197,702 matches
-
expresivitatea corespunzătoare. După opinia sa regizorul e liber să găsească "semnele" care nu sunt în textul propriu-zis dar trebuie introduse chiar dacă provin dintr-o altă operă sau dintr-un alt tip de teatru. Extrem de interesante în acest sens mi se par fragmentele din scrisorile lui Jan Kott adresate confratelui și prietenului său cu mult mai tânăr Jerzy Timoszewicz - publicate în "Dialog" numărul 7, iulie 2002 (mensualul polonez consacrat dramaturgiei contemporane, teatrale, de film, radio și televiziune". De pildă: Edinburg, 10 septembrie
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
Apoi, în acest film animalele nu vorbesc, deși acțiunea este povestită așa cum o vede un cal: "Ne-am dat seama că în situația în care un cal ar vorbi, am realiza o comedie. Așa că am hotărât să facem animalele să pară cât mai naturale și să le lăsăm să joace prin intermediul animației", arăta regizorul Kelly Ashbury (autor de cărți ilustrate pentru copii, animator din 1983 la Walt Disney Feature Animation și din 1995 la DreamWorks, membru în echipele de realizare ale
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
C. Rogozanu Nu vom întîrzia în preajma venerabilelor grămezi de moloz" I-am făcut multe supărări, spune Cioculescu despre E. Lovinescu într-un pasaj memorialistic în 1971, și-mi pare astăzi rău. Am scris și eu ca și alții că și-a revizuit judecățile critice (el pretindea că a revizuit valorile literare!), am fost primul care i-am surprins dogmatismul, după ce primise eticheta de critic impresionist, pentru parada criticii juvenile
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
întreagă gamă de manevre complexe de popularizare a literaturii: agresivitate echilibrată de livresc, metodă diluată în narativ. Chiar "eșuarea" sa în biografic pe care mulți critici au sancționat-o este un model. Autonomia textului este demonstrată, dar pentru criticul nostru pare, în același timp, sursa analizei seci, fără atracție. Cioculescu face din elemente filologice clasice, elemente de poveste. Niciodată critica nu a intrat atît de bine în anecdotic așa cum se întîmplă în "mărturiile" sale. Cioculescu suferă în zilele noastre de o
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
că deja M. R. Paraschivescu vorbea despre el, în pragul debutului, în aceiași termeni, dar intuițiile artiștilor nu sînt neapărat judecăți valabile. Matei Iliescu a fost o revelație (alături de Minciuna lui Mircea Cojocaru, pe nedrept uitat astăzi, mi s-a părut cînd l-am recenzat, unul din cele mai bune romane de la sfîrșitul deceniului 7). Dar, cu excepția prietenilor care-i citiseră opera (scrisă, s-ar zice, pe de-a-ntregul la acea dată), cine ar fi putut prevedea ce fel de prozator
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
deși au apărut în spațiul public în anii liberi, educația lor păstrează reziduuri culturale de dinainte de '89. Eu înțeleg destul de bine cât se putea face în comunism. Sunt însă neîmpăcat că 'după' nu s-a făcut gestul ce mi se pare atât de firesc din partea celor care au această responsabilitate, a celor care se consideră intelectuali și preocupați de adevăr și idee, de a reface tot ceea ce a fost maculat din 1947 încoace. Unde sunt cărțile care să evoce anii de
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
produs special pentru a picura doza de transformare a omului nou dar nu avem unde vedea demascarea mecanismului odios care a schimbat fața unei țări, de la pământ și până la oameni. Și atunci? Tinerii au repere aparent relative și judecățile lor par mai crude decât e de așteptat. Ei înșiși ar trebui să fie conștineți că de fapt au pornit cu o educație încă afectată de trecutul orwellian, că nouă tuturor ne lipsește racordul cu acea societate românească de dinaintea derapajelor politice. Nicolae
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
Catrinel Popa Deși la prima vedere nu pare să aducă schimbări notabile față de precedentele volume, cea mai recentă carte de versuri a lui Ion Mircea (Șocul oxigenului, Editura Vinea, 2002), atrage atenția întîi și-ntîi prin accentuatul caracter scenic al multor pasaje (faptul că între timp poetul a scris
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
îndepărtam cu sîngele-n brațe l-am privit peste umăr/ era tot mai palid de-acum/ toată noaptea m-am visat culcată alături de el într-un pat/ chiar pe fundul mării(...)" Una peste alta, volumul de poezii al lui Ion Mircea pare să propună o terapie prin memorie (un exercițiu de anamneză!?), prin intermediul unei scriituri originale (chiar în privința aspectului grafic ar fi de remarcat modul atipic de a fragmenta/ unifica discursul prin inserarea unor "implozii" - poeme de mici dimensiuni, caligrafiate, și purtînd
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
președinte și de om care merită voturile celor care l-ar vota pe Iliescu și a treia oară. Înclin către prima ipoteză deoarece ea ar trebui să-i surîdă și dlui Iliescu, mai ales dacă patria îl vrea. Și se pare că îl vrea, judecînd după ultimele sondaje de opinie. Patria, în schimb, îl vrea din ce în ce mai puțin pe dl Năstase și se gîndește tot mai serios la CV Tudor. Așa că e limpede că premierul are nevoie de o nouă candidatură a
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
Ion Iliescu. Cel din urmă a acceptat probabil să stea mai în umbră, sperînd că astfel, pupilul său politic va deveni cel dintîi în inimile alegătorilor. Ceea ce nu s-a întîmplat. Dl Năstase n-are cîrlig la votanți și se pare că nu vrea să riște o confruntare cu rezultatul urnelor. Așa că n-ar fi de mirare dacă Ion Iliescu și-ar pune din nou basca electorală, dacă i se va da unda verde dinspre Constituție.
