2,742 matches
-
prânzul, mergem să vezi sala. - Cu plăcere. - Acum te poți odihni până la masă. *** Lord M.Joseph dorea ca Alma să fie prezentă împreună cu copiii în aripa veche a castelului, în sala de bal. Era impropriu spus, sala de bal. Părea părăsită, cu pereții coșcoviți și pânze de păianjeni peste tot. Candelabrul imens din tavan, o capodoperă de altfel, zăcea plin de praf, cuib pentru câțiva porumbei care intraseră prin ferestrele mari, deschise. Chiar și așa, camera își păstra aerul elegant. Aranjată
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
se întoarce-n vad, aud naiul ce plânge cu jale-n pădurile de brad. Mă dor Carpații, umiliți de voi și de atâta trudă, sângele românesc cerut de viața asta crudă, gândurile-mi plutesc rătăcind pe plaiurile sfinte, văd morminte părăsite, ascult dureri și rugăminte. Mă apasă-n suflet văzând cum coboară Prutul, oare deatunci în câte lacrimi își caută sărutul? Mă plimb desculț prin pârâul rece, ce tot curge, caut privirile mamei pe drumul ce duce la răscruce. Mă doare
MĂ DOARE GÂNDUL… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352784_a_354113]
-
cu universalitatea. În perspectivă istorică, subiectivismul în muzică nu consolidează o notă de valoare, dar adevărul regretabil în legătură cu patrimoniul muzicii românești este că această istorie are irosite multe pagini de aur, unele rămase scrise la jumătate, sau la început, apoi părăsite! Multe voci solare ale muzicii universale, de origine română, s-au afirmat în străinătate, ba chiar despre unele dintre ele se știe atât de puțin încât și pe o etichetă e însemnat mai mult. Înainte domnea tăcerea de teamă, azi
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]
-
Calea Lactee, Ceva să ne unească noile destine, Obstacole în cale să nu ne steie, Timpul pleacă și nu mai revine. Aceleași pendule orele măsoară, Pașii noștri vor fi mai obosiți, Curând tot ce ne înconjoară, Ne vom găsi de timp părăsiți. Referință Bibliografică: DRUM PRIN CALEA LACTEE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1637, Anul V, 25 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DRUM PRIN CALEA LACTEE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352964_a_354293]
-
se retrase într-o lume a undelor”, „dar gata de zbor, spera la înaltul libelulelor, la o decolare de pe o floare albă”, de fapt, o purificare prin moarte. Remarcabile ca scurt-metraje lăuntrice și povestirile Tăierea, Iască și cangrenă sau Halta părăsită, în acest al doilea volum, Sorin Coadă reușind o dublă menire a narațiunii- prin descrieri sadoveniene, de multe ori am am avut senzația că Nada Florilor e contemporană, vie- aduce stări meditative blânde, de nostalgie în trecerea vremii dar, în
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
și cucută, rămânea doar cărarea bătucită o viață de om. Ea îi conduse pașii spre teiul înflorit dar lipsit de mireasmă. Își amintea doar acel sfârșit de an cu umbra unei morți. Părea că trenurile nu mai opresc aici.” ( Halta părăsită) „Nu mai era muzica tinereții. Cu fruntea lipită de trunchiul găunos asculta ritmul grăbit al unei veri târzii. Era interpretabilă atitudinea sa pentru cei care adăpau vacile la fântânița cu lipitori. Se ascunse în interiorul protector al salciei. Îl îmbrățișa cu
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
face voia Tatălui Meu Celui din ceruri." (Mt.21:7) Căci "credința fără fapte este moartă"(Iacov 2:20). La judecată, fiecare va fi judecat după faptele de dragoste, milostenie și întrajutorare pe care le-a făcut aproapelui său suferind, părăsit, lipsit și neajutorat. Există atâtea pilde care vorbesc despre osândirea atât aici pe pământ cât și dincolo a celor care nu vor să împartă belșugul lor cu cei defavorizați. Să ne ajute Bunul Dumnezeu, prin rugăciunea Maicii Preacurate și ale
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
cheia de boltă a ființări în istorie era tocmai neuitarea, memoria comună, orice membru Navajo constituind o filă de “agendă” vie, grăitoare și purtătoare de mesaj, atât cât încăpea în și de la fiecare. Unii dintre ei trăiau în niște trailere părăsite și aduceau cu ei “mirosul” hogan-urilor, comportamentul habotnic era o garanție a optimismului, încrederii că “sfințirea” casei era în acest mod “făcută”, augurii și spiritele îi vor ocroti mult timp de-aici încolo., Când erau încredințați de acest “transfer de
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
