2,340 matches
-
reveniri la valoarea subsincronă. Frecvența acestor oscilații cvasiîntreținute depinde de valoarea șocului de cuplu, fiind în general proporțională cu mărimea acestuia. Simultan cu oscilațiile vitezei spre valori peste cea de sincronism, urmate de reveniri la viteza subsincronă se constată și oscilații importante ale cuplului electromagnetic, fig. 6.86. Oscilațiile de energie, manifestate în cazul d.g. între mașină și sursele de alimentare se resimt și în formele de undă ale curenților din stator, fig.6.87, respectiv -din rotor, fig. 6.88
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
depinde de valoarea șocului de cuplu, fiind în general proporțională cu mărimea acestuia. Simultan cu oscilațiile vitezei spre valori peste cea de sincronism, urmate de reveniri la viteza subsincronă se constată și oscilații importante ale cuplului electromagnetic, fig. 6.86. Oscilațiile de energie, manifestate în cazul d.g. între mașină și sursele de alimentare se resimt și în formele de undă ale curenților din stator, fig.6.87, respectiv -din rotor, fig. 6.88. Momentele de intrare în oscilație sunt în strânsă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fig. 6.86. Oscilațiile de energie, manifestate în cazul d.g. între mașină și sursele de alimentare se resimt și în formele de undă ale curenților din stator, fig.6.87, respectiv -din rotor, fig. 6.88. Momentele de intrare în oscilație sunt în strânsă corelație cu creșterile însemnate ale curenților din stator, altfel spus aceste fenomene de oscilație se pot interpreta ca o succesiune de decroșări parțiale și „ambalări” ale rotorului spre viteze suprasincrone, când cuplul electromagnetic își modifică semnul, mașina
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
resimt și în formele de undă ale curenților din stator, fig.6.87, respectiv -din rotor, fig. 6.88. Momentele de intrare în oscilație sunt în strânsă corelație cu creșterile însemnate ale curenților din stator, altfel spus aceste fenomene de oscilație se pot interpreta ca o succesiune de decroșări parțiale și „ambalări” ale rotorului spre viteze suprasincrone, când cuplul electromagnetic își modifică semnul, mașina devenind scurt timp motor, urmate de „frânări” având ca efect readucerea rotorului la viteza subsincronă. Studiul regimurilor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și consum energetic ridicat, neconvenabil în aplicațiile practice. În fig. 6.89 se prezintă caracteristica mecanică dinamică, unde se observă că după pornirea în gol și intrarea în subsincronism, porțiunea OS, punctul de funcționare evoluează pe ciclurile repetabile SPQRS -de oscilații, care sunt parcurse de fiecare dată când rotorul se ambalează în suprasincronism urmată de o revenire la valoarea subsincronă. Hodograful fluxului rezultant rotoric, din fig. 6.90 conține o primă porțiune OS corespunzătoare pornirii în gol și stabilirii la viteza
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
0,25s se aplică brusc pe ax un cuplu static negativ de -150[Nm], adică mașina va lucra ca generator suprasincron (caz i.g.). Din fig.6.91 se deduce faptul că în primele momente ale pornirii, cuplul electromagnetic prezintă oscilații importante în jurul unei valori medii, ceea ce se manifestă prin oscilații ale vitezei și printr-o creștere a timpului de pornire, comparativ cu cazul d.m. Evoluția în timp a vitezei rotorului, dată în fig. 6.92 surprinde oscilațiile din primele momente
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
negativ de -150[Nm], adică mașina va lucra ca generator suprasincron (caz i.g.). Din fig.6.91 se deduce faptul că în primele momente ale pornirii, cuplul electromagnetic prezintă oscilații importante în jurul unei valori medii, ceea ce se manifestă prin oscilații ale vitezei și printr-o creștere a timpului de pornire, comparativ cu cazul d.m. Evoluția în timp a vitezei rotorului, dată în fig. 6.92 surprinde oscilațiile din primele momente, urmate de o puternică accelerare, însoțită de o suprareglare însemnată
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cuplul electromagnetic prezintă oscilații importante în jurul unei valori medii, ceea ce se manifestă prin oscilații ale vitezei și printr-o creștere a timpului de pornire, comparativ cu cazul d.m. Evoluția în timp a vitezei rotorului, dată în fig. 6.92 surprinde oscilațiile din primele momente, urmate de o puternică accelerare, însoțită de o suprareglare însemnată și intrarea în suprasincronism, de fapt stabilirea la o viteză egală cu suma pulsațiilor tensiunilor armăturilor, împărțite la numărul de perechi de poli: . La t=0,25s