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
într-un stil diferit, cu simbolism legat de peripeția odiseică respectivă, cele cinsprezece povestiri sunt ordonate după vârstă (de la personajul cel mai tânăr, către adolescent și matur). Stilul povestirilor urmează felul de a fi al personajelor. La prima vedere acestea par "tunse" de austeritatea catolicismului irlandez la început de secol XX, incapabile de aspirații ieșite din comun, sufocându-se într-o urbe care, deși a fost timp de secole al doilea mare oraș al imperiului britanic, nu mai trecea de nivelul
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
-și povestesc primele aventuri erotice, rezolvarea prin căsătorie a unei legături ascunse dintre un funcționar și o lucrătoare, renunțarea - chiar în momentul urcării în vaporul de Argentina - la evadarea din provincia irlandeză, viața unei familii cu mulți frați etc. Toate par ecouri la experiențele autorului născut în 1882 într-o familie numeroasă din suburbia Dublinului, cunoscând confruntarea cu dogma religioasă ori declinul material al familiei. Școala iezuită, cu multă literatură clasică (de unde se trage faptul că Ulise a devenit "eroul preferat
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
științific; după cum nu e automat preferabilă maniera explicit contextualizată a altor dicționare (The Concise Oxford Dictionary, 1999, de exemplu, se referă în definiții la folosirea ilegală a drogurilor: "used as an illegal stimulant"; "often used illicit-ly"). Dacă definițiile din DEX par excesiv de prudent-eufemistice, pînă la a masca sau anula sensul curent (ignorînd implicit și sensurile figurate dezvoltate de la acestea; de exemplu, pentru drog, de "obișnuință puternic fixată"; "viciu" etc.), inventarul de termeni din această sferă semantică e satisfăcător și compensează de
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
cu d-na de Staël, a spiritului nordic, anglo-saxon și germanic, sau, sub o acoladă mai amplă, a geniului celtic, însă și ca un pandant ori chiar ca o prefață a descoperirii, pe plan psihologic-medical, a subconștientului. Adepții clarității consacrate par a fi pierdut partida. "Obiectivismul" uzual se evaporă, extrovertirea e devalorizată: "În locul peisajului exterior și al descripției obiective, poezia modernă propune impresii spiritualizate; în locul anecdotei, momente sufletești ale duratei subiective; în locul sentimentelor gradate după normele procesive ale retoricii, stări morale
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
pierdut partida. "Obiectivismul" uzual se evaporă, extrovertirea e devalorizată: "În locul peisajului exterior și al descripției obiective, poezia modernă propune impresii spiritualizate; în locul anecdotei, momente sufletești ale duratei subiective; în locul sentimentelor gradate după normele procesive ale retoricii, stări morale discontinue". Procesul pare ireversibil, astfel cum au constatat "specialiști recunoscuți" precum Benedetto Croce (deoarece e invocat de criticul român, ne îngăduim a introduce un citat din ilustrul estetician, apt a pecetlui caracterul irevocabil estetic al unei critici omologabile: Nici o judecată, nici chiar cea
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
principiile poeticii lui Baudelaire, care i-au fost revelate prin intermediul lui Edgar Poe: "Ea impune intelectualizara creației, chiar dacă poema își trage seva din subconștient sau oniric. Totuși această intelectualizare merge împotriva tiraniei rațiunii, stăpîna absolută a epocii clasiciste. Deși afirmația pare contradictorie, ea corespunde realității. Într-adevăr, inteligența artistică se împacă perfect cu sugerarea stărilor subliminare ale conștiinței, explorate de Poe și de lirica modernă". Cu o remarcabilă larghețe, Șerban Cioculescu punctează metamorfoza poeziei care, dintr-un discours al conștiinței rațiocinante
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
magice, pentru, în genere, primordialitățile enigmatice, dar autorul Itinerarului critic se arată reticent față de avangardă, asupra căreia are impresia a putea articula "îndreptățite rezerve"... Pe această cale, raționalistul oricum extrem de tolerant care a fost Șerban Cioculescu se apropie, s-ar părea în chip "scandalos" pentru cei obișnuiți a suspecta transcendența, văzînd-o în ireductibilă opoziție cu o conștiință ce se respectă, de analogia dintre poezie și rugăciune. E o întîmpinare a acelei metafizici estetice căreia i-a dat expresie abatele Bremond (La
