2,477 matches
-
este necesar ca fiecare să ia în considerare tot proiectul. O simplă observație de amănunt e tot atât de prețioasă și va fi tot atât de bine primită desigur ca și o desbatere teoretică”. *** George MUNTEANU 64: „De mult era așteptată la noi o ortografie care - așa cum se precizează în preambulul actualului proiect ortografic al Academiei R.P.R. - «să fie bine fixată, fără fluctuații și contradicții, simplă, rațională, pentru a fi ușor învățată și aplicată». O asemenea ortografie este cu atât mai necesară astăzi, când drumul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
64: „De mult era așteptată la noi o ortografie care - așa cum se precizează în preambulul actualului proiect ortografic al Academiei R.P.R. - «să fie bine fixată, fără fluctuații și contradicții, simplă, rațională, pentru a fi ușor învățată și aplicată». O asemenea ortografie este cu atât mai necesară astăzi, când drumul spre cultură al oamenilor muncii trebuie curățit și de ultimele obstacole ridicate în trecut de regimul burghezo-moșieresc. Proiectul noii ortografii a limbii române întrunește în anumite privințe o adeziune largă tocmai datorită
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
contradicții, simplă, rațională, pentru a fi ușor învățată și aplicată». O asemenea ortografie este cu atât mai necesară astăzi, când drumul spre cultură al oamenilor muncii trebuie curățit și de ultimele obstacole ridicate în trecut de regimul burghezo-moșieresc. Proiectul noii ortografii a limbii române întrunește în anumite privințe o adeziune largă tocmai datorită faptului că - întemeindu-se mai consecvent și mai rațional decât ortografiile anterioare pe realitatea limbii vii a poporului - simplifică și ușurează apreciabil scrierea într-un număr de cazuri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al oamenilor muncii trebuie curățit și de ultimele obstacole ridicate în trecut de regimul burghezo-moșieresc. Proiectul noii ortografii a limbii române întrunește în anumite privințe o adeziune largă tocmai datorită faptului că - întemeindu-se mai consecvent și mai rațional decât ortografiile anterioare pe realitatea limbii vii a poporului - simplifică și ușurează apreciabil scrierea într-un număr de cazuri. Trei dintre prevederile cu caracter general ale noului proiect răspund din toate punctele de vedere acestei cerințe: 1. suprimarea literei â - vestigiu al
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lăsai, voi (verb auxiliar) etc., deci atunci când e parazitară, necorespunzând realității fonetice; 3. întrebuințarea trăsăturii de unire și în cazurile unde se folosește - fără să mai fie nevoie de el - apostroful”. *** Liviu ONU65: „De bunăseamă că proiectul pentru o nouă ortografie a limbii române redactat de Secția știință a limbii, literatură și artă a Academiei R.P.R. și publicat în Contemporanul nr. 25 (298) din 20 iunie 1952, conține o serie întreagă de propuneri juste care, dacă vor deveni «reguli», vor îmbunătăți
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
opri aici mai mult asupra unor propuneri care au nevoie încă, atât din partea lingviștilor, cât și din partea opiniei publice, de o studiere mai atentă. După cum a arătat și tov. Leonte Răutu și după cum au dovedit-o discuțiile ulterioare, «proiectul noii ortografii mai are lipsuri, mai conține unele soluții discutabile, păcătuind uneori prin inconsecvență» (În Pentru pace trainică, pentru democrație populară, nr.25/189, 20 iun. 1952, p. 2). Una din aceste «soluții discutabile», plină de contradicții și de fluctuații, prin faptul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu justificarea pe care o are este aplicată și inconsecvent, este propunerea de a se introduce un nou semn, i, pentru a nota, după expresia proiectului, pe «i nesilabic» (...). Introducerea lui i în scrierea limbii române este o «răsturnare» a ortografiei, lipsită de valoare practică, o «răsturnare» de care noi nu avem neapărată nevoie (...). Iar pentru ca problema reformei ortografiei să se rezolve just, considerăm că nu este suficient ca revistele Contemporanul, Almanahul Literar și celelalte să aștepte colaborarea «opiniei publice». Experiența
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
semn, i, pentru a nota, după expresia proiectului, pe «i nesilabic» (...). Introducerea lui i în scrierea limbii române este o «răsturnare» a ortografiei, lipsită de valoare practică, o «răsturnare» de care noi nu avem neapărată nevoie (...). Iar pentru ca problema reformei ortografiei să se rezolve just, considerăm că nu este suficient ca revistele Contemporanul, Almanahul Literar și celelalte să aștepte colaborarea «opiniei publice». Experiența de până acum a dovedit că intelectualii, muncitorii și studenții noștri nu se prea îndeamnă la discuția proiectului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
