1,898 matches
-
din "Ciclul economic și expansiunea creditelor. Consecințele economice ale banilor ieftini", www.mises.ro, p. 3: "Expansioniștii cum își zic astăzi adepții inflației nu văd în rata dobânzii decât un obstacol ridicat în calea amplificării producției. Dacă și-ar da osteneala să fie consecvenți ei ar trebui să tragă o concluzie similară și cu privire la prețurile factorilor materiali de producție și la ratele salariilor". Fernand Braudel, de asemenea, abordează în dezbaterea despre capitalism, problema ratei dobânzii: "această inserție a capitalului în viața
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ț Ajunși În sat, feciorii cu bradul sunt Întâmpinați de lume multă. Uneori cântat Încă de pe drum, la casa mortului bradul este rezemat În mod obișnuit de poartă, cu vârful către stradă. Cei care l-au adus sunt ospătați pentru osteneala lor. Femeile cercetează bradul pentru a vedea dacă e „jignit” sau nu, pentru a cunoaște soarta celui mort. Unele spun că nu e jignit, altele că da. În cazul lui Constantin Sârbu, ele au căzut de acord că spre vârful
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
moderne, dinainte de Eminescu. Din motive lesne de înțeles, acel cuvant de început n-a putut să dea roade, care să rămână, graiul literar poetic fiind atunci însuși în faza tatonărilor de principii. Cand limba literară română modernă prindea chip datorită ostenelilor lui Alecsandri și Eminescu, poeții de seamă și-au închinat zelul aproape exclusiv creației originale; traducerile erau lăsate la periferia interesului sau, si mai rău, în grija diletanților, câri totdeauna și-au făcut loc cu coatele în această muncă, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
găsi, pentru simplul motiv că nu există. Acest lucru poate să pară radical ori să vă facă să credeți că vă face să vă pierdeți de timpul, dar nu e așa. Avantajele pe care le obțineți din creșterea performanței merită osteneala de a trata oamenii ca indivizi - asta ca să nu mai menționez îmbunătățirea relațiilor interpersonale. La urma urmei, ce vor? Găsirea factorilor întăritori. Există trei modalități de a afla ce este motivarea: prin întrebare, prin încercare și prin observare. Deși bunul-simț
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
versuri, „vorba”; sunt narațiuni pe tipare de fabulă, de basm, de snoavă, de alegorie amplificată uneori metaforic și parodic (Povestea poamelor), care se umplu de mișcare și relief comic, de efecte hiperbolice (leneșii, gata să ardă în foc, mirați de osteneala de a-i preveni de pericol), vorbire aparent absurdă etc. Sinteză, ca artă literară, de ludică paradă de „proverburi” și vitalitate comică a povestirilor-ilustrări, de un aer naiv pe care li-l subliniază forma versificată, Povestea vorbii reprezintă momentul unui
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
totdeauna potrivite, în versiuni ce se feresc să cadă în infidelitate și obscuritate, dar mai ales, cum cer „estetica și urbanitatea”, evitând, pudic, exprimările prea fruste. În prefețe, nedezmințindu-și vocația, B.-A. ține să scoată în relief caracterul moral-educativ al ostenelilor lui. El schițează și unele apropieri între Păsările și comedia shakespeareană Visul unei nopți de vară, care s-ar asemăna prin „fantezia exuberantă”, comparația fiind împinsă până la piesa Chantecler a lui Edmond Rostand. Alte traduceri din Aristofan (Plutos, Viespile, Cavalerii
BILEŢCHI-ALBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
besearicile românești se cetesc [...] Afară de aceasta, aceale vechi Biblii atâta s-au împuținat, cât foarte rar, să nu zic bun credincios creștin, ci preot easte la carele să află, și nici cu foarte mare preț, făr’ de mare trapăd și osteneală nu să află.” Tipăritura de la Blaj este mai puțin artistică decât cea din 1688, dar mai corectă, în sensul unei mai mari apropieri de original, și, cu deosebire, mai românească decât oricare dintre realizările anterioare. Un poet și un mare
BIBLIA DE LA BLAJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
