1,395 matches
-
Doi ospătari se apropiară, dar rămaseră țintuiți locului, tremurând. Țărănoii de la masa de alături aveau niște fețe tare speriate. O bătrânică căscase gura atât de tare, că falca de jos îi ajungea până la farfuria de supă. Buzz le făcu semn ospătarilor să plece, se strecură lângă Cohen și îl prinse cu brațul pe după umerii lui nervoși. — Mickey, nu poți s-o faci și o știi foarte bine. Le-ai spus oamenilor tăi că cine i-o face lui Jack D. e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
minte niciodată. Se gândi la doi amărâți pe care-i gonise din oraș pentru că atentaseră la carnețelul cu maimuțe a lui Lew Wershow de la Paramount. — Bruno Geyer și Steve Katzenbach. Poponari. Găsești un cuib pentru Lucy? Cohen pocni din degete. Ospătarii se materializară și curățară masa rapid, ca niște iluzioniști. Buzz simțea că rotițele din spatele feței imobile a lui Mickey se învârteau - în direcția lui. Se dădu un pic mai încolo, ca să-l lase să respire, și nu se simți deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe locotenentul Matthews! Îmi spui ce vreau să știu? Acum! Nu, nu-ți spun. Danny zâmbi. — Ai patruzeci și opt de ore să te răzgândești. — Altfel? — Altfel torn la presă tot ce știu despre tine. Gordean pocni din degete. Un ospătar se prezentă la masă. Danny părăsi restaurantul și ieși în ploaie. Își aminti că promisese să-i telefoneze lui Jack Shortell, așa că intră în cabina de vizavi de agenție, formă numărul de la secția Hollywood și auzi: — Da? La telefon era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
importante decât cuvintele rostite de personajele mai sus menționate. De aceea, nu va exista o descriere a hainelor purtate, nici comentarii asupra felurilor de mâncare, pauze când vreunul dintre ele se ridică pentru a merge la toaletă, întreruperi provocate de ospătar și nici un singur cuvât despre paharul de vin roșu pe care Nathan și-l varsă pe pantaloni. TOM: Nu vorbesc despre mântuirea lumii. În clipa asta, nu vreau să mă mântuiesc decât pe mine. Și pe câțiva dintre cei la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
la New York. Dar trebuia să încerce cu adevărat, am continuat, timp de cel puțin trei sau patru zile. De acord? A înclinat din cap. Și apoi, pentru prima dată după o jumătate de oră, a zâmbit. L-am chemat pe ospătar și l-am întrebat dacă era prea greu să îi încălzească pizza la bucătărie. Zece minute mai târziu, i-a așezat-o din nou pe masă și Lucy s-a înfipt în ea. Experimentul Chaplin a dat rezultate amestecate. Lucy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de aproape o săptămână din București. Îi lăsase vorbă că are o treabă la una din moșii. Generalul regreta că nu-și putea vedea prietenul, dar, în același timp, aprecia singurătatea. Îl ajuta să-și savureze pe îndelete victoria. Un ospătar înlemnise aproape de masa lui într-o poziție de așteptare, cu sticla de Cotnar într-o mână. Îi făcu semn să se apropie și să-i umple paharul. Ospătarul se execută imediat, turnând încet vinul și răsucind apoi cu îndemânare gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
timp, aprecia singurătatea. Îl ajuta să-și savureze pe îndelete victoria. Un ospătar înlemnise aproape de masa lui într-o poziție de așteptare, cu sticla de Cotnar într-o mână. Îi făcu semn să se apropie și să-i umple paharul. Ospătarul se execută imediat, turnând încet vinul și răsucind apoi cu îndemânare gâtul sticlei, ca să ruleze ultima picătură. Luă comanda, după care porni spre bucătăria restaurantului. Kutuzov prinse între două degete piciorul paharului de cristal, admirând culoarea și mai ales deosebita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pe nemestecate mica lui minciunică. Negocierile se încheiaseră, părțile fiind de acord asupra condițiilor finale ale tratatului și stabilind deja data semnării acestuia. Așadar, se putea mândri că înșfăcase o bucățică bună din Moldova și chiar o bucățică din Dunăre. Ospătarul reveni și îi așeză dinainte păstrăvii aburinzi, cu aripioarele crocante, exact așa cum și-i dorea. Generalul aspiră pe îndelete, etalând voluptatea unui rafinat gurmand. Nările lui tresăriră, stârnite de pătrunzătoarea mireasmă. Stoarse puțină zeamă de lămâie, luă cuțitul pentru pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de mai multe săptămâni, dar lăsase instrucțiuni precise pentru primirea plenipotențiarilor ruși și turci. Bucătarii începuseră deja să pregătească multe și rafinate feluri. Dineul se anunța grandios. În salonul restaurantului, reflexele vitraliilor desenau forme geometrice divers colorate pe fiecare masă. Ospătari apretați și aferați, cu mănuși impecabile, controlau atent farfuriile, tacâmurile și înălțau turnuri de pahare pentru șampanie. Cei din subordine ștergeau, înlocuiau, rearanjau, executând orice indicație pe loc și în tăcere. Fuseseră comandate noi fețe de masă, vaze, seturi întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