oare? Din cauza inconsecvenței acestui proiect, din cauza «răsturnărilor» pe care le preconizează sau din cauza rămășițelor burgheze, latiniste, naționaliste, șovine, care încă se mai pot observa la unii? În 1953, cu unele modificări, proiectul este aprobat de prezidiul Academiei, devenind Norme privind ortografia limbii române, aprobate la 16 septembrie același an de Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri printr-o hotărâre publicată și în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație apărut în octombrie 1953. Noile norme urmau să intre în vigoare de la 1
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de gramatică a terminat redactarea primului volum al gramaticii (vocabularul, fonetica și morfologia); volumul al doilea, care cuprinde sintaxa, este de asemenea în întregime redactat, urmând să fie dat la tipar în cursul lunii noiembrie a acestui an. Proiectul noii ortografii a limbii române a fost definitivat și aprobat de Prezidiul Academiei R.P.R. împreună cu glosarul ortografic care cuprinde circa 10.000 de cuvinte. De asemenea, Institutul de Lingvistică din București a terminat redactarea dicționarului ruso-român cuprinzând 50.000 de cuvinte. Prof.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Haralamb CUPRINS 1952 Proiectele scriitorilor Propagare și propagandă literară Poezia - apariții editoriale Un poet apărat: Eugen Frunză Alte volume de poezii Proza - tablou editorial În dezbatere: Vladimir Colin Aspecte ale romanului Evoluția nuvelei Aspecte ale dramaturgiei (1949-1952) Lingvistica. Proiectul noii ortografii Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur Proza: Concluzii Aspecte ale poeziei Comandă socială - poezie de dragoste Poezia debutanților. Alte profiluri lirice Poetice faceri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
avea să-l coste vederea, realizează o a doua versiune, din care publică primul cânt în 1858, apoi în 1868, precedat de un pretențios studiu introductiv (Disertatio despre hexametrul antic hellen și modern românesc și ceva despre limbă). Scrisă cu ortografia italienizantă a lui Heliade-Rădulescu, încercarea e săvârșită în versuri hexametrice frumos sunătoare, dar înțelesul este cel mai adesea compromis de o limbă bizară, cu silnice inversiuni și cuvinte compuse („brațalba”, „argintarcatul”, „coifulgerosul” ș.a.), făurite chiar de către autorul român. Cu toată
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
îmi amintesc când am fost cu ea la grădina zoologică și cum a delegat un băiețel din clasă să fie partenerul meu permanent sau piesele în care am jucat . Îmi aduc aminte, de exemplu - n-am făcut niciodată greșeli de ortografie, dar atunci, în clasa I -, tata era încă polițist - și îmi aduc aminte o anumită dictare în care am scris greșit cuvântul polițist!” „Și cum s-a întâmplat așa ceva, de ai scris greșit cuvântul polițist?! Tatăl tău e polițist și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
bun la matematică și avea o memorie impecabilă a faptelor și figurilor. Puteam să-l întreb orice și-mi răspundea imediat. Mama - nu, mama nu a făcut decât școala primară. Putea să citească în ebraică, dar făcea multe greșeli de ortografie. Îi plăcea să citească, citea ore întregi. În orice caz, ideea era că se selectau copii cu potențial intelectual proveniți din familii defavorizate - așa le numeau ei - să vadă cât de departe puteam ajunge. Patru copii din clasa mea au
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în familie, o întâlnire amoroasă etc.) 2. Titlul: este interesant să vă intitulați visul, ceea ce vă va permite să precizați spontan tema presimțită. 3. Povestirea: trebuie să fie cât mai fidelă, adică să nu acordați atenție stilului literar și nici ortografiei (unele lapsusuri se dovedesc interesante pentru înțelegerea unui simbol), fără a căuta coerența, fără a face legături pentru a articula diferitele scene. Trebuie să țină cont de detalii, precizând, atunci când memoria o permite, numărul, culorile, elementele de decor, hainele etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Dumitru a luat hotărârea de a-și continua proiectul, de a merge mai departe În cercetarea sa filocalică. De altfel, tot Între 1990-1991 primele zece volume au fost rapid și, trebuie spus, destul de prost reeditate, cu sute de greșeli de ortografie și neaduse la zi din punct de vedere istoriografic. Dionisie vs. Pseudo-Dionisie Să revenim acum la titlul acestui studiu: „afinități și idiosincrazii patristice”. Unul dintre autorii preferați ai lui Stăniloae este Pseudo-Dionisie Areopagitul. Îl cunoștea din tinerețe, Însă abia mult
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
limite, fiecare teolog important, chiar din zilele noastre, făcând parte din această Tradiție. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\calatorii redactare finala.doc PAGE 1 PAGE \# "'Page : '#' '" Se scrie filozofie; filosofia nu e corect filologic, pur si simplu, ptr ca ortografia limbii române fonetica, nu etimologica. Cei care scriu filosofie (indeobste nu cunosc decit acest cuvint din greaca) ar trebui, pentru consecventa, sa scrie philosophie; altfel e caraghios. PAGE \# "'Page: Nu-i nevoie să explici bancurile... Aș scoate. PAGE \# "'Page: Pentru
