2,455 matches
-
ataca și grâul, unde boala produce pagube mai mari, deoarece frunzele se colorează progresiv, piticirea este accentuată iar tinerele plante nu înfrățesc. Grâul infectat mai târziu, după înfrățire, prezintă frunze cu vârful îngălbenit, nervuri verzi și piticirea mai puțin accentuată. Ovăzul atacat de acest virus, la 2-3 săptămâni de la infecție, prezintă pe frunze petede decolorare, apoi galben-roșiatice, brune-roșiatice sau chiar roșii strălucitoare, variația culorii fiind în funcție de sensibilitatea soiurilor. Secara este puțin atacată, iar porumbul este principala gazdă a acestui virus și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gazdă a acestui virus și a insectelor ce-l transmit . Pe porumbul virozat apar dungi de decolorare între nervuri, care evoluează în dungi roșiatice la vârful frunzelor și se constată o ușoară reducere a înălțimii plantei. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul afidelor este de 2-3 săptămâni. Prin infectarea samulastrei de orz și a gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului la culturile de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Plantele gazdă sunt: grâul, ovăz, secară, orez, porumb, pirul, păiușul, obsiga, golomățul, zâzania, timoftica și firuța. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul după 30 minute de hrănire și îl pot retransmite în 15-30 minute iar rezistența virusului în corpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combaterea au fost descrise la rugina neagră a grâului. Agenții patogeni ce se transmit prin semințe se combat cu: Protilin Al 81 PUS-3 kg/t, Tirametox 625 SC-3,75 l/t sau Tirametox 90 PTS-3 kg/t. 1.4. BOLILE OVĂZULUI Bacterioze 1.4.1. Arsura aureolată Pseudomonas syringae pv. coronafaciens Această boală a fost descrisă în 1909 în S.U.A. de cercetătorul Manns, apoi s-a identificat în culturile de ovăz din mai multe țări ale Europei. În România a fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
t sau Tirametox 90 PTS-3 kg/t. 1.4. BOLILE OVĂZULUI Bacterioze 1.4.1. Arsura aureolată Pseudomonas syringae pv. coronafaciens Această boală a fost descrisă în 1909 în S.U.A. de cercetătorul Manns, apoi s-a identificat în culturile de ovăz din mai multe țări ale Europei. În România a fost semnalată și în 1939 de V. Ghimpu și studiată de E. Docea și V. Severin (1965). Simptome. Pe plantele tinere boala se manifestă prin apariția unor pete ovale, umede, în dreptul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1:300) sau cu streptomicină 50 ug/ml, dau rezultate foarte bune dar sunt scumpe și greu de executat, deoarece presupun udarea și apoi uscarea semințelor. Întrucât în natură bacteria este semnalată și pe secară, se vor evita asolamentele cu ovăz și secară. Boli produse de ciuperci 1.4.2. Tăciunele zburător Ustilago avenae Boala este cunoscută în toate țările cultivatoare de ovăz dar produce pagube mari (10 15 %) numai în cazul în care nu s-au făcut tratamentele seminale obligatorii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și apoi uscarea semințelor. Întrucât în natură bacteria este semnalată și pe secară, se vor evita asolamentele cu ovăz și secară. Boli produse de ciuperci 1.4.2. Tăciunele zburător Ustilago avenae Boala este cunoscută în toate țările cultivatoare de ovăz dar produce pagube mari (10 15 %) numai în cazul în care nu s-au făcut tratamentele seminale obligatorii. Simptome. Plantele bolnave se pot recunoaște ușor în lan în momentul premergător apariției paniculelor când, burduful este de culoare galbenă-verzuie și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
distrugerea parțială a paniculului (numai spiculețele inferioare). Masa sporiferă este dură, compactă și se răspândește greu, abia la recoltare. Rareori se poate constata și atacul ciupercii pe frunze sub formă de dungi negre pulverulente. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul înfloririi ovăzului prin sporii de rezistență purtați de vânt, iar de la un an agricol la altul va rezista în semințele infestate sau infectate . Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea soiurilor rezistente (Florina, Mureș, Someșan) și tratarea preventivă a semințelor cu fungicide sistemice
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Baytan F PUS-2 kg/t; Prelude SP-2 kg/t; Vincit P 2 kg/t sau Benit universal-2 kg/t. 1.4.3. Rugina coronată Puccinia coronata var. avenae Boala are o largă arie de răspândire în toate țările cultivatoare de ovăz însă pierderile sunt de regulă nesemnificative. Simptome. Boala se observă după apariția paniculelor sau în faza de umplere a semințelor, fiind afectate numai frunzele, pe care se observă pete mici, ovale sau circulare, răspândite neuniform. În aceste pete, pe fața
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporilor de rezistență care se deschid tot pe fața superioară a frunzelor, dar sunt de culoare neagră sau negre-violacei, înconjurate de o zonă galbenă (fig. 24). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește pe gazda intermediară prin intermediul sporilor, iar primele infecții pe ovăz sunt asigurate de sporii formați pe gazdă. Transmiterea de la plantă la plantă în cultura de ovăz, este făcută cu ajutorul sporilor de vară iar sporii de rezistență ce apar spre sfârșitul vegetației și au o formă deosebită datorită excrescențelor (ca o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
neagră sau negre-violacei, înconjurate de o zonă galbenă (fig. 24). Transmitere răspândire. Ciuperca se răspândește pe gazda intermediară prin intermediul sporilor, iar primele infecții pe ovăz sunt asigurate de sporii formați pe gazdă. Transmiterea de la plantă la plantă în cultura de ovăz, este făcută cu ajutorul sporilor de vară iar sporii de rezistență ce apar spre sfârșitul vegetației și au o formă deosebită datorită excrescențelor (ca o coroniță) și asigură rezistența ciupercii peste iarnă. Prevenire și combatere. Respectarea complexului de măsuri culturale, duce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporilor de vară iar sporii de rezistență ce apar spre sfârșitul vegetației și au o formă deosebită datorită excrescențelor (ca o coroniță) și asigură rezistența ciupercii peste iarnă. Prevenire și combatere. Respectarea complexului de măsuri culturale, duce la mărirea rezistenței ovăzului la rugină iar pentru loturile semincere există obligativitatea respectării izolărilor spațiale care să limiteaze ajungerea sporilor de la gazda intermediară (verigariu) pe ovăz. Distrugerea gazdei intermediare, este cea mai sigură metodă de prevenire a atacului la ovăz și de combatere a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și asigură rezistența ciupercii peste iarnă. Prevenire și combatere. Respectarea complexului de măsuri culturale, duce la mărirea rezistenței ovăzului la rugină iar pentru loturile semincere există obligativitatea respectării izolărilor spațiale care să limiteaze ajungerea sporilor de la gazda intermediară (verigariu) pe ovăz. Distrugerea gazdei intermediare, este cea mai sigură metodă de prevenire a atacului la ovăz și de combatere a agentului patogen. 1.4.4. Rugina neagră Puccinia graminis, f.sp. avenae Boala produce pagube la ovăz mai mari decât la grâu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
duce la mărirea rezistenței ovăzului la rugină iar pentru loturile semincere există obligativitatea respectării izolărilor spațiale care să limiteaze ajungerea sporilor de la gazda intermediară (verigariu) pe ovăz. Distrugerea gazdei intermediare, este cea mai sigură metodă de prevenire a atacului la ovăz și de combatere a agentului patogen. 1.4.4. Rugina neagră Puccinia graminis, f.sp. avenae Boala produce pagube la ovăz mai mari decât la grâu pentru că în anii cu primăveri și veri umede și răcoroase, ovăzul își prelungește vegetația
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de la gazda intermediară (verigariu) pe ovăz. Distrugerea gazdei intermediare, este cea mai sigură metodă de prevenire a atacului la ovăz și de combatere a agentului patogen. 1.4.4. Rugina neagră Puccinia graminis, f.sp. avenae Boala produce pagube la ovăz mai mari decât la grâu pentru că în anii cu primăveri și veri umede și răcoroase, ovăzul își prelungește vegetația și sporii ce vin de pe dracilă, pot produce numeroase infecții. Ovăzul care intră în compoziția borceagului este aproape totdeauna atacat de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a atacului la ovăz și de combatere a agentului patogen. 1.4.4. Rugina neagră Puccinia graminis, f.sp. avenae Boala produce pagube la ovăz mai mari decât la grâu pentru că în anii cu primăveri și veri umede și răcoroase, ovăzul își prelungește vegetația și sporii ce vin de pe dracilă, pot produce numeroase infecții. Ovăzul care intră în compoziția borceagului este aproape totdeauna atacat de această rugină. Simptomele, răspândirea și măsurile de combatere sunt la fel cu cele descrise la rugina
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
neagră Puccinia graminis, f.sp. avenae Boala produce pagube la ovăz mai mari decât la grâu pentru că în anii cu primăveri și veri umede și răcoroase, ovăzul își prelungește vegetația și sporii ce vin de pe dracilă, pot produce numeroase infecții. Ovăzul care intră în compoziția borceagului este aproape totdeauna atacat de această rugină. Simptomele, răspândirea și măsurile de combatere sunt la fel cu cele descrise la rugina neagră a grâului. 1. 5. BOLILE PORUMBULUI Viroze 1.5.1. Mozaicul european European
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai pot fi infectate. De la un an la altul, ciuperca rezistă sub formă de spori de rezistență. De remarcat este faptul că, ciuperca are un cerc larg de plante gazdă între care, lucerna, trifoiul, mazărea, lupinul, muștarul, ridichea, varza, spanacul, ovăzul, tutunul și chiar plantele din flora spontană. Prevenire și combatere. Întrucât boala este frecventă pe solurile reci și umede, acestea vor fi excluse de la amplasarea culturii de in. În alcătuirea asolamentului se va ține cont de cercul de plante gazdă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putând fi confundat cu cel produs de Pythium. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în rădăcinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, păiuș, ovăz, odos, in, cartof, zârnă etc. Frecvent atacul este semnalat pe varză, gulie, conopidă, tomate și tutun. Prevenire și combatere. Pământul folosit în răsadniță și sere înmulțitor se va dezinfecta termic sau chimic. La semănat și la repicare, se va asigura
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe zona epigastrică cu terci de tătăneasă și coada calului, cu frunze de varză sau cu argilă caldă; Înainte de aplicarea cataplasmei se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele. Sunt indicate băile generale cu un decoct din paie de ovăz, herba de coada calului și flori de fân, turnat În cada de baie; bolnavul va sta În apa caldă la 37-380C, timp de 15-20 minute, cu repetare zilnică pe o perioadă de 3 săptămâni. Apiterapia Se recomandă : -miere de albine
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăieței, macaroane, fulgi de ovăz, orez, ouă moi, ochiuri românești fierte În apă, budinci, papanași. În fiecare seară, Înainte de culcare, se Înghite o lingură de ulei din semințe de dovleac și se stă 30 minute pe partea dreaptă. În casă se poate pregăti borșul de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
fierb până scade la jumătate, se strecoară În cada de baie unde se stă 30 minute. Utile sunt și băile cu rădăcini de pir. Foarte utile sunt băile de șezut sau băile generale cu flori de fân sau paie de ovăz. Unguentul din cartofi fierți, sfărâmați și amestecați cu untură se aplică pe abdomenul umflat pentru a grăbi eliminarea excesului de lichid. Regimul alimentar Se va ține seamă de necesitatea unei terapii energice, bine controlată În funcție de formele clinicii ale ascitei și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ceaiuri pe zi. Rețeta autorilor *Mentha x piperita+Agrimonia eupatoria+Chelidonium majus+Arctium lappa+Taraxacum officinale+Centaurea cyanus+Cichorium intybus+Achillea millefolium.. În uz extern se recomandă o baie pe zi, timp de 3 săptămâni, cu decoct din paie de ovăz, coada șoricelului, flori de fân (2 pumni la 1 litru apă). Apiterapie *Mielită din 100 g ulei de porumb amestecat cu 500 g miere polifloră și 4 albușuri bătute; se consumă câte 1 linguriță dimineața, Înainte de micul dejun. Regimul alimentar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepeni, portocale, zmeură), compoturi, dulcețuri, marmelade, miere de albine, gelatine, sucuri de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
rasol de pui cu garnitură din morcov piure, salate de sfeclă roșie și tomate, cremă de fructe; -ora 17: decoct de măceșe cu pesmet; -cină cu piftele la grătar, pește fiert cu garnitură de cartofi fierți, lapte cu fulgi de ovăz fără zahăr, cremă din brânză de vaci; - noaptea la nevoie se bea iaurt. Dacă există probleme de diabet zaharat, dieta va fi hipoglucidică și hipolipidică. Trebuie să se știe că pancreasul nu suportă o alimentație excesivă În mâncăruri gătite cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]