2,327 matches
-
una etnică (arabitatea), și atunci vântul le bate din pupă, pentru că sunt arabi și că au fost întotdeauna vârful de lance al marilor treziri arabe (în secolul al X-lea, sub abbasizi, ca și în secolul al XIX-lea, sub otomani). Ori factorul federativ este religios (islamul), și atunci iranienii, turcii și indonezienii își reocupă locurile lor la masă, dar atunci creștinii o părăsesc. De două secole încoace, balansierul merge de la o excludere afară cu cei care nu vorbesc limba noastră
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cultivat, îi plăcea literatura. Crud. Desfrânat (Radu) Și-a ucis frații când a luat tronul. Grecia Serbia 1459 Trapezunt 1461 Lesbos 1462 Muntenia 1463 Coramania 1464 Negroponte (a Veneției) 1470 Bate pe Perși la Capadochia 1472 Caffa 1475 Sultan al otomanilor trimisul lui Alah pe pământ domnul Domnilor Lumii stăpân al tidvelor omenești. Mai-marele Credincioșilor și Necredincioșilor. Regele Regilor Împărat al Răsăritului și Apusului Împărat plin de putere a șahhacilor Prinț și Domn al preafericitei constelații Voevod măreț Sigiliu al Biruinței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
anului) Regele Vladislav la Veneția pacea. Cade în bătălia dela Varna. Huniade regent Pierde o bătălie în 1448 Belgrad 1456. În acelaș an, moare. George Castrioto, poreclit Scanderbeg prinț în 1450 Croia capitala Albaniei Castrioto are o mare biruință asupra Otomanilor care venise asupra țării și Iza-Pașa și cu un pretendent Hamza (1457). 1461 Pace cu Turcii moare 1467 lăsând pe fiul său protecției Veneției Ațâțat și sprijinit într-una de Papa și de Veneția. Dintre vitejii Albanezi, Venețienii și-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vine. Scârba-i viermele inimii. Greu faci, ușor desfaci. Musafirului nu-i plac musafirii, gazdei nici atât. Supărarea prostului e că nu poate fi totdeauna vesel. Tatarul vinde și pe tatu-său. Să nu fii dator turcului (țăranului spre distincție de Otoman) că vine și-ți cere în ziua de Bairam. Turcu calare se crede cel mai tare. Arabul mânâncă până ce se satură, Turcul până ce crapă. Prostul e om lipsit de inteligență și mai ales de judecată. Între prost și judecată un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ar fi venit în ajutorul domnului muntean așa cum promisese. Ar fi fost o ocazie strălucită de a-l înfrânge pe Mahomed în Țara Românească. Matei n-a înțeles, așa cum a făcut-o tatăl său, cât de importantă este lupta cu otomanii. A irosit o ocazie cu care Ungaria nu se va mai întâlni până la dezastrul de la Mohaci, din 1526. Abia când a devenit evident că Matei nu-l sprijină pe Vlad, atunci Ștefan cel Mare a încercat să-i vină în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atace cu ușurință Polonia și Ungaria. Prin victoria obținută, Ștefan cel Mare restabilea hotarul cu Imperiul Otoman pe Dunăre. Fără acest succes este greu de prevăzut cât de tragice ar fi fost consecințele pentru europeni, într-un moment în care otomanii le erau superiori din punct de vedere militar. Rezistența Moldovei a oferit europenilor răgazul de care aveau nevoie pentru a realiza un echilibru cu forțele militare otomane, echilibru care se înfăptuiește în următoarele decenii, datorită progresului pe care îl fac
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sunt cunoscute, dar așa cum opina Mustafa A. Mehmet „se poate spune că el nu diferea de ahd-name-ul sultanului Mehmed al II-lea”. Întrucât s-au purtat discuții în legătură cu tratatul de pace, este necesar să se arate natura relațiilor stabilite de otomani cu celelalte neamuri. Țările tributare lor erau împărțite în dar-al-ahd (Casa Profetului, Casa Păcii) și în dar-al-Islam (Casa Războiului). Cu o țară înscrisă în dar-al-ahd se încheia un tratat numit ahd-name (Cărți de jurământ sau Cărți de Pace), pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
extraordinare, unor eforturi care uimesc, dacă țineau seama de mărimea țării în comparație cu adversarii cu care s-a confruntat: două regate, unele dintre cele mai mari și mai bogate din Europa, regatul Ungariei și cel al Poloniei, și un imperiu, cel otoman, care reprezenta, în Europa, din punct de vedere militar, cea mai mare forță a timpului. Nu trebuie uitată nici confruntarea cu tătarii cărora moscoviții le plătiseră tribut până în timpul luptelor lui Ștefan cu turcii. Toți cronicarii străini, care se referă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre aceste puteri în zona balcano-dunăreano-pontică. Concurența pentru obținerea unor poziții cât mai avantajoase în dauna intereselor turcești a crescut. Rusia, cu pozițiile întărite în Marea Neagră, la gurile Dunării, folosește Principatele ca bază de plecare pentru noile sale campanii contra otomanilor. În mai 1828, peste 100.000 de soldați ruși trec Prutul, pârjolesc Iașii, ocupă Bucureștii, apoi Brăila și trec în sudul Dunării amenințând, prin extinderea operațiunilor, Constantinopolul, punct strategic major. Tratatul de la Adrianopol, din septembrie 1829, este judecat astfel de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Tratatul ruso-turc din iunie 1833, semnat la Unkiar-Skelessi, și articolul său secret oferă Rusiei posibilitatea transformării Mării Negre în „lac rusesc”; știrbește puterea turcească în posesiunile ei; subminează influența Turciei în Principatele Române în favoarea Rusiei. 1848 dovedește „protectorului” rus și „suzeranului” otoman că în Principate se afirma în forță ideea națională, în jurul căreia se adună mase tot mai mari de oameni. Rolul „mesianic”, „civilizator” al Rusiei se prăbușește o dată cu arderea Regulamentului Organic. Cearta necurmată dintre cele două imperii se topește în intervenția
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de către Parlamentul român a Convenției româno-ruse de la Livadia. Protestele guvernului român față de acest abuz rusesc n-au fost luate în seamă. Angajamentul Rusiei de a apăra statu-quoul teritorial al României, luat prin Convenția de la Livadia a fost încălcat. Victoria asupra otomanilor - a cărei obținere se datora și acțiunii militare a României - a fost folosită de țar pentru a impune o reorganizare politică a spațiului geografic aflat în posesia Turciei, conform intereselor rusești. La San Stefano, unde „aliatului” român nu i se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
transformat în principalul teatru de confruntări militare între imperiile vecine. Orientarea țărilor române spre Imperiul Rus și Imperiul Hbsburgic au determinat Poarta să instaureze regimul turco-fanariot și astfel să integreze spațiul de la nord de Dunăre în sistemul economic și administrativ otoman. În aceste împrejurări istorice, urcă pe tronul Moldovei Dimitrie Cantemir (1710-1711), „cel crescut între cărți înțelepte și oameni cuminți”. Noul domn s-a născut la 26 octombrie 1673 în satul Silișteni din ținutul Fălciului (sat dispărut, situat în apropierea orașului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la libertatea națională, marii noștri cărturari (Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu ș.a.) au demonstrat că Poarta, ca putere suzerană, prin conservatorismul regimului impus Principatelor, împiedica evoluția istorică a Principatelor. Așezate la confluența de interese pentru supremație a celor trei mari imperii - otoman, țarist și habsburgic -, țările române au luptat necontenit pentru a-și păstra ființa națională. Dobândirea independenței de stat devenise o necesitate imperiosă, fără de care nu era posibilă accelerarea dezvoltării statului național și stabilirea raporturilor directe cu alte state. Pentru a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
afirmând că însuși Vlad a produs devierea de sens, prin schimbarea codului cromatic, de la roșul regal, biruitor, la verde. „ în toate mitologiile, zeitățile verzi ale reînnoirii hibernează în Infern, unde roșul htonian le regenerează.” Dragonul verde poate fi simbolul Imperiului Otoman; ipostaziază mai curând natura duală a omului biruit de păcate. Printre alte semnificații, verdele este asociat cu apele inferioare, cu păcatul, în complementaritate cu roșul, expresie a focului și a virtuții războinicilor. încolăcindu-și vârful cozii după cap, un Uroboros
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
în secolul al XVIII-lea / 126 Perioada reformelor: Maria Tereza și Joseph al II-lea / 128 Punerea în practică a reformelor: naționalitățile balcanice în secolul al XVIII-lea / 132 Revoluția Franceză și Napoleon / 151 Capitolul 3. Popoarele din Balcani sub otomani și habsburgi: o comparație / 154 PARTEA a II-a. ANII REVOLUȚIONARI, 1804-1887 Capitolul 4. Primele revoluții naționale / 161 Naționalismul balcanic: fundalul revoluțiilor / 161 Revoluția sîrbă / 180 Revoluția din Principatele Dunărene / 189 Revoluția grecească / 198 Concluzie: realizările primelor revoluții / 210 Capitolul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a dus la ciocnirea și intrarea în contradicție a intereselor imperiale din ce în ce mai dinamice ale Marii Britanii, Franței și Rusiei. Ulterior, nou unitele Germania și Italia au intrat și ele în luptă. Pe la începutul secolului al douăzecilea, Imperiul Habsburgic, ca și cel Otoman se confruntau cu intensificarea antagonismelor naționale în cadrul propriilor lui granițe. În ciuda acestui fapt, și acest stat încerca să-și impună dur politica în Balcani. Cu toate că peninsula nu mai avea între cele două războaie mondiale aceeași importanță ca zonă a conflictelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acestor neamuri derivă de la cel al căpeteniei lor de frunte, Osman sau Othman (1290-1326). Expansiunea puterii lor a fost rapidă, începînd cu marile lor cuceriri din Balcani. Gallipoli, cucerit în 1354, a fost primul centru urban luat în stăpînire de otomani în Europa. Secolul al paisprezecelea oferea cu siguranță condiții generale favorabile intereselor otomanilor. În perioada aceasta, ciuma se răspîndise în toată Europa; Moartea Neagră a decimat o foarte mare parte a populației și a provocat teroare și panică. Între 1338
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
1290-1326). Expansiunea puterii lor a fost rapidă, începînd cu marile lor cuceriri din Balcani. Gallipoli, cucerit în 1354, a fost primul centru urban luat în stăpînire de otomani în Europa. Secolul al paisprezecelea oferea cu siguranță condiții generale favorabile intereselor otomanilor. În perioada aceasta, ciuma se răspîndise în toată Europa; Moartea Neagră a decimat o foarte mare parte a populației și a provocat teroare și panică. Între 1338 și 1453, energia britanicilor și a francezilor a fost solicitată de războiul de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
problemele lui majore relativ la organizarea internă, erau dezbinate de geloziile și urile lor. Bizanțul, care se înălțase vreme de secole ca o barieră în fața invaziilor dinspre est, nu și-a recăpătat niciodată pe deplin puterea după restaurarea din 1261. Înaintarea otomanilor a fost imens facilitată și de domniile unei serii de sultani extrem de abili, fiecare dintre ei adăugînd noi teritorii statului lor. Murad I (1360-1389) a cucerit mai întîi Adrianopolul (1360), iar ulterior, după o victorie importantă pe fluviul Marița (1371
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Răspunzînd apelului Papei Bonifaciu al IX-lea (1389-1404), regele Sigismund al Ungariei a condus o cruciadă la care au participat cavaleri francezi, germani și britanici. Armata aceasta a fost învinsă de Baiazid la Nicopole (Nicop) în 1396. Înaintarea victorioasă a otomanilor a fost oprită o vreme de acțiunile lui Tamerlan (1369-1405), cel mai mare cuceritor venit din Asia. Forțele otomane au fost zdrobite în bătălia de la Ankara din 1402, unde Baiazid a fost luat prizonier. După prăbușirea imperiului lui Tamerlan, survenită
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
forțele creștine au repurtat la început o serie de victorii, ele au fost înfrînte definitiv în bătălia de la Varna din 1444; Ladislau a fost ucis în luptă. Această campanie a marcat ultimul efort creștin convergent pentru oprirea cuceririi Balcanilor de către otomani. Următorul sultan, Mehmed Cuceritorul (1444-1446 și 1451-1481), a reușit să dobîndească unicul mare premiu al peninsulei. În ciuda marilor victorii otomane din Balcani și a pierderii Anatoliei, Constantinopolul se menținuse pe poziții. Cu teritoriul bizantin redus la ceva mai mult de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dătătorul de legi". Posesiunile sale cuprindeau teritorii întinse în Europa, Asia și Africa (vezi harta 10). Rivalitatea dintre marile puteri europene a continuat să slujească interesele otomane. Deși anumite state, ca Ungaria, Polonia și Veneția se opuseseră cu îndîrjire înaintării otomanilor, puterile creștine nu fuseseră în stare să organizeze o rezistență eficientă. Situația aveau să devină chiar și mai favorabilă pentru ocîrmuirea otomană cînd regele Franței, Francisc I (1515-1547), l-a îndemnat pe Soliman să-l atace pe rivalul său habsburg
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
domniei lui Murad al II-lea (1421-1451), condusă de Gheorghe Kastrioti, al cărui tată era vasal otoman. Fiul fusese dus la Constantinopol ca ostatec, unde fusese convertit la islamism sub numele de Skender. Cît timp s-a aflat în slujba otomanilor a dobîndit rangul militar de beg (bei) și este în general cunoscut sub numele de Skenderbeg sau Scanderbeg. Întors în ținuturile natale, el a organizat curînd o conspirație. Răscoala a izbucnit în 1443, după negocieri cu Veneția și Ungaria în vederea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
teritoriilor românești aveau să constituie o sursă de inspirație pentru scriitorii naționaliști și liderii politici de mai tîrziu. Domnitorii români întîmpinau dificultăți și în ținerea sub control a boierilor, care erau dispuși să încheie alianțe cu ungurii, habsburgii, polonezii sau otomanii, preocupați doar de propriile lor interese. Ca și omologii lor din alte părți din perioada aceasta, oamenii aceștia se temeau de concentrarea unei puteri prea mari în mîinile unei persoane egale în rang cu ei. Cu toată instabilitatea politică din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a relansat un puternic program militar cu accentul pe Transilvania și pe Ucraina. În 1678, Kara Mustafa Pașa, cumnatul lui Ahmed, a devenit și el mare vizir. Marea lui ambiție era să-i aplice o înfrîngere decisivă principalului inamic al otomanilor, Imperiul Habsburgic. În 1683, cu o armată de nouăzeci de mii de oameni, din care poate cincisprezece-douăzeci de mii erau efectiv trupe, el a ajuns sub zidurile Vienei, care a fost asediată din iulie pînă în septembrie. Pus în fața acestei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]