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
publicat versuri, unele dintre ele fiind meditații pe teme religioase, câteodată melodios transpuse. A folosit în celelalte poezii, dintre care unele au caracter patriotic, cu deosebire hexametrul. A recurs nu o dată la construcții bizare, care, alături de numeroasele latinisme și de ortografia latinizantă, îi fac versurile greu lizibile. În volumul Mărgăritarie sau Sentințe poetice, filosofico-moralo-estetice (1874), a prelucrat peste cinci sute de maxime aparținând lui Ovidiu, Horațiu, Marțial, Vergiliu, Terențiu, Tibul, Juvenal, Cicero ș.a. Distihurile sale, fluente, îmbină totuși nefericit neologismul și
BRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
lui B.: evocarea unor luptători pentru drepturile românilor transilvăneni - de la unii celebri, ca G. Barițiu, G. Bogdan-Duică, V. Goldiș și Al. Bogdan până la țărani modești, ca Nicolae Oprea - și cultivarea limbii în cadrul rubricii „Din dicționarul greșelilor noastre de limbă și ortografie”, apărută în revista „Societatea de mâine”. Portretele și evocările au apărut în volumul Morții vii (1938), nota comună surprinsă și reliefată de B. în definirea celor despre care scrie fiind dârzenia în apărarea limbii, a tradițiilor și credinței românilor. Cel
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
și unitate, stipula „înaintarea” prin intermediul culturii, progresul prin elaborarea și editarea unor studii diverse - lucrări istorice, etnografice, folclorice, științifice etc. -, prin instituirea de premii și stipendii pentru astfel de studii. Între deziderate, formulate încă în 1862, se aflau: stabilirea unei ortografii unitare, adoptarea alfabetului latin, unificarea limbii și editarea unui dicționar (idei preluate de Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română, la a cărei fondare cărturarii ardeleni au un rol însemnat), înființarea unei biblioteci de carte veche românească (T. Cipariu), crearea unei
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
limbii vechi. Și textele bisericești, unitare prin norma lor, pot fi valorificate de limba literară (Omul literat). Soluțiile propuse ar asigura unitatea etnică prin cea lingvistică, limitându-se ereziile filologice. Articolul Câteva observații filologice (1861) aducea argumente pentru folosirea unei ortografii bazate pe principiul fonetic, având ca model limba italiană. Dar limba operei sale prezintă multe inconsecvențe ortografice și un vocabular, parțial rebarbativ, încărcat de cuvinte arhaice și moldovenisme, grecisme și bizare calcuri italo-latinești. Pasionat de istorie și de disciplinele auxiliare
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
XVI-lea - al XVIII-lea au existat încercări de introducere a alfabetului latin pentru scrierea limbii române, dar acestea au fost sporadice: semnături ale unor persoane pe documente de cancelarie în limba slavonă, texte românești cu alfabet latin, dar în ortografie maghiară (Cartea de cântece, Cluj, 1571-1575), polonă (Tatăl nostru, în transcrierea latină polonizantă a lui Luca Stroici, 1594), italiană sau germană. De asemenea, în zona Banat-Hunedoara, s-au redactat în secolul al XVIII-lea mai multe texte religioase și lexicografice în
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
seamă asupra regulelor și orănduelelor gramaticii rumănești, Râmnic, 1787). Anul 1779 marchează începutul folosirii alfabetului latin în lucrări românești prin Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin a lui Samuil Micu (apărută la Viena), care cuprinde și prima explicare a ortografiei etimologice, propusă de autor pentru scrierea limbii române cu caractere latine. Expunerea teoretică a ortografiei românești cu litere latine este cuprinsă și în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Viena, 1780). Și ceilalți corifei
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
latin în lucrări românești prin Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin a lui Samuil Micu (apărută la Viena), care cuprinde și prima explicare a ortografiei etimologice, propusă de autor pentru scrierea limbii române cu caractere latine. Expunerea teoretică a ortografiei românești cu litere latine este cuprinsă și în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Viena, 1780). Și ceilalți corifei ai Școlii Ardelene au postulat ortografii asemănătoare: Petru Maior (Dialog pentru începutul limbii române între
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
scrierea limbii române cu caractere latine. Expunerea teoretică a ortografiei românești cu litere latine este cuprinsă și în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Viena, 1780). Și ceilalți corifei ai Școlii Ardelene au postulat ortografii asemănătoare: Petru Maior (Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi, 1819), Ioan Budai-Deleanu (Scrisoarea către P. Maior, post 1815, Temeiurile gramaticii românești, ante 1820). Abia Gramatica lui Ion Heliade-Rădulescu, apărută în 1828, pune bazele așa-numitului alfabet de
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]