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de fapt stabilirea la o viteză egală cu suma pulsațiilor tensiunilor armăturilor, împărțite la numărul de perechi de poli: . La t=0,25s apare șocul de cuplu negativ de -150[Nm], care determină o accelerare a rotorului, iar după câteva oscilații rotorul revine la viteza constantă suprasincronă dată de suma pulsațiilor tensiunilor aplicate. Creșterea timpului de pornire la gol sugerează că, spre deosebire de cazul d.m., pornirea mașinii cu dublă alimentare ca generator (DAG) se realizează cu mai multă siguranță dacă se folosește
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
generator de inducție în centralele de producere a energiei electrice prin mijloace neconvenționale). În fig. 6.93 este redată caracteristica mecanică dinamică, care demarează din repaus punctul A, după care urmează un număr însemnat de variații ale cuplului, însoțite de oscilații ale vitezei, o accelerare puternică în ultimele momente ale pornirii, o suprareglare urmată de intrarea în suprasincronism (când ΩR=172,7rad/s) în punctul S. După aplicarea șocului de cuplu negativ, în primele momente viteza crește, iar după câteva oscilații
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
oscilații ale vitezei, o accelerare puternică în ultimele momente ale pornirii, o suprareglare urmată de intrarea în suprasincronism (când ΩR=172,7rad/s) în punctul S. După aplicarea șocului de cuplu negativ, în primele momente viteza crește, iar după câteva oscilații revine la valoarea de suprasincronism (punctul G). În fig.6.94 se redă hodograful fluxului rezultant rotoric, de unde se remarcă faptul că din repaus, (A) până la terminarea pornirii în gol și ajungerea la suprasincronism (S) punctul de funcționare evoluează pe
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de cupluri se menține până la aproximativ t=0,9s când se manifestă o puternică pertubație, Me devine negativ, antrenând o micșorare însemnată a vitezei, cu tendință spre decroșarea mașinii, Me basculează apoi spre valori pozitive, rotorul este accelerat, au loc oscilații amortizate ale vitezei (fig. În esență, dacă o mașină de inducție cu dublă alimentare este stabilă la funcționarea în suprasincronism (la o viteză dată de suma frecvențelor) în regim de generator, ea intră în oscilații, cu tendința de decroșare, dacă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotorul este accelerat, au loc oscilații amortizate ale vitezei (fig. În esență, dacă o mașină de inducție cu dublă alimentare este stabilă la funcționarea în suprasincronism (la o viteză dată de suma frecvențelor) în regim de generator, ea intră în oscilații, cu tendința de decroșare, dacă lucrează ca motor, chiar dacă regimul de sarcină este apropiat de mersul în gol. Simulările efectuate au condus și la concluzia că șansele intrării în oscilație, cu eventuale decroșări ale mașinii, cresc o dată cu creșterea cuplului rezistent
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de suma frecvențelor) în regim de generator, ea intră în oscilații, cu tendința de decroșare, dacă lucrează ca motor, chiar dacă regimul de sarcină este apropiat de mersul în gol. Simulările efectuate au condus și la concluzia că șansele intrării în oscilație, cu eventuale decroșări ale mașinii, cresc o dată cu creșterea cuplului rezistent pe arborele mașinii. Fenomenele oscilatorii obținute prin simulare sunt în concordanță cu experimentele realizate pe mașinile de inducție dublu alimentate. În fig. 6.99 se prezintă caracteristica mecanică dinamică pentru
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
obține o succesiune de cicluri nerepetabile, pornind din O și ajungând în P, apoi la aplicarea cuplului rezistent de 10 Nm se parcurge un ciclu redus, situat în jurul lui P, cu stabilire într-un punct P' situat în dreapta lui P. Oscilațiile care se produc în continuare, (cu o perioadă de aproximativ 0,9s) se manifestă prin parcurgerea unor cicluri, identice aproape suprapuse, cu succesiunea de puncte P'-Q-R-S-P'. În fig. 6.100 se reprezintă hodograful fluxului rezultant rotoric. Acesta pornește din
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
nerepetabile, realizează o schimbare de sens când mașina ajunge la sincronism, descrie o succesiune de cercuri aproximativ suprapuse, când este în regim de cuplu constant la viteza de suprasincronism, continuă pe o spirală cu rază din ce în ce mai mică, atunci când începe o oscilație, adică ajunge în A la prima oscilație, trece imediat în A'pe o spirală de rază mare, continuă pe curbe spirale amortizate, ajunge în B la următoarea oscilație, se relaxează imediat, trecând în B'pe o spirală de rază mare
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mașina ajunge la sincronism, descrie o succesiune de cercuri aproximativ suprapuse, când este în regim de cuplu constant la viteza de suprasincronism, continuă pe o spirală cu rază din ce în ce mai mică, atunci când începe o oscilație, adică ajunge în A la prima oscilație, trece imediat în A'pe o spirală de rază mare, continuă pe curbe spirale amortizate, ajunge în B la următoarea oscilație, se relaxează imediat, trecând în B'pe o spirală de rază mare ș.a.m.d. Dacă se pătrunde în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
suprasincronism, continuă pe o spirală cu rază din ce în ce mai mică, atunci când începe o oscilație, adică ajunge în A la prima oscilație, trece imediat în A'pe o spirală de rază mare, continuă pe curbe spirale amortizate, ajunge în B la următoarea oscilație, se relaxează imediat, trecând în B'pe o spirală de rază mare ș.a.m.d. Dacă se pătrunde în intimitatea fenomenelor, se observă că pe timpul funcționării mașinii dublu alimentate ca motor, se produc modificări permanente ale valorilor fluxurilor statorice și
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pătrunde în intimitatea fenomenelor, se observă că pe timpul funcționării mașinii dublu alimentate ca motor, se produc modificări permanente ale valorilor fluxurilor statorice și rotorice care provoacă modificări ale cuplului electromagnetic, care determină la rândul lor variații ale vitezei, manifestate prin oscilații cu tendințe extreme de decroșare a mașinii. 6.4.4.4 Studiul mașinii trifazate de inducție cu dublă alimentare nesimetrică, în regim tranzitoriu a) Mașina de inducție dublu alimentată cu o fază rotorică la masă, este un regim nesimetric de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
suma dintre cele două pulsații ale tensiunilor (≈ 173 rad/s). La aplicarea șocului de cuplu de -70Nm (la t=0.4s), adică dacă se manifestă din exterior o tendință de antrenare a rotorului peste viteza de sincronism, rotorul intră în oscilații, mașina lucrează ca generator și reacționează cu un cuplu electromagnetic variabil, în jurul valorii de -70Nm, cum se observă în fig. 6.102. Aceste variații ale cuplului provoacă oscilații ale vitezei, după cum se observă în fig. 6.103. Din acest punct
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
tendință de antrenare a rotorului peste viteza de sincronism, rotorul intră în oscilații, mașina lucrează ca generator și reacționează cu un cuplu electromagnetic variabil, în jurul valorii de -70Nm, cum se observă în fig. 6.102. Aceste variații ale cuplului provoacă oscilații ale vitezei, după cum se observă în fig. 6.103. Din acest punct de vedere rotorul poate fi considerat un corp cilindric caracterizat prin viteza medie de sincronism, peste care se suprapune o mișcare de rotație cvasi-armonică de joasă frecvență (de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
din fig.6.106, aceasta arată că pe timpul accelerării rotorului, valorile maxime de cupluri se situează la aproximativ 175Nm, având tendința de stabilizare la valori de câțiva Nm, când viteza se stabilește la o valoare egală cu cea de suprasincronism. Oscilațiile de viteză după aplicarea cuplului exterior de -70 Nm, determină descrierea unor cicluri de forma unor cardioide având porțiunea centrală plasată aproximativ în punctul corespunzător valorilor staționare (≈-70 Nm; ≈173 rad/s). Destul de interesantă este și curba hodografului fluxului rezultant
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
aceasta caracterizând regimul de generator sincronizat al mașinii de inducție (punctul S2 de pe fig.6.111). Regimurile tranzitorii de sincronizare a mașinii de inducție (când hodograful descrie zona SS2'-S2 din fig. 6.111) sunt caracterizate de cele mai multe ori prin oscilații ale vitezei, ale fluxurilor totale ale armăturilor, ale cuplurilor etc., iar evoluția hodografului și alte fenomene însoțitoare depind esențial de momentul când se conectează fazele înfășurării rotorice la sursa de c.c. Mai concret, între fluxul rezultant rotoric și cel
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotor (cu rotor trifazat scurtcircuitat), este cuplată la t=0, la rețeaua trifazată și pornește în gol ca motor, cuplul 472 Regimuri tranzitorii și nesimetrice ale mașinilor de inducție electromagnetic Me are valori însemnate, fig. 6.112 și după câteva oscilații se stabilește la o valoare redusă (≈3Nm) când echilibrează cuplurile de pierderi la gol (a3dags76). Viteza crește rapid în aproximativ 0,1s, depășind scurt timp valoarea de sincronism (suprareglare), după care revine la o valoare apropiată de sincronism, fig. 6
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
un cuplu rezistent negativ de -70Nm, ceea ce provoacă o reacție a cuplului electromagnetic care oscilează în jurul acestei valori, alunecarea este acum negativă, viteza depășește valoarea de sincronism. Pe caracteristica mecanică dinamică, punctul reprezentativ trece din As0 în S1 după câteva oscilații, iar hodograful fluxului rezultant rotoric descrie curba As0-S1 - în sens trigonometric negativ (suprasincronism). -La t=0,42s, mașina este excitată în c.c., adică se aplică fazelor rotorice br și cr tensiunile: Uebr=40V, Uecr=-40V, (Uear=0V, adică faza
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]