98,453 matches
-
că supune tot ce întâlnește în cale. Rochia Carminei se umflă transformându-se într-o pâlnie, iar părul ei zboară în văzduh.Cu toate acestea, ea continuă să urce pe deal. Vrea să pătrundă cât mai repede în ascunzătoarea copacilor. Pădurea îi este dragă, asemeni unui templu.Acolo, în acest loc simte că este liberă.Mă voi lipi de un copac și îi voi privi coroană!își zise ea.Pădurea o primi cu o binevoință aparte. Era doar loc și pentru
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
pe deal. Vrea să pătrundă cât mai repede în ascunzătoarea copacilor. Pădurea îi este dragă, asemeni unui templu.Acolo, în acest loc simte că este liberă.Mă voi lipi de un copac și îi voi privi coroană!își zise ea.Pădurea o primi cu o binevoință aparte. Era doar loc și pentru ea, mult prea mult loc. Deși lumină era pe cale de a părăsi acest sanctuar, își deschide brațele și se rotește la fel ca o balerina pe o scenă.Nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
mult prea mult loc. Deși lumină era pe cale de a părăsi acest sanctuar, își deschide brațele și se rotește la fel ca o balerina pe o scenă.Nu aude apaluze, doar vântul și copacii îi sunt singurii ... Citește mai mult Pădurea foșnește Copacii se aplecă spre pământ, dornici să-l sărute, iar vântul bate atât de puternic, încât ai senzația că supune tot ce întâlnește în cale. Rochia Carminei se umflă transformându-se într-o pâlnie, iar părul ei zboară în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
că supune tot ce întâlnește în cale. Rochia Carminei se umflă transformându-se într-o pâlnie, iar părul ei zboară în văzduh.Cu toate acestea, ea continuă să urce pe deal. Vrea să pătrundă cât mai repede în ascunzătoarea copacilor. Pădurea îi este dragă, asemeni unui templu.Acolo, în acest loc simte că este liberă.Mă voi lipi de un copac și îi voi privi coroană!își zise ea.Pădurea o primi cu o binevoință aparte. Era doar loc și pentru
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
pe deal. Vrea să pătrundă cât mai repede în ascunzătoarea copacilor. Pădurea îi este dragă, asemeni unui templu.Acolo, în acest loc simte că este liberă.Mă voi lipi de un copac și îi voi privi coroană!își zise ea.Pădurea o primi cu o binevoință aparte. Era doar loc și pentru ea, mult prea mult loc. Deși lumină era pe cale de a părăsi acest sanctuar, își deschide brațele și se rotește la fel ca o balerina pe o scenă.Nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
Și așa voi rămâne,Doar eu.... XVII. CRÂMPEIE DE VISURI PIERDUTE, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1678 din 05 august 2015. Dacă n-aș avea gânduri, Aș avea aripi. Iar visurile dacă mi-ar lipsi, M-aș împrumuta pădurilor Apoi aș aștepta în tăcere Cântecul lor. Dacă zâmbetul l-aș pierde, M-ar răsplăți Demiurgul cu tăcere. În zori dacă aș risipi nopțile, Aș dobândi cufere cu întrebări. Pe care le-aș înșira că pe mărgele, La gâtul celor
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
către Sud și către Est, Și mângâie-ți pletele ude. Cheamă-ți un înger să te vegheze, Atunci când vrei să te rogi, Ferește-ți gândul de negre ispite, Și oferă din plin inimii tale culori. Aruncă-ți chemările prin dese păduri, Și nu implora vântul să te mângâie. Presară-ti pe pe tălpi, poteci cu multe flori. Și cântă, și cântă, cântece tăcute. Citește mai mult Surprinde-ți viața cu un surâs,Poate și cu-n strop de petale,Ancoreaza-te
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
către Sud și către Est,Si mângâie-ți pletele ude.Cheamă-ți un înger să te vegheze,Atunci când vrei să te rogi,Ferește-ți gândul de negre ispite, Și oferă din plin inimii tale culori.Aruncă-ți chemările prin dese păduri, Si nu implora vântul să te mângâie.Presară-ti pe pe tălpi, poteci cu multe flori. Și cântă, și cântă, cântece tăcute.... XXVI. VIS ÎNDRĂZNEȚ, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1498 din 06 februarie 2015. Am visat că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
de roua copilăriei.... XXXIII. MIRAJ, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1333 din 25 august 2014. Am așezat visul în căușul palmelor. De frică să nu-l pierd, l-am strâns prea tare. A zburat cu aripile lui, Spre pădurile acoperite de uitare. Am așezat clipă în inima mea de copil. Să nu dispară i-am fredonat cântec de leagăn. A pierit însă în mare, Îmbrăcată în haină de gală. Am așezat gândul în cupe cu vin. L-am servit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
