1,249 matches
-
După 1856, favorizat de construcția căii ferate Constanța-Cernavodă, gara din Medgidia fiind inaugurată la 4 octombrie 1860, orașul a prosperat. De altfel, la doar câteva luni de la întemeiere avea aproximativ 15-20 000 de locuitori, o parte considerabilă a acestora fiind păstori mocani veniți din nordul Dunării 579. În anul 1860 s-a construit moscheea Abdul-Medgid, una dinre cele mai frumoase din Dobrogea. În 1872 populația românească din Medgidia a construit biserica ortodoxă. Evoluția orașului a fost afectată grav de epidemia izbucnită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
După 1856, favorizat de construcția căii ferate Constanța-Cernavodă, gara din Medgidia fiind inaugurată la 4 octombrie 1860, orașul a prosperat. De altfel, la doar câteva luni de la întemeiere avea aproximativ 15-20 000 de locuitori, o parte considerabilă a acestora fiind păstori mocani veniți din nordul Dunării 1393. În anul 1860 s-a construit moscheea Abdul-Medgid, una dintre cele mai frumoase din Dobrogea. În 1872 populația românească din Medgidia a construit biserica ortodoxă. Evoluția orașului a fost afectată grav de epidemia izbucnită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care își atribuia exclusiv un rol politic, respingea violență și practica discursul ideologizat. Conspirat însă, acționa "infernul" - cum îi spuneau anarhiștii ruși grupului militar secret al "Organizației" - cel însărcinat cu asasinatele, răpirile, jefuirea băncilor, traficul de arme. Toate structurile teroriste păstorite de Moscova au avut această dublă structurare, de la partidele comuniste aflate în lupta clandestina pentru acapararea puterii, până la organizații teroriste că "Brigăzile roșii", "Potere Operaio" ori "Septembrie Negru". OEP-ul lui Arafat nu face nici el excepție de la această regulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
trimiterea altor mulți misionari în această perioadă: Pr. Carlo Donghi di Bologna, aprobat și trimis în Valahia și Moldova în 1647; după ce a lucrat câțiva ani în Valahia, a trecut din porunca aceleiași Sfinte Congregații la Constantinopol pentru a-i păstori pe creștinii aflați în captivitate, în baia turcească a sultanului; Pr. Giovanni Battista Carro da Sanleone, aprobat pe 12 noiembrie 1646; Pr. Nicola Guidalotto, aprobat pe 3 iunie 1647; Pr. Domenico Ferri da Fabriano, aprobat pe 26 noiembrie 1647. Despre
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
figură de înaltă valoare morală și intelectuală, alegerea fiind cu totul imparțială, deoarece nu era legionar. Din păcate însă acestea se petreceau după 15 Ianuarie, iar peste câteva zile a venit lovitura de stat a generalului Antonescu, așa încât patriarhul Nicodim păstorește și astăzi turma credincioșilor români: Păstor de aceeași valoare morală ca și cei mai mulți dintre tovarășii săi întru arhiepiscopie, și mă îndoiesc că Christos este încântat de acest vicar al său de pe malurile Dâmboviței. Episcopul de Constanța, obișnuit cu slugărnicia celor
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
perioada școlarității adolescentine, deși foștii ucenici se află acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturități fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile, îi modelează treptat sintalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei este opera dirigintelui, este rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Dascălu intră, cu pașii măsurați dintotdeauna și se îndreaptă spre catedră. După ce îi îmbrățișează cu privirea câteva secunde își salută foștii elevi cu formula sa consacrată: Bună ziua! Așa li s-a adresat în toți cei patru ani cât i-a păstorit cu grijă și dragoste părintească. Ridicați în picioare ca la comandă, foștii elevi îi răspund sacadat: Bună-ziua! Vă rog să luați loc, i-a îndemnat dirigintele. Am marea bucurie de a vă ura bun venit! la întâlnirea cu școala, cu
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
acelea, despre momentul plecării la mănăstire, despre întemnițarea și eliberarea sa. Trecând cu seninătate peste momentele grele din viață (propria sa mamă nu l-a recunoscut la ieșirea din închisoare) datorită credinței statornice în Dumnezeu, Pr. Justin a ajuns să păstorească Mănăstirea Petru Vodă, să ridice o mănăstire de maici și un așezământ social pentru bătrâni și copii. 2. „Lupta și jertfa lui Dan Lucinescu” Ciclu: Repere spirituale românești, Descriere: „Lupta și jertfa lui Dan Lucinescu” este un impresionat documentar despre
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
culturale etc.) devin tot mai frecvente, familiile nu mai sunt atât de unitare (pentru că părinții sunt plecați În străinătate, de pildă), consilierea și ajutorul spiritual nu mai sunt atât de dependente de proximitățile spațiale. Foștii enoriași Își pot găsi noi păstori acolo unde merg (biserici românești În orașe din Occident), dar la fel de bine pot rămâne „integrați” sau atașați „virtual” față de vechile lor lăcașuri de cult. Parohia tradițională (cea a bunicilor sau a părinților noștri) „explodează” din punct de vedere topografic, cunoaște
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de proiect Sindilaru Radu, pentru marile agregate de la CNE Cernavoda a lucrat ca proiectant șef Lupu Vasile, pentru unele rețele electrice de înaltă tensiune a fost inginer proiectant specialist gr. I colegul Sorea Niculai Pentru menținerea credinței ortodoxe străbune a păstorit cu demnitate enoriașii, colegul nostru, preotul paroh, masterand în teologie, Bucescu Dragoș. La liceul din Vicovu de Sus, colegul nostru, profesorul de matematici Bujdei Gheorghe, care a predat un an și la liceul nostru a căutat să calce pe urmele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
aceste meleaguri, a fost numit de către papa Grigore al XI-lea la 9 martie 1371, episcop de Siret. Dintr-un document datat în 1373 avem informația conform căreia papa le-a dat permisiunea misionarilor franciscani din vicariatul de Bosnia, să păstorească câteva localități din Valahia. Papa Eugen al IV-lea a fost de acord cu privilegiile acordate misionarilor franciscani în Valahia, Bulgaria, Cumania și Moldova (care era amenințată de propaganda husită). Un eveniment cu urmări benefice a fost prezența în teritoriul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
activat aici între 1521-1580). Lipsa preoților a agravat și mai mult situația catolicilor din Valahia și Moldova, după cum rezultă din raportul unui nobil italian, prezentat Delegatului Apostolic din Pera (Constantinopol). Delegatul Apostolic a hotărât ca franciscanul conventual Gerolamo Arsengo să păstorească Valahia și Moldova (16 ianuarie 1581). Apoi, părintele Arsengo a fost numit vicar apostolic și a rămas la credincioșii catolici din Bacău, mai bine de un sfert de secol. După 1580 franciscanii alături de iezuiți au combătut eficient luteranismul, ceea ce le-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
La 7 ianuarie 1591 Bernardino Quirini a fost numit episcop de Argeș, cu reședința la Bacău. „El va dezvolta o activitate bogată în Moldova, pregătind înființarea Episcopiei catolice de Bacău. În toată această perioadă de timp credincioșii catolici au fost păstoriți de călugării franciscani, ale căror convente se aflau la Câmpulung, Târgoviște, Argeș. Cu marea lui luciditate P. Tocănel remarcă faptul că episcopia de Argeș „a murit de moarte naturală”. Din 1644 Biserica Romano-Catolică din Valahia a fost pusă sub jurisdicția
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aprilie 1614, prin care a solicitat trimiterea câtorva frați de la Chiprovaz, pentru poporul de credincioși catolici. În 1625 episcopul de Sofia, Elia Marinich a înștiințat Congregația de Propaganda Fide că la mănăstirea din Târgoviște există un misionar franciscan conventual care păstorea opt familii de catolici, deoarece celelalte familii trecuseră la biserica ortodoxă. Era cunoscut că bunurile mănăstirii puteau întreține fără probleme șase călugări. Vicarul patriarhal de la Constantinopol a fost numit prefect al Misiunii din Valahia și au fost trimiși primii doi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Craiova, unde aveau o biserică și o mănăstire franciscană. Într-un raport din 1730 s-a precizat că 250 de familii din Muntenia au venit în Oltenia. Vizitatorul apostolic și-a mutat reședința în 1730 la Craiova, deoarece numărul catolicilor păstoriți de către preotul franciscan era de peste 2000 de credincioși. Episcopul Nicolae Stanislavich a cerut curții imperiale de la Viena aprobarea pentru construirea unei biserici mai mari, a unui liceu catolic, cu limbile de predare latină și germană, precum și înființarea unei episcopii catolice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
principal, în trei județe. Cel care călătorește în aceste zone poate avea foarte ușor impresia unei țări în întregime catolice... Un avantaj ce nu a fost încă de ajuns apreciat, este că acești țărani sunt cetățeni români și pot fi păstoriți în limba țării... Dieceza de Iași este constituită în principal dintr-o populație rurală statornică, profund credincioasă, (pe când) cea din București își are baza într-una urbană, mult mai puțin stabilă și mai eterogenă... include și coloniști de diverse naționalