultivarea limbii Române și stabilește regulile ortografice obligatorii; ... c) gestionează bunurile culturale din patrimoniul național, care se află în proprietatea sau în administrarea sa; ... d) organizează manifestări științifice și culturale, activități de cercetare științifică și de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare și doctorate, în colaborare cu Ministerul
LEGE nr. 752 din 27 decembrie 2001 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139020_a_140349]
-
sau b) se poate solicita redactarea unui anumit tip de discurs specific (scrisoare, articol de presă, interviu). Se urmărește evaluarea capacității candidaților de a se exprima în scris, într-un discurs coerent, corect din punct de vedere gramatical, lexical și ortografic, folosind un stil adecvat și integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal, susținute de exemple relevante, dar și abilități de compoziție, care să le permită să analizeze, să interpreteze, să nareze, să descrie, să argumenteze. Ponderea acestui subiect va
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
eseu liber (essay writing); candidații vor avea de construit un discurs scris logic, coerent și convingător pe baza unei teme date. Se urmărește evaluarea capacității candidaților de a comunica intr-o engleza corectă din punct de vedere gramatical, lexical și ortografic (writing skill), folosind atât un stil adecvat și exemple relevante, cât și abilități superioare de compoziție (higher literary skills), care să le permită să analizeze, să interpreteze, să nareze, să descrie, să argumenteze. Ponderea acestui subiect va fi de 30-40
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Tot în sindromul disgrafic au fost clasate dizortografiile, având explicații etio patologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc din cauza lipsei suportului lingvistic, prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia-disgrafiadizortografia au devenit o problemă medico-pedagogică și înglobează dificultăți grafice și ortografice în însușirea citirii și scrierii corecte, grevând copilul normal dezvoltat senzoriomotor și intelectual, chiar după 2-3 ani de școlarizare. Ca factori etiologici ai acestor tulburări amintim: substratul anatomo-fiziologic de natură centrală sau periferică; factorii de natură psihopedagogică; factori specifici care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dar aveau motricitatea tulburată. Și tot în sindromul disgrafic au fost grupate și disortografiile având explicații etiopatologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc prin lipsa suportului lingvistic sau prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia înglobează dificultăți grafice și ortografice explicate prin analiză și sinteză corticală deficitară și concretizată prin imposibilitatea unei citiri corecte, conștiente, curente și expresive, transpunându-se de cele mai multe ori aspectele dislaliei în citire. Aceasta a devenit o problemă medico-pedagogică ce stă în atenția noastră pentru că afectează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
numeroasele probleme de ortografie, autentice, care își așteaptă de prea multă vreme rezolvarea, s-au adăugat în acești ultimi ani altele, determinate, cum era de așteptat, de altfel, de Hotărârea Academiei Române din 17 februarie 1993, privind schimbarea a două norme ortografice: - prezentul indicativ al verbului a fi să se scrie și să se pronunțe: sunt, suntem, sunteți, în loc de sunt, suntem, sunteți; - sunetul î să se redea în scris, prin literele î și î, în funcție de poziția lor în cuvânt: adânc/ânger; a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu au întemeiere științifică. * 1. Exploatându-se o anumită sensibilitate, autentică și îndreptățită, a societății românești, în anii 1990-1993 au putut fi impuse, fără îndreptățire, modificări în scrierea limbii române prin invocarea caracterului ideologic, comunist etc. al sistemului de norme ortografice adoptat în 1953, „menit să ascundă latinitatea limbii și poporului românesc”; fără înlăturarea acestor norme avea să se proclame „nu poate fi vorba de încheierea bazelor necesare renașterii Academiei Române și, prin ea, de revenire a culturii române la matca ei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al guvernelor noastre de a se ocupa de lucruri de prisos, neîngrijind pe cele trebuincioase.” (Critice, p.124), Titu Maiorescu respingea pretențiile unui Consiliu de pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice (în frunte cu însuși ministrul) de a impune un sistem de norme ortografice, fără consultarea lingviștilor și împotriva punctului de vedere al lingviștilor: „Cine sunt acești domni? D. Christache Tell e general, d. Orescu arhitect, d.Aaron istoric, d. Zalomit profesor de filozofie (pentru a nu zice filozof), d. Marin fizic și d.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i-a dat și mintea trebuincioasă pentru el. Nu cumva d-nii de la Consiliu au luat acest proverb în serios?” (Idem, p. 125). Nici Sextil Pușcariu nu gândea altfel: „Dacă Academia ar primi deciziile filologice, ar da prestigiul necesar unui sistem ortografic care este rezultatul unor discuții îndelungate între cei mai competenți cercetători ai limbei noastre și, în același timp, rezultatul unor înțelepte concesiuni reciproce” (din Proiectul de reformă a ortografiei române, votat la 6 feb. 1932 de Academia Română, și în care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în exclusivitate litera î. Deci, scurtând, norma din 1953 ducea până la capăt un proces de simplificare a ortografiei care străbătuse mai multe etape, după introducerea oficială, în 1860, a alfabetului latin și legifera această simplificare. Numai că sistemul de norme ortografice propus în 1953 a fost încadrat, „ca să treacă”, într-o ramă ideologizantă în care cuvinte cu sensuri agresive, violente (se vorbea nu de generalizarea literei î, ci de suprimarea semnului î) se împleteau cu enunțuri encomiastice, demagogice, în care centrală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
î și încurcă învățarea limbii românești. Principiul științific e un sunet, o literă”. (p. 51). Deci, care din cele două semne grafice (î/â) are mai multă îndreptățire din punct de vedere științific, adică al raportului dintre sistemul de norme ortografice și sistemul limbii reale, pentru reprezentarea sunetului (tip) î? 1. Din perspectiva principiului fonetic/fonologic, în strânsă legătură cu exigențele simplității ortografiei și reducerii distanței dintre realitatea fonetică și realitatea grafică (la nivelul raportului sistem fonetic-sistem alfabetic), litera î este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i sunt litere latine; și î și î sunt litere românești pe temeiul alfabetului latin. Așa cum era firesc, Academia Română s-a adresat în anii 1991-1992 deopotrivă lingviștilor români și unor renumiți lingviști străini - romaniști, româniști etc., în legătură cu Proiectul de reformă ortografică. Dar, cum răspunsurile nu au fost cele dorite, au fost tratate cu aceeași aroganță opiniile, și ale unora, și ale celorlalți. „Academia Română - scrie savantul suedez AlfLombard în articolul Despre folosirea literelor î și î, publicat în Limba română, nr. 10
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
implică doi termeni principali. Când în enunț se cuprind mai multe unități lexico-gramaticale, acestea se grupează la un pol sau la altul prin intermediul coordonării copulative (cel mai frecvent) sau disjunctive: „După cum se vede, etimologismul nu este o întrebare alfabetică, ci ortografică și limbistică...” (T. Maiorescu, 285) Exprimarea relației de coordonare opozitivătc "Exprimarea rela]iei de coordonare opozitiv\" Principala marcă a coordonării opozitive este conjuncția ci, care asigură desfășurarea relației între termeni infrapropoziționali: „Negrul, de pildă, la Bacovia, nu-i o negație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
demersurilor cognitive de tip instrumental (scris citit). 6 Vocabularul crește considerabil până spre sfârșitul perioadei școlare mici, iar învățarea de tip școlar (în principal scriscititul) este vectorul creșterii capacității de înțelegere a informațiilor și de însușire corectă a regulilor gramaticale, ortografice și lexicale ale limbii române. La vârstă școlară mică se accentuează diferențele în ceea ce privește capacitatea de exprimare orală și scrisă între copiii cu aceeași vârstă cronologică. Aceste diferențe au la bază o complexitate de factori pe care îi vom analiza în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
prin următoarele procedee: copiere, transcriere, dictare; formarea câmpului de citire de o silaba; citirea / scrierea prin procedeele exersate a unor propoziții ușoare, legate prin înțeles, pe baza suportului imagistic; citirea / scrierea unor texte accesibile respectând semnele de punctuație și normele ortografice. 24 ASPECTE DE ORDIN METODIC PENTRU ÎNSUȘIREA CITIT SCRISULUI LA ELEVUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodă de bază a perioadei abecedare rămâne metodă fonetica analitico-sintetică, pentru că aceasta contribuie în mod direct la prevenirea și corectarea inversiunilor, omisiunilor, înlocuirilor de sunete
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
citire pe probleme/sarcini etc); găsirea și explicarea titlului; întocmirea cu sprijin a planului de idei al textului; povestirea cu sprijin a textului; exprimarea stărilor și atitudinilor față de personaje, locuri, întâmplări, fapte etc; scrierea corectă din punct de vedere grafic, ortografic și de punctuație; încadrarea corectă în pagina a textului scris. CITIREA TEXTELOR Abordarea metodica a unui text în această perioadă trebuie să urmeze următorul algoritm: 1. Lectură model realizată de către învățător/profesor Este recomandat să nu fie neglijată, omisa sau
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
UNUI TEXT ÎN PERIOADA POSTABECEDARĂ În predarea-învățarea unui text nou în perioada postabecedară se respectă următorul algoritm: 1. Lectură integrală a textului realizată de către profesor sau de către un elev, care citește corect, conștient, expresiv. 2. Citirea explicativa și evidențierea aspectelor ortografice, ortoepice și de punctuație ale textului. 3. Realizarea unor exerciții lexicale în funcție de text explicarea cuvintelor noi; introducerea cuvintelor noi în enunțuri proprii, orale și scrise; formularea unor sinonime/antonime; alcătuirea familiei lexicale a cuvintelor etc. 4. Copierea/transcrierea unor propoziții
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cardinale și ordinale; scrierea greșită a pluralului unor substantive și adjective. Ca strategii și tehnici de recuperare a scrisului disortografic se utilizează procedeele de scriere amintite (copieri, transcrieri, dictări, autodictări) iar modelele didactice de bază rămân: joculexercițiu, jocul didactic, exercițiul ortografic. În activitățile de scriere, pentru reușita acestora și perfecționarea deprinderilor grafice de către elevii cu dificultăți de învățare se utilizează materiale didactice atractive și variate, se recurge la procedee de învățare prin cooperare (lucrul în perechi, lucrul pe echipe), inițierea elevilor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
vizuală, îi este influențată calitatea actelor grafice, în special activitatea de scris, prin urmare și ritmul și corectitudinea lecturii sunt mai lente; pot apărea, de asemenea, fenomene dislexico-disgrafice evidențiate prin omisiuni, înlocuiri, confuzii, inversiuni, deformări de litere, silabe, cuvinte, semne ortografice; calitățile percepției sunt, și ele, afectate, în special integralitatea, structuralitatea, selectivitatea, constanța și semnificația; incomplete sunt și reprezentările vizuale, îndeosebi în cazul preșcolarilor, iar raportul reprezentare-suport/intuitivnoțiune are un grad redus de funcționalitate, afectând înțelegerea semantică; memoria este foarte dezvoltată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]