exercită o atracție irezistibilă asupra curioșilor itineranți iar legendele despre comorile ascunse de maurii alungați în grabă acum multe sute de ani, sau ale contrabandiștilor din secolul trecut înflăcărează imaginația. Numărul mare de ruine de castele și turnuri de observație părăsite, ca și abundența de peșteri care răsar parcă la tot pasul din relieful carstic specific zonei nu fac decât să îndemne și mai mult la cercetări amănunțite. Unele adăpostesc picturi rupestre vechi de mii de ani, în timp ce altele au servit
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
complicat complex ca o piramidă în care nimeni nu știe cum energiile robesc mireanul așternerea pietrelor ...migăloasa așternere lasă axele privirilor să poposească adesea pe zidurile fără ferestre fereastra e în tine, mireanule cu ochii cârpiți de soarele lămpilor străzilor părăsite din orașul cu o mie de capete și nici un centru clar unde s-au dus, unde s-au dus... unde sunt răscrucile în care troițele ard zâmbind în flacăra credinței profunde unde să fugi când răsăritul soarelui te cuprinde îmbrățișează
VOCABULAR NEDESCOPERIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353855_a_355184]
-
În zăvoaie virtuoz cântă, câte o privighetoare. Greieri, ”cri”,”cri”,”cri”,în beznă enigmatici se aud, Luna se ivește-n zare, frunzele ușor se ud. Cucuvele rătutite își lansează vaietul, Brotăcei orăcăind, invadează plaurul. În oraș e liniște, totul pare părăsit, Doar prin gară huruie, un mărfar hodorogit. Luminițe pâlpâie și se sting în depărtare, În crâng ies și mișună sute de viețuitoare. Somnu-și pune-ncet pecetea peste trupuri ostenite, În tărâmul viselor, minți-le-s ademenite. Doar un paznic mai
NOAPTE DE APRILIE de NELU PREDA în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353913_a_355242]
-
dea lămuriri, le caut în alte surse. Pentru cartea „Tragedie și triumf”, unde tratez viața copiilor străzii, în scopul unei documentări autentice, am petrecut special, câteva zile pe străzile orașului Timișoara, vizitând locurile unde trăiesc acești copii: canale, gări, locuințe părăsite, culcușuri pe lângă poduri. Am stat de vorbă cu ei, le-am pus tot felul de întrebări. Toate acestea le notez, dar de multe ori nici nu e nevoie, cred că Dumnezeu mi-a dăruit un mare har: sensibilitatea față de suferințele
ATUNCI CÂND ROMANELE PE CARE LE SCRII SUNT IMAGINAŢIE BRODATĂ PE REALITATE. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352652_a_353981]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > DRAGOSTE FĂRĂ TRUP Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1170 din 15 martie 2014 Toate Articolele Autorului întinde o mână ca o floare culeasă dintr-o idee părăsită primește o floare ca o idee culeasă dintr-o mână părăsită pe buze curge o emoție de tei spre păsări din ochi se prelinge un flutur de stomac spre cireși copacii se opresc să mai înflorească ca să le audă frunza
DRAGOSTE FĂRĂ TRUP de VASILE PIN în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353616_a_354945]
-
anul 271, d.Hr. este falsă, este o veritabilă găselniță pentru iarmaroc. Ea a fost îmbrățișată doar pentru a se justifica Vatra străbună rămasă goală în fosta provincie ocupată și a se impune teoria așezării migratorilor Huni în Vatra noastră părăsită, atunci. Dovadă este pseudo-teoria susținută de Sulzer și Roesler. Alt raționament este că armata romană oricât de puternică ar fi fost, trebuia să fie cel puțin de două ori numeric peste prizonieri daci, căci altfel n-ar fi avut nici o
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
în eter, Ca un surd și mut solfegiu, Ca un vaier stins, stingher. Trece ca o lună rece Pe deasupra de oraș, Înainte să se-nece Un bătrân sinucigaș. Trece-ncet cu roți de ceară Ca fantoma unui tren Într-o părăsită gară, Ca-ntr-un cerc închis, peren... Trece ca o garnizoană De năluci la pas de front, Ca o neagură de geană Sub al morții orizont... Trece lent în neființă Lumea toată... Și eu trec... Ușurare-i sau sentință: Să
GRUPAJ LIRIC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353657_a_354986]
-
să-i împărtășească trăirile sale. Poate fi un interlocutor cu care vorbește personal sau altul căruia îi trimite scrisori. Grădinii în care „Doar zăpada sclipitoare / e un covor fără sfârșit” (Scrisoare grădinii, pag.10 ); iernii privilegiate, căreia „Ploaia, spală toamna părăsită / Așternându-i iernii, / De nămeți, pufos covor.” ( Scrisoare iernii, pag. 34); primăverii „Doresc ca primăvara / Să-mi fie oglindă nocturnă.../ Să-mi fie poem sau stih de iubire, / Pentru noi, pentru pictură.” (Scrisoare primăverii, pag. 35); toamnei „Agățată-n crengi
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