rugat să revină în nopțile calde, Și să-mi mângâie umerii impovorati de visare. Citește mai mult Am așezat visul în căușul palmelor.De frică să nu-l pierd, l-am strâns prea tare.A zburat cu aripile lui,Spre pădurile acoperite de uitare.Am așezat clipă în inima mea de copil.Sa nu dispară i-am fredonat cântec de leagan.A pierit însă în mare,Îmbrăcată în haină de gala.Am așezat gândul în cupe cu vin.L-am servit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/carmen_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
„ȚIN LA ACEASTĂ ȚARĂ ȘI ȘTIU CĂ DUMNEZEU MĂ VREA AICI. AICI MĂ CUNOAȘTE DUMNEZEU DUPĂ NUME” Eginald Schlattner - Preot și scriitor sas din Roșia, Sibiu „ Când în pădurile și mlaștinile unde astăzi se află Berlinul creștea pir, aici, in Transilvania, se cântă nemțește și se rosteau rugăciuni latinești. Asta inseamna vechimea săseasca! Iar dacă astăzi vă pot salută în limba noastră comună, germană, acest lucru îl datorez Patriei
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” by http://uzp.org.ro/tin-la-aceasta-tara-si-stiu-ca-dumnezeu-ma-vrea-aici-aici-ma-cunoaste-dumnezeu-dupa-nume/ [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
brăzdează încă cerul Sfidarea stă ascunsă la umbra celui dus, În gara cea târzie nu mai opresc nici trenuri. Din firele de lună se torc frumoase vise Pe drumuri stau înscrise doar sensuri interzise, Prin pâclele de ceață se intuiesc păduri Te rog măcar speranța din muguri să n-o furi. Într-un ungher de ceas mai sunt vreo trei minute Încerc ca să dezleg mereu necunoscute, Rutina-și plimbă pașii pe tâmpla de argint Mă pierd de atâtea ori prin foi
UN VALS de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1414226566.html [Corola-blog/BlogPost/349714_a_351043]
-
de frate./ Iar împletim blestemele de tată,/ să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată./ Tu iarăși zici, în blânda rugăminte:/ Nu știu ce fac. Îngăduie-i, Părinte”. (Golgota). Gânguritul ca o togă de April s-a pus în luntrea rugii, veghiind în luminișuri de pădure. Cerdacul surâsului a îmbrățișat-o ca pe-o chemare și nestatornicul soare i s-a întipărit în vocalele curcubeului dorinței. Tresare și se înfioară în faldurile învârtoșatului destin, care a pus soroace răscrucilor. Iureșul eternei goane a dorului s-a
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
As`noapte Iisus mi-a intrat în celulă. O, ce trist, ce înalt era Christ!/ Luna a intrat după El în celulă/ și-L făcea mai înalt și mai trist./ Mâinile Lui păreau crini pe morminte,/ ochii adânci ca niște păduri./ Luna-L spoia cu argint pe veșminte,/ argintându-L pe mâini vechi spărturi./ M-am ridicat de sub pătura sură: -Doamne, de unde vii? Din ce veac?/ Iisus a dus lin un deget la gură/ și mi-a făcut semn ca să tac
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
pentru rostuirile dreptății Neamului. S-a dăruit cu toată ființa sa cerului divin și pământului său drag și sfânt. A plătit cu viața, curajul, demnitatea, credința și dragostea sa. Cioplit din voioșia cristalină a cerului, Ion Golea a înmugurit în pădurea verde de la Fetea. În el nu s-a prohodit senzația primejdiei, căci s-a durat haiduc al cruntelor bejenii, care s-au ridicat împotriva rânduielilor creștine. Și-a încropit din descătușări cărări de luptă pentru a deschide zările speranțelor. Și-
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
lanțurile de tăceri și-a nituit fulgere de-nvieri. Din orga milioanelor de piepturi/ cresc psalmii biruinții asupra morții;/ sunt Paștile: e soare, cânt și jocuri,/ Pe scene planetare de gând, se joacă însă tragedia sorții./ Doamne, mi-e inima pădure de Golgothe,/ și buzele s`adapă cu foc și cu oțet,/ și`n coasta lumii toate/ se`mplântă-al durerilor stilet./ De când din veșnicia fără țărmuri, /se nasc mereu puzderi de popoare,/ trec toate sub a suferinței flamuri,/ și glasul tuturor
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SEMN CRISTIC Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 820 din 30 martie 2013 Toate Articolele Autorului Lângă înaltele piscuri albe zboară-n ochiul albastru respirând ozonul dimineții, așteptând între păduri fără arbori, de se naște un izvor în inimă grăbit unde sosește marea lumină a cuvântului copt. Toți care înțelesul îl știu îi simt neștiindu-l. Visul se-mplinește în ei ca într-un lemn în măduva roșie un semn
SEMN CRISTIC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 by http://confluente.ro/Semn_cristic_llelu_nicolae_valareanu_1364686710.html [Corola-blog/BlogPost/345479_a_346808]
-
prinde a cânta imnul locurilor pure, ce par desprinse din grădini celeste. Uneori, când mă întind pe malul Arieșului, am impresia că dacă întind mâna pot atinge norii grăbiți. Alteori, plimbându-mă prin Cheile Ordâncușei, îmi imaginez haiduci călărind prin pădure pe cai puternici, chiuind de zor, sau, dimpotrivă, ascunzându-se în grotele care se deschid, tot atât de dese pe versanți ca păstrăvii în apa limpede. În fiecare an, mai descopăr câte ceva, că e peșteră, cascadă sau o simplă pensiune rezemată în
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
puternici, chiuind de zor, sau, dimpotrivă, ascunzându-se în grotele care se deschid, tot atât de dese pe versanți ca păstrăvii în apa limpede. În fiecare an, mai descopăr câte ceva, că e peșteră, cascadă sau o simplă pensiune rezemată în coasta unei păduri, așa încât nici nu mă mai străduiesc să caut alte destinații concediilor mele. E clar că Munții Apuseni sunt în topul preferințelor. În vara aceea, pe harta agățată la loc de cinste pe peretele unei pensiuni, am descoperit o cascadă pe
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
trecut cu pașii ușurați de griji pe lângă o pășune sănătoasă, cu miros puternic de fân cosit, pe care sclipeau ca două bijuterii de abanos doi cai superbi, numai fibră, și am intrat în răcoarea pufoasă, cu miros de ciuperci, a pădurii. Senzațiile înălțătoare a unei lumi pline de magnetism m-au năpădit deodată, de-a valma, așa încât, până am descoperit cascada, eram deja transpusă într-o stare de împăcare și echilibru interior, greu de redat în cuvinte. M-am așezat pe
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
am rămas în contemplare. Știu doar că, la un moment dat, urechile mele au surprins o tânguire prelungă, ciudată, ce părea apropiată. M-am ridicat și am pornit în urmărirea sunetului sfâșietor, împrăștiat în ecouri joase de-a lungul întregii păduri. Am descoperit curând sursa sunetului care mi-a întrerupt meditația. O mână de om, o fetiță, rezemată de un copac de la marginea unei poieni, cânta într-un tulnic de trei ori mai lung decât ea. Am văzut tulnice la viața
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
înclin tulnicul, cum să potrivesc buzele pe marginea încă mirosind a lemn lăcuit și am suflat. De rușinea sunetului scos de mine, n-am să încerc comparații. În acel moment, Nicoleta a început să râdă în hohote. Părea că râde pădurea însăși! Codițele împletite și legate cu elastice roșii, tremurau pe umerii firavi, iar ochii, mai adânci ca apele Arieșului, înotau în lacrimile stârnite de nepriceperea mea. După ce reuși să se liniștească, se aplecă să-mi șoptească, așa încât să nu mai
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
-acrostih- Anotimp de primăvară Naște viață în vlăstare, Obicei în plai de țară Toarce șnur de mărțișoare, Iarba să-nverzească iară. Magice raze de soare Pe câmpii toarnă comoară, Un covor de gălbioare, Lumii să-i stea la picioare. În păduri și pe câmpie Ninge cerul cu petale, Freamătul naturii vie Leagănă frunzele-n soare, Ochii mei plâng bucurie, Roi de dor să ducă-n zare, Iubirea-i țesută-n ie, Tradiții de-a nu dispare. Orizont de veșnicie Renaște pe-
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > SOSESC... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sosesc... Sosesc cocoarele și pleacă, De veste nici n-am prins, nu știm Că timpu-ncepe iar să treacă Peste păduri și Valea Seacă Cu chip de mim. Și-acum îmi aduc aminte Când alergam pe câmp haihui. Nu prea eram deloc cuminte. Cine nu recunoaște, minte! Pe drept vă spui. Examene și plictiseală Pe fondul meu cel optimist. Cine mai
SOSESC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sosesc_.html [Corola-blog/BlogPost/356918_a_358247]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > CU REGRET ȘI CU TĂCERE Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului De multe ori pierdem esentialul.E ca si cum nu am vedea pădurea din cauza copacilor, Mi-a placut întotdeauna să privesc dincolo de ceea ce-mi permite retina.Am "vazut"oameni frumoși ,dar am văzut și oameni care poate nu existau.Si am simțit durerea dezamagirilor.Nu întotdeauna cei mai frumoși ochi au fost
CU REGRET SI CU TACERE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cu_regret_si_cu_tacere.html [Corola-blog/BlogPost/367349_a_368678]