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
a spiritului. Desigur, Caragiale este tot atît de vinovat pentru ivirea criticii de cafenea cît este Nietzsche pentru apariția hitlerismului. O altă rădăcină a exercițiului critic făcut după ureche, cu un talent care te scutește să mai înveți notele, ar părea că se află în interbelic. De la micul dejun și pînă la supeuri, marii noștri scriitori se întîlneau și conversau la masă, în localuri sau pe la prieteni. Se citează adesea, scos din contextul polemic în care a fost scris, articolul lui
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
cînd a citit într-un interviu al meu că operele literare ies treptat din actualitate ca să devină obiect de studiu. Mă amuză această naivitate jucată ca o feciorie intelectuală. Nu mai auzise colegul meu de o atare discriminare? I se părea defavorabilă clasicilor, răpindu-le obligația de a rămîne modele? Lucrul sigur este că interpreta ideologic o simplă constatare, ca și cum ea ar aduce atingere prestigiului marilor valori. În realitate, experiența ne arată că toate valorile suportă o mutație, cum spunea E.
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
chip de femeie privind afară pe geam. Dacă ai răbdare, neștiind despre ce e vorba, ți-ai da seama, după minute în șir de încordare că porumbeii nu se mișcă pe pervaze, copiii sunt încremeniți și nici femeia melancolică nu pare să schițeze vre-un gest... Un Pompei suigeneris al percepției vizuale, imaginat. În Paris, lângă centrul cultural Georges Pompidou, politicianul atât de legat de artă, ca și Mitterand, mai înspre noi, această clădire înșelătoare a ochiului ascunzând, de fapt, o
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
anume pentru simțurile cetățeanului dornic de armonie și de o logică a realității curente. În acest gest edilitar, tipic parizian, intră toată tradiția gândirii franceze de la Descartes până la abstracționismul arhitecturii moderne, utilitar, ca și iluzoriu, dând naștere unor efecte ce par să transfigureze materia. De la criza de locuințe, caracteristică societăților de astăzi indiferent de continent sau de țară, criză în stare să răstoarne organizarea societăților umane și până la acst efect strict edilitar, unde nu necesitatea spațiului locativ contează, ci armonia locului
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
de frumoase. Bucătăria nu este o piesă pur și simplu, în accepțiunea tradițională a cuvîntului, este un ansamblu de scene și de poeme care se spun în anumite situații de viață, prin care trecem cu toții. Bucătăria este locul în care par să se petreacă cele mai importante lucruri ale destinelor noastre. Eu i-am spus mamei că mă însor tot în bucătărie. Că vrem sau nu, că ne dăm seama sau nu, istoria trece și prin bucătărie. Am avut succes la
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
lor capacitate de a face economii, din salariu. * Săptămîna trecută pastorul Laszlo Tokes a acuzat conducerea UDMR afirmînd că o clică a monopolizat fondurile Uniunii, citim în mai multe ziare centrale. Supărarea președintelui de onoare al UDMR e provocată, se pare, de faptul că schimbarea guvernului la Budapesta a adus după sine și o schimbare a priorităților în alocarea de fonduri destinate maghiarilor din România și, implicit, a persoanelor care gestionează aceste fonduri. Mai simplu spus dl Tokes nu mai beneficiază
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
avut dureroasa revelație a dezastrului, a devastărilor interioare pe care comunismul le-a provocat în viața celor care, îndrăznind să i se opună fățiș, au fost condamnați, dar nu zdrobiți. Hans Bergel, prin ceea ce a scris, a spus și realizat, pare a confirma uluitoarea rezistență fizică și morală a celor care cred în elementarele virtuți morale. Relatîndu-mi unele secvențe din anii de detenție, Hans Bergel nu a omis să menționeze că tovarășii săi de suferință îl comparau cu o stîncă. Impresie
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]