oamenilor să calce în picioare cele sfinte și mărgăritarele. (24) Îl slăvim pe Domnul poftind la cină pe cei desconsiderați, nu numai pe cei sărmani ci în general pe cei care nu se bucură de atenția semenilor, cei uitați sau părăsiți. Acestora să le dovedim gentilețe, cuviință, solicitudine. (25) Note bibliografice: 1. N. Steindardt, Jurnalul Fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, pag. 19. 2. Ibidem, pag. 106. 3. Zaharia Sângeorzan, Monahul de la Rohia, N. Steihardt răspunde la 365 de întrebări, Editura Humanitas
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
pomană, că Nicușor i-a tras clapa și a murit! Singur, rătăcit intre umbre și lumini, între oameni cu rost și fără, nu-și găsește loc nicăieri... % Nu se mai uită de mult la vitrine. Acum, ochii săi cată mașini părăsite, un gang, un balcon de parter, că noaptea poți sta acolo fără să te știe nimeni, nu te plouă, nu te ninge! Ochii săi caută după cartoane. Cartoanele sunt bune că țin de cald, dar trebuie să le apuce, că
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
s-a stricat, abia după sărbători, către Sfântul Ion. Dar zile multe nu mai are! Nopțile sunt rele rău... rău...Și zilele, dar ele nu-l chinuie atăt de tare. Când trăia Nicușor, se aciuaseră lângă un gard de fabrică părăsită. Loc ferit de curioși, necălcat de nimeni. Adunaseră de pe unde s-a putut o plapumă, o pătură, niște cartoane, niște lădițe și înjghebaseră un culcuș. După ce a murit Nicușor, n-a mai putut sta acolo. Îl vedea întruna... Ba i
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
-În viața e bine să cunoști din toate! -Uite, acolo! Unde a fost casa familiei Georgescu s-a ridică acest oribil bloc. Opriți să privească la găurile negre lăsate de geamurile sparte, lângă bordura trotuarului unde stăteau să privească blocul părăsit, observară că a oprit în dreptul lor un autoturism de culoare albastru-închis. În clipa când se uitară spre el un necunoscut cu o țeavă în gură trimise spre Constantin o mică săgeată. Aură observând manevră necunoscutului cu cagula pe fata îl
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
zori de zi el trebuie să treacă pe la porți s-adune vacile și să le ducă la pășune pân-la apus de soare, când le mâna cu bâta lăsându-le la casa lor ... A fost cam greu la început, dar odăița părăsită ce-i era culcuș și hrană în destul a dus grija-n uitare. După alți ani Ciubucică era om în putere deși cam peticit și cu arătul șters. Îl cunoștea-ntreg satul și de atunci e-n mintea mea un
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
mintea spre a-și explicai cum de știa dinainte oamenii, locurile, casele și străduțele, deși nu trecuse niciodată pe acolo. Știa, pur și simplu știa că după micul scuar, luând-o la dreapta, va trece pe lângă un imobil vechi și părăsit, cu ziduri zdrelite și ferestre crăpate. Și, fiindcă niciodată nu se abătuse din drumurile lui și nu întârziase la serviciu, ajungând în dreptul ușii deschise, a pătuns. L-a izbit încă din prag mirosul de vechi și putred. Și, fiindcă în
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > CARTEA CU PRIETENI XXXI-ÎNGERAȘUL PĂRĂSIT Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 429 din 04 martie 2012 Toate Articolele Autorului VA RECOMAND UN PRIETEN-CORNELIUS ROSCA Îngerașul părăsit Fericiți cei cu Speranță ! Dumnezeu este cu ei ! Venise recent pe lume; venise odată cu copilașul. Nici nu
CARTEA CU PRIETENI XXXI-ÎNGERAŞUL PĂRĂSIT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357925_a_359254]
-
dezmierdări. Și atunci ... s-a rugat lui Dumnezeu de Iertare ! Abia atunci, Dumnezeu auzindu-i Căința i-a retrimis copilului Îngerașul, spre Joc și Luminare. Căci lucrurile reveniseră pe făgașul dorit. ~ Îngerașul, după ce dăduse fuga la Dumnezeu, s-a simțit părăsit; îi luase locul Dumnezeu. Acum era din nou Fericit. Iar Povestea a luat Sfârșit, căci curând, copilul s-a vindecat, tatăl era iar dezmierdat de Soție, iar Familia trăia în Comuniune cu Dumnezeu. Îngerașul își îndeplinea menirea. ~ Cornelius, :) Referință Bibliografică
CARTEA CU PRIETENI XXXI-ÎNGERAŞUL PĂRĂSIT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357925_a_359254]
-
la moară, fiind deja sufocată de „plăcerile” lor, am început: ─Dar bine măi, copii, nu v-am spus să nu-mi mai aduceți nici un animal? Voi ce-aveți de gând să faceți din curtea asta: un refugiu pentru toate animalele părăsite? Alți copii nu pot să-i adăpostească? Numai voi? Sau trebuie să-mi strângeți mie, pe cap, toți câinii și pisicile Humorului!... Frumosul și pitorescul nostru orășel de munte, trăia pe-atunci vremea închiderilor, încet-încet și unul după altul, a
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]