înfășurate în jurul unui pietroi... Și dacă a fost cruțată în cele două luni de călătorie, e pentru că imensul continent pe care îl traversa era sătul de sânge. Pentru câțiva ani măcar, moartea își pierdea farmecul, devenind prea banală și nemaimeritând osteneala. Charlotte mergea prin Boiarsk, orașul siberian al copilăriei sale, și nu se întreba dacă era vis sau aievea. Se simțea prea slabă ca să se gândească la asta. Pe casa guvernatorului, deasupra intrării, atârna un drapel roșu. Doi soldați înarmați cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ei găsi tot astfel? [LONGIN] Nu, [DECEBAL] Ce-ai gândit dar? [LONGIN] Nimic. D[ECEBAL] Nimic! Așadar nu le pasă cum Turbez în al meu suflet și mă sfarăm. L[ONGIN] Drept vorbind, Decebal, eu nu [î]mi dau O osteneală ce ar fi-n zădar, Eu calculez cu acei oameni cari, Dac-au zis da, e zis pe totdeuna, Dac-au zis nu, asemenea pe veci. Nu voi să-ți mai aduc aminte cumcă Ai fi jurat. Ți-ai călcat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vo fărdelege? Mergi numa înainte. Eu samăn, tu culege. Nu sânt a lui supusă... Sânt o femeie numai Ce n-are judecată. Eu singură voi duce tot greul fărdelegei, Închide numai ochii, mă lasă să lucrez, Culege numai roada din osteneala mea. L-înveninăm pe dânsul, voi stinge și pe fiul, Căci astăzi simt în sînu-mi un împărat că mișcă. SAS Bogdano! {EminescuOpVIII 73} BOGDANA O, Bogdana te face fericit! Și când va spune-odată cu mica lui guriță, Ți-a spune
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de la tine? Cer vreo fărdelege?... Nu tu înveninat-ai pe Domnul tău - ci eu - Nu sânt a lui supusă, sânt o femeie slabă Și singură voi duce sarcina fărdelegei - Închide numai ochii și lasă să lucrez, Culege numai roada din osteneala mea... L-am otrăvit pe dânsul, voi otrăvi mlădița, Căci astăzi simt în sînu-mi un împărat că mișcă. MIHNEA Irina! IRINA O, Irina te face fericit. Și când va spune-odată, cu mica sa guriță Ți-a spune tată, mie el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ANDRU] Ce zgomot se aude? ȘOIMARUL Măria Ta, o minune s-a întîmplat. Azi, adunată fiind împrejurul castelului domnesc mulțime de oameni câtă frunză și iarbă, fiind zi de Direptate mare, un tânăr împlătoșat a adormit la o parte de osteneală în arșița soarelui. Atunci, ce să vezi? Un vultur mare își întinse aripile drept soare deasupra lui, de dormea tânărul în umbra lui. Oamenii făcură cerc împrejurul lui și se uitau cu mirare la frumuseța și tinereța lui, iar pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și n-o mai vezi. Î[MPĂRĂTEA]SA Doamne, nu pot zice că nu cruț bătrânețea voastră, că nu țin samă de anii voștri, că-s o femeie fără de rușine - ci fără de prihană - nici duc spre moarte sănătatea voastră. Dulcile osteneli ale iubirei rar vi le cer, și numai atunci când cred că sânul meu va fi strat pentru pom împărătesc - dar n-a vrut Dumnezeu și nu știu cum să fac. HAPLEA Preanălțate împărate, a adus slugile pe baba rea, vrăjitoare osândită la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cabală nedreaptă, obraznică, urâcioasă m-a necinstit în ochii concetățenilor mei, și de față cu Enrieta de Serrei numele meu a fost aruncat în zloată cu necinste și derâdere. O, ocară! toate iluziile mele, toată fericirea mea, mizeria copilăriei mele, ostenelile nevinovăției mele, pierderea însuși a slavei ce dobândisem, nimic n-ar putea să mă doboare; însă a fi astfel tractat înaintea aceleia pe care o iubesc cu un amor așa de statornic, ah! aceasta va să zică a suferi mii de morți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lua pe cal la spate: "Pagate signore" îi răspundea cu ironie călărețul ce trecea, și autorul atâtor capete d-operă n-avea nici doi carlini ca să plătească. Mizerie și geniu, deviză înaltă a lui Tasso! Sosi în sfârșit obosit de osteneală la Torre del Greco. Cum văzu porțile cetății, i se mai însufleți curagiul. Era nouă ceasuri după prânz când intră în Neapol. înainta tremurând cătră ulița Toledei. O trăsură înhămată cu cai de poștă aștepta la poarta ambasadei. El se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și ca-ntr-un fel de triumf, în capitală, grecii cam în bătaie de joc se minunau cum de mântuise el așa de iute și ușor o treabă pentru care împăratului Basilios, nimicitorului bulgarilor (Bulgaroktonos) îi trebuise atâția ani, atâta osteneală și atâtea sacrificii. a doua campanie fără ispravă în anul 1186. Abia era deșartă și măturată Moesia de oști împărătești, când iată că frații Petru și Asan trecură din nou Dunărea pe malul drept, cu putere adunată și cu însemnate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
următor (1188) când împăratul și plecă din nou în campanie, acuma însă din capul locului cu și mai puțină izbândă decât în anul trecut. Trei luni împresură în zadar mica cetățuie Lovițos, deși nu lipsi de a-și da toată osteneala pentru a o lua și în totului tot se alese numai cu câștigul că prinse pe soția lui Asan și că primi ostatic pe fratele al doilea al acestuia, anume Ioan (Ioannitius, Kalojoannes). Deși cestiunea acestui război stătea acum mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca martor al celor văzute de dânsul, merită deplină crezare. Toată viața de mai-nainte a acestui împărat de acum, Alexios Angelos, dovedește însă că el n-a luat niciodată parte împreună cu frate-său Isaac Angelos la războaiele, pericolele și ostenelele romilor, drept care nici n-a câștigat hlamida de purpură și coroana prin meritul lui propriu, ci prin întîmplarea unui noroc orb. Ar fi o cimilitură greu de dezlegat ca acest om, care n-a luat parte la campaniile numeroase ale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oștirii, ar înmulți prăzile, l-ar pune pe Chrysos în poziție grea, ba l-ar aduce poate la desnădăjduire; pe când atacîndu-se chiar de la-nceput neînvinsa cetate și stâncile ei, cu neputință de a fi urcate, urmarea neapărată ar fi numai osteneli zădarnice și o măcelărire de prisos a oștirii proprii. Dar oricât de cuminte și admisibil era acest sfat, eunucii, oamenii de casă, curtenii mai înalți și pajii imberbi ai împăratului i se opuseră cu viociune și îndărătnicie și se făcură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a cărui împresurare se hotărâse, a urmat în chipul următor: mareșalul Gottfried de Villehardouin conducea avangarda, corpul principal era sub contele Ludovic de Blois, ariergarda sub bătrânul doge Dandolo. Lucrările de-mpresurare începură cu mare zel, și ei nu cruțară nici o osteneală pentru a submina zidurile masive și puternice ale cetății și a le dărâma prin foc și puterea mașinelor; dar, fiindcă împotrivirea celor împresurați era tot atât de mânioasă și energică, toată osteneala împresurătorilor era de foarte puțin folos și, din cauza precumpănirii numerice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-mpresurare începură cu mare zel, și ei nu cruțară nici o osteneală pentru a submina zidurile masive și puternice ale cetății și a le dărâma prin foc și puterea mașinelor; dar, fiindcă împotrivirea celor împresurați era tot atât de mânioasă și energică, toată osteneala împresurătorilor era de foarte puțin folos și, din cauza precumpănirii numerice a partidului rebelilor și ajutătorilor lor, nu prezenta decât puțină perspectivă de succes. Astfel stătură față-n față amândouă părțile mai multe zile de-a rândul fără a se hotărî
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-și întinde mai departe granițele. Fiece oraș sau regiune adaos la romei primi veste formală despre aceasta prin scrisori proprii împărătești, întărite cu pecetea statului. Căderea orașului Tessalonic. Dar împăratul Vatatzes era menit să facă încă o cucerire tot fără osteneală și vărsare de sânge. La Tessalonic domnea Dimitrie, fiul lui Teodor Comnenos (Angelus), un tânăr cu mințile ușoare, iubitor de petreceri, care mai nu se ocupa cu afacerile serioase ale stăpânirii, însă îndaltmintrelea era crescut nalt și subțire și frumos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și lacome, pentru că făclia patimelor e pururea mai aprinzăcioasă decât aceea a rațiunii treze și a științei și pentru că scoaterea la iveală a elementului egoistic dintr-un popor nu-i numai mai ademenitoare, ci se poate executa cu mai puțină osteneală decât îmblînzirea propriului suflet prin ideea strictă a dreptului și prin supărătoarele principii ale virtuții. Trecerea de sub supremația bizantină sub cea turcească a încurajat mai târziu tot atât de mult aceste tendențe demoralizatoare și astfel se întîmplă că pe lângă multe alte calități
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oaste de secui era acum parte prinsă și legată în mînile biruitorului, parte fără viață așternută în păduri și mlaștini și numai prea puțini fugari ajunseră cu zor-nevoie în patria lor. Și voievodul Niclas își pierdu viața și cu mare osteneală îi scăpară cadavrul în Ardeal. Cei mai de samă subconducători rămaseră asemenea morți pe câmpul de luptă. De vreme ce, din cauza învingerii suferite, împreunarea plănuită a celor două corpuri de oaste ungurească a trebuit să rămâie neîmplinită, de aceea nu i-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a cărui corp de căpetenie suferise puțin, se retrase în fugă prefăcută până sub zidurile capitalei, se ascunse neobservat cu 500 de luptători aleși și cu mulți voluntari în șanțul ce înconjura orașul, năvăli fără veste și ocupă cu puțină osteneală tabăra lui Musa, pe când acesta gonea și lovea rău corpurile de armată inamică ce se prefăceau că fug, nimici pe deplin părțile de trupe pe cari Musa le lăsase spre paza taberei sau cari se refugiase într-acolo. Când Musa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]