douăzeci de sarmale la felu’ unu, și pe urmă un grătar de mici, și dup-o juma’ de oră iar îi e foame. Venise Mărgărit cu halbele și le aranja pe masă în fața fiecăruia cu o meticulozitate exagerată, ca un ospătar sperând la un bacșiș. — Mai bine de Mărgărit, făcu nea Ghețu, că se hrănește doar cu bere și rom și uite-l că-i ca sârma. Se întoarse spre Rafael: ca mâine te văz și pe tine-așa. Știi... parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
simt nevoia să mă culc cu o fată. — Dacă ești îndrăgostit de fata aceea, nu poți să te descurci cumva cu ea? întrebă Hatsumi după câteva clipe. — E complicat. Hatsumi oftă adânc. În clipa aceea s-a deschis ușa și ospătarii ne-au adus mâncarea. Nagasawa a fost servit cu rață, iar eu și Hatsumi cu biban. Ne-au pus în farfurii legume fierte și niște sos. Apoi s-au retras, lăsându-ne iar singuri. Nagasawa t\ie o felie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ei. Nagasawa își terminase de mult rața și acum se concentra asupra whisky-ului. — Bibanul a fost excelent! am zis eu, dar cei doi n-au reacționat în nici un fel, de parcă aș fi aruncat o pietricică în adâncurile unui puț. Ospătarii au strâns farfuriile, au adus șerbet de lămâie și cafea espresso. Nagasawa abia s-a atins de ele, trecând imediat la țigară. Hatsumi nu a mâncat deloc șerbet. „Oh, Doamne!“ gândii eu după ce am terminat șerbetul și cafeaua. Hatsumi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
întărește și chiar adaugă: - Măi, Sabinî, și vilî are spurcatu șeala di Oacî, măi! Uite așa vreau să aveți șî voi una. Ideea o încălzește. Ea e de părere să plecăm afară. Eu, cu limbile mele străine, aș putea fi ospătar la un hotel de lux. Sabina, cu italiana ei, ar putea lucra la recepție. În patru-cinci ani ne-am căpătui de-a binelea. Cu ce scoate și ea în răstimpul ăsta, tragem un viloc în Botoșani de rupem gura târgului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vrea să ne cinstească la un restaurant nu prea scump, cu mâncare tradițională. Ne-am decis pentru Hanul lui Manuc, ca să păstrăm decorul balcanic. Comandăm sarmale din carne de lopătar și ciorbă de văcuță. Chelnerul-șef vine urmat de trei ospătari cărând platourile acoperite: aici aveți ciorbița, aici mămăliguța și smântânica, dincolo sărmăluțele. Doriți și pâinică? Nu? Atunci să aveți poftă! Aaa, vinișor de care? Avem un Cabernetuț demisec deosebit. Pentru clienți generoși. Îmi dau seama că se referă la Maiko
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și pâinică? Nu? Atunci să aveți poftă! Aaa, vinișor de care? Avem un Cabernetuț demisec deosebit. Pentru clienți generoși. Îmi dau seama că se referă la Maiko. Pe ceardacul susținut de coloane de lemn sculptat suntem singurii vizitatori. Cei trei ospătari cu șervetele pe mâna dreaptă îndoită au rămas lângă masă, la ordinele noastre. Le fac semn că pot să se retragă. Admirăm curtea largă, pătrată, gurile uriașe ale cramelor deschise. Mirosul vechi, de chefuri cu voievozi, ne face să uităm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
simțindu-se ca pe vremuri, ca la ei în șatră când erau împreună, chiar dacă nu erau în fața cortului la foc, ci într-un local elegant, Ismail a comandat: — Domnu’, adă o băutură, d-a mai bună dă care aveți voi. Ospătarul s-a uitat mirat, dar le-a adus-o turnându-le în pahare. — Așa mâncate-aș. Cât face la mata, își caută în chimir banii Ismail. — Teteo Ismail, eu v-am invitat, eu plătesc. Treceți în nota de plată, domnule
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a adus-o turnându-le în pahare. — Așa mâncate-aș. Cât face la mata, își caută în chimir banii Ismail. — Teteo Ismail, eu v-am invitat, eu plătesc. Treceți în nota de plată, domnule, vă rog, i-a spus Prințesa ospătarului. Acesta și mai mirat de prezența Teofanei printre țigani, s-a retras. — Să nu te pună dracu’ Ismaile să te-mbăți, să cânți cum ță felu’?îi atrage atenția Rusalda văzându-l că toarnă la pahare. — Taci fă, nu mă căpia
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să facem? Bine. — Au și ei două pirande. — Sunt frumoasă foc! Zău, adaugă Rusalda. Negrișoase, sprâncenate ca pictate, și au niște ochi frumoși, auleu!că te bagă-n boală când se uită la tine. Într-un târziu, Prințesa a chemat ospătarul, a plătit toată consumația pregătindu-se să plece, că a doua zi avea un program încărcat. S-au îmbrățișat cu toții sărutându-se în nedumerirea celor care nu-și explicau ce caută Prințesa printre țigani. Când au ajuns acasă, părinții adoptivi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
-l ducă acasă în strada Argintari. Birjarul apucă pe calea Griviței, lată, murdară și gălăgioasă, cu fel de fel de magazine, în fața cărora vânzătorii se războiau cu trecătorii șovăitori să-i facă negreșit clienți, cu zeci de hoteluri, hanuri și ospătarii menite să adăpostească scump și prost pe călătorii pe care Gara de Nord îi vărsa capitalei, mereu alții, și mereu mai mulți. Pe trotuarele largi se vânzolea o lume pestriță într-un amestec oriental: muncitori și funcționari, apoi țărani umblând în grupuri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fost de tâmplar, cea de a doua de dulgher, cea de a treia de zidar. Când a ajuns pe la 20 de ani, nu i-au mai plăcut meseriile învățate și s-a dus la Galați unde s-a angajat ca ospătar la un restaurant, până când, revenind în sat, pe la 26 de ani s-a căsătorit cu mama prin anul 1932. Era un bărbat înalt, avea circa 1, 80 metri înălțime, un trup de atlet, ochi albaștri-albaștri de parcă cerul i-a dat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
când treceau pe la tanti Aura sau când ne jucam pe câmp, privind la băieții care scoteau din găuri gărgăuni cu cîte-o bilă de pâine la capătul unui fir, fetițele se înțelegeau bine. Toate însă o invidiau pe Puia, fata unui ospătar, pe care n-am văzut-o niciodată purtând două zile la rând aceeași rochie. Privind-o, te-ai fi crezut în altă lume, nu în mahalaua prăpădită Dudești-Cioplea. Mama ei, nu prea întreagă la minte, care obișnuia să umble goală
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Într-o zi frumoasă cel mai bun prieten al meu Dragoș s-a apucat să se drogheze din curiozitate. Părințiii lui au aflat, dar nu-l puteau aduce pe drumul cel bun. El era mare avea 19 ani, muncea că ospătar la un restaurant. Banii pe care ii lua îi consumă pentru a-și lua droguri. Până la urmă el a fost concediat de la locul de muncă. Băiatul avea un anturaj cu mulți golani. După ce a fost concediat el a început să
Dragostea salvatoare. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by MAŢOIANU MĂDĂLIN, ALCEA GINA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2019]
-
ITM, altele) g. Colaborare cu alte ONG-uri în vederea unui sprijin multiplu pentru problemele clientelor, schimb de servicii pentru grupul țintă 2. Asociația Consensual (www.consensual.ro) a. Cursuri de calificare în meserii diverse: coafor, frizer, tehnician maseur, cosmetician, manichiurist-pedichiurist, ospătar, barman, bucătar, cizmar, tâmplar, dulgher, zidar, etc. b. Cursuri de instruire: * Accesare surse de finanțare * Management de proiect * Metode și tehnici de ocupare a unui loc de muncă * Cursuri de instruire în domeniile de competență ale organizației c. Servicii de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
umeri și ne Întoarce spatele. — Ce dracu’ facem? Coborîm În crama altui restaurant. Am mai fost o singură dată În acest local. O văgăună rustică cu ștergare țărănești și farfurii de lut pe pereți. Măcar o bere putem să bem, ospătarul Îmbrăcat În costum popular ne zice că e ultimul butoi. În subsolul ăsta ca o criptă nu e doar frig, toate sînt jilave, și la fel ajung și hainele noastre În cîteva minute. La masa de alături sînt niște tipi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dar vine momentul În care apare tipul, pe care chiar Îl cunoaștem - nu doar pentru că e popular, ci, pentru că e din generația noastră, a terminat la liceul rival. Butoiul de bere nu se termină așa de repede cum ar vrea ospătarul, care stă proptit Într-un cot la bar și cască - și-a pus o haină pe umeri să nu Înghețe, după cum ne-a sfătuit să facem Însuși CÎrmaciul. CÎnd totuși se termină butoiul, Îl Întrebăm dacă nu are vin. Cerem
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]