1,566 matches
-
lungime, doi lățime și trei Înălțime, pe care banda lui Coroi Își Împărțea prada dobândită de la negustorii din zonă. Deși avea cartierul general la Guranda, Coroi avea „punct de lucru” și aici. Avea gazde, se deghiza, cerceta. Oamenii, relatează un pădurar din zonă, povestesc că autoritățile erau mituite, pentru că bandiții nu aveau teamă de lege. Plăteau bijuterii scumpe oamenilor pentru un vițel la frigare. Erau risipitori, dădeau la iubite, nu țineau la preț, aruncau banii. În anul 1936, când Coroi a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o anume secvență, Fărâmă spune: Sunt partea cea mai prețioasă : copilăria..."390, "îl cunosc de când era atâtica"391; într-o altă secvență se spune despre marele iluzionist, Doftorul, care cunoștea numele tuturor, că nimeni nu-i cunoștea numele adevărat în afară de pădurar, "pentru că el îl cunoștea de copil"392. Cunoașterea copilăriei acestei lumi "ce gândea în basme și vorbea în poezii" echivalează cu cunoașterea identității ei (despre Leana nu se știe nimic, nici măcar numele adevărat pentru că nimeni nu îi cunoaște copilăria - v.
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
404. Despre acestă poveste mitică s-a spus că nu se construiește linear, adică urmând o înlănțuire logică de secvențe evenimențiale, "ci prin legea contaminării sau a contactului contagios"405: pentru a înțelege povestea Oanei trebuie istorisită mai întâi povestea pădurarului, iar povestea lui Lixandru și a lui Darvari poate fi descifrată doar prin prisma celor întâmplate lui Dragomir și Zamfirei. Povestea lui Dragomir și a Marinei care-și spunea Zamfira, reclamă cunoașterea vieții boierului Calomfir etc. Din acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
devenit după această dată"422. Această tehnică le este foarte cunoscută din vremea peregrinărilor cu Doftorul, remarcabil iluzionist, - "prestigitator neîntrecut, dar era și iluzionist și fakir"423 - maestru în a le schimba înfățișarile și a cărui identitate o cunoaște doar pădurarul). Doftorul amintește de o întâmplare istorisită de Eliade, despre un yoghin care uimește prin capacitățile sale o întreagă comunitate locală: "în anumite împrejurări, corpul omenesc se poate sustrage legilor gravitației și condițiilor vieții organice"424. Cel mai puțin camuflat grup
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trei decenii în urmă, fusese scurta, dar puternica poveste de dragoste dintre Pandele dramaturgul de atunci (autor al piesei Orfeu și Euridice, piesă care nu s-a mai jucat) și actrița care jucase rolul lui Euridice. Noaptea, la fereastra casei pădurarului unde se retrăseseră cei doi, Pandele vede chipul unei fete tinere, blonde, care îi face semn să nu spună nimic și în care o identifică pe Euridice. Scena coincide cu momentul în care Pandele încerca să-și potolească setea atât
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
produc treceri din planul desemnării contingente în cel al desemnării rigide: Moșu (din Șanțurile) îl exprimă pe bătrânul timpului, un nou Zalmoxis, Doftorul (din Pe strada Mântuleasa) care poate schimba identitatea oricui, dar a cărui identitate n-o cunoaște decât pădurarul. În Șarpele se întâlnește desemnarea rigidă cu nume de substituție pentru numele tabuizat. Aici, motivația grafică a numelui se intersectează cu un "mitologem" românesc: șarpele-balaur. Grafemul care marchează majoritatea numelor din Șarpele unifică simbolic motivația "numelor primitive" și arbitrariul "numelor
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Bent, Beuca, Bica, Bobu, Bord, Borcoș, Bucium, Buceci, Bunaru (formate prin conversiune de la entopicele: agest, „adunătură de vreascuri sau bine uscate, pietre, nămol“; babă, „ciot ascuțit de stîncă“; batiște, „loc unde a fost o stînă“; bechet, „loc de pază, locuința pădurarului, pichet de grăniceri“; bent, „loc adînc în albia unui rîu, unde apa face vîrtej“; beucă, „văgăună adîncă, scobitură în stîncă“; bică, „o gaură mică făcută în pămînt“; bob, „bolovan mare, țuguiat“; bord, „ridicătură de pă mînt sau piatră pe vîrful
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
putut păstra stadiul arhaic o, nemaifiind racordate la fluxul înnoirilor din trunchiul originar. În toponimia romînească există numeroase toponime din familia Mîndra, Mîndrești, Mîndruloc, înrudite semantic cu *Gordov > *Hordov > Hordou. E drept că sunt și foarte multe din familia Pădure, Pădurari, Pădureți, Păduricea etc., dar numai unul (Vîrful Pădurarului) care trimite la „păzitorul pădurii“. Hunedoara Este numele municipiului de reședință al județului cu același nume, de unde a plecat Dinastia Huniazilor (Iancu de Hunedoara, Matei Corvin), cu un rol important în istoria
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fluxul înnoirilor din trunchiul originar. În toponimia romînească există numeroase toponime din familia Mîndra, Mîndrești, Mîndruloc, înrudite semantic cu *Gordov > *Hordov > Hordou. E drept că sunt și foarte multe din familia Pădure, Pădurari, Pădureți, Păduricea etc., dar numai unul (Vîrful Pădurarului) care trimite la „păzitorul pădurii“. Hunedoara Este numele municipiului de reședință al județului cu același nume, de unde a plecat Dinastia Huniazilor (Iancu de Hunedoara, Matei Corvin), cu un rol important în istoria Transilvaniei și a Regatului Ungar. Toponimele Hunedoara Timișană
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din jurul Cotnarilor, n a mai contat nimic. Auzi, blasfemie! Să declari la Cotnari, că nu bei Cotnar! Cum să mai fii ale s? Și așa am ajuns deputat. Am sărbătorit victoria în alegeri la un canton silvic din împrejurimi. Șeful pădurarilor, un oltean hât ru, m-a asigurat că, datorită trudei lui persuasive, m-a votat tot personalul silvic. „Ia spune - l-a ridicat în picioare pe pădurarul cu nume predestinat (Minciună) - cu cine ți-am spus eu să votezi?” Minciună
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
deputat. Am sărbătorit victoria în alegeri la un canton silvic din împrejurimi. Șeful pădurarilor, un oltean hât ru, m-a asigurat că, datorită trudei lui persuasive, m-a votat tot personalul silvic. „Ia spune - l-a ridicat în picioare pe pădurarul cu nume predestinat (Minciună) - cu cine ți-am spus eu să votezi?” Minciună nu mă văzuse până atunci, ia poziție de drepți, mă privește în ochi și mă asigură ferm: „Cu dumneavoastră, tovarășe Hatmanu.” L-am iertat. Băuse Cotnari. Și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
emanație a bolii incurabile de care suferă lumea din afara spitalului, societatea „socialistă”, iar „biblioteca” tăinuită reflectă, asemenea unui fișier medical, aspectele degradării umane. Speranța de reînsănătoșire o insuflă pădurea verde și pământul de sub ea, „fața pământului” fiind, cum spune un pădurar, „chipul pământean al lui Dumnezeu”. Fenomene psihosociale de aceeași natură, manifestări psihopatologice ale degenerării și alienării conștiinței umane conțin și câteva romane ulterioare ale lui S. În Cina cea de taină (1984), bunăoară, acestea sunt proiectate în universul rural de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
dat s-ajung poet de clasă, / Am să fiu al clasei muncitoare”), volumul de debut al lui T. nu include și primele versuri ale autorului, care sunt în cu totul altă notă. Unele, datate 1942-1944, vor intra în volumul Cornul pădurarului (1957) și, în număr sporit, în antologia de autor Vioara roșie (1968). Multe sunt notații lirice, în vers liber, în stilul cu inflexiuni elegiace al poeților tineri (mai cu seamă ardeleni, bucovineni și basarabeni) din anii ’40, nu fără ecouri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
București, 1948; Balada tovarășului căzut împărțind „Scânteia” în ilegalitate, cu desene de Ligia Macovei, București, 1949; Holde, București, 1949; Vișinul lui Vania, București, 1951; Versuri, București, 1952; Lauda patriei, București, 1955; Vară fierbinte, București, 1956; Versuri alese, București, 1956; Cornul pădurarului, București, 1957; Poet și ostaș, București, 1958; Eu nu cânt că știu să cânt, București, 1959; Țării mele, București, 1961; Toamna pe sub nuci, București, 1962; Aur, cu ilustrații de Mihu Vulcănescu, București, 1963; Cântece și balade, București, 1963; Poezii, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
însemnată în evoluția unui poet, ST, 1955, 10; Geo Șerban, De la „Vioara roșie” la „Vară fierbinte”, pe drumul realismului socialist, VR, 1956, 1; S. Damian, Încercări de analiză literară, București, 1956, 169-173; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 177-183; Radu Popescu, „Cornul pădurarului”, CNT, 1958, 14; G. Călinescu, Justețe și calitate, CNT, 1958, 51; Georgescu, Încercări, II, 136-142; Felea, Dialoguri, 238-243; Ion Bălu, Victor Tulbure, LCF, 1966, 2; Oarcăsu, Oglinzi, 243-250; Piru, Panorama, 198; Dumitru Micu, „Vioara roșie”, RL, 1969, 16; Niculae Stoian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
altă categorie fiscală, erau oamenii veniți în sat din alte ținuturi, mai ales din Bucovina ori de la munte, și erau scutiți de bir un timp, numai dacă intrau în slujbă la boieri ori la mânăstiri. Ei erau argați, vieri sau pădurari. După o anumită perioadă erau și ei supuși la plata birului, dar plăteau numai un sfert din el. Cei neimpuși erau numiți oameni fără căpătâi. Dacă pentru proprietarii de pământ locuința statornică, permanentă, a fost regula, ceea ce a asigurat continuitatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rezistență - ea nu a devenit un fenomen de masă. Conducerea grupurilor era formată În proporție de 60% din ofițeri ai armatei regale române, restul se distribuia În funcție de componența socială a grupurilor: Învățători, profesori, funcționari, avocați, ingineri, medici, comercianți, preoți, țărani, pădurari, elevi și studenți. Formele și strategiile de acțiune vizau clandestinitatea. Grupurile de rezistență activau În zone strategice: munții României, Delta Dunării. Unele, mai puține la număr, activau clandestin În localități urbane, precum Timișoara, Arad, Caransebeș, Făgăraș; În majoritatea cazurilor Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
54 de ani), care le-a trecut cu vederea sau le-a facilitat anumite activități ilegale sau la limita legii. „Nu au plătit taxe. Cei care fac transportul de persoane loco Bivolari-Iași. Tot ce a fost PSD au avut facilități. Pădurarii... Că dacă dispar ăștia nu mai pot mânca orășenii carne de căprioară și de mistreț” (idem). Cârciumile și magazinele sunt privite ca o investiție înfloritoare după ’89 cu câștig ușor: „Cârciumi foarte multe după ’89, bune, că mai ciupește, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu se poate face, de aceea singura măsură care se ia este lichidarea exemplarelor contaminate, prin Împușcare. 10. Câteva indicii pentru recunoașterea prezenței lupului În zonă, cât și unele sfaturi pentru a preveni atacarea omului de către lup Fără Îndoială, vânătorii, pădurarii și păstorii de animale sunt cei mai experimentați și mai mari cunoscători ai prezenței lupilor În zonă, indiferent de modul natural de acoperire a terenului pe care se află. Urmele lăsate de configurația labelor pe zăpadă, pe suprafețe cu praf
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
der Geognosie und Geologie (Manual de geognozie și geologie), Stuttgart, 1835, 1, 8; 53. Bailly de Merlieur, Maison Rustique du XIX siècle, Paris, 1835, 1, 8; 54. Georg Ludwig Harting, Lehrbuch für Förster und die es werden wollen (Manual pentru pădurar și cum trebuie el să fie), Wien, s.a., 3, 8; 55. Heiner Georg Hartmann, Potasche (Sulful), Quedlinburg, 1835, 1, 8; 56. A. Martin, Repertorium der Photographie (Repertoriu al fotografiei), Wien, 1846, 1, 8; 57. Jgn<natz> Bern<hard> Montag, Rechnen-Unterricht
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
hectare de teren cu salcâmi și cu stejari, în mai mică măsură. Pădurea comunală dispunea de 281,5 hectare, fiind alcătuită în majoritate din esență de stejar, fag, carpen și tei. Ea era situată în majoritate în masivul Pleșu. Ca pădurari comunali s-au făcut cunoscuți: Spiridon Țarălungă, Relu Țarălungă, Neculai Crețu, Ghiță Coca, Vasile Samoilă, Costică Samoilă, Ion Anton, Costache Saghin (brigadier silvic), Apetrei, Vasile Praju și Neculai Lucfanu. Jaful național - metoda pașilor mărunți - proiecte, programe, a început în anul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aplice din bronz, trei fragmente dintr-o brățară de argint, o fibulă din bronz de mici dimensiuni, cinci mărgele și mai multe fragmente din bronz și ceramică. Primele informații despre aceste descoperiri au fost date pe 16 mai 1983 de către pădurarul Constantin Samoilă din Tarnița. Prin grija și bunăvoința domnului Gheorghe Prosie - profesor de istorie și director al Școlii Oncești în acea vreme, a domnului Nicolae Baban, profesor de geografie la aceeași școală, și a câtorva elevi, a devenit posibilă recuperarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
miraculoasă a cărții. Din care cei cuminți rup un lăstar; în care necuminții hălăduiesc pentru totdeauna unei vieți. Semnele pîndesc în hățișuri primordiale, ne vînează, trec mortal prin noi, dincolo de noi, cu toată cohorta de schingiuitori ai lemnului întru carte: pădurari, fabricanți de hîrtii și cerneluri, scriitori, editori, tipografi, librari, bibliotecari. În fiecare carte e răstignit un pom. O răstignire infinită toate cărțile vremurilor. Je sčme ŕ tout vent. Hélas, mes chers livres Larousse! Din viclenele tomuri, nu bate nici un vînt
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
asemănător pentru cuvintele: drumeț, țară, etate, voievod 5. Analizează gramatical următoarele cuvinte: sate, se odihnea, el 6. Completează cu sau/s-au următoarele enunțuri: Nu știu dacă s-au dus în pădure sau la ștrand. Copiii s-au întâlnit cu pădurarul. Corina se gândește dacă să culeagă mere sau pere. 7. Desparte în silabe următoarele cuvinte: Negustorul, Cumpere, Aceștia. 8. Alcătuiește un text cu titlul “În vacanță” TESTUL NR. 5 1. Citește cu atenție textul: Era toamnă târziu. Cei trei copaci
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
a personajelor având o importanță la fel de mare în desfășurarea acțiunii ca și cadrul social al epocii. Primul roman al acestui ciclu, în care autorul „își deplânge strămoșii dispăruți”, este istoria familiei bucovinene Candrea din satul Ciutacu, un personaj emblematic fiind pădurarul Nicanor Candrea care, alături de ziaristul Hariton Candrea din Fratele norocos, poate fi considerat unul dintre cele mai bine conturate personaje ale lui R. Ceea ce supără este digresivitatea extremă, care face din aceste scrieri veritabile narațiuni în stilul secolului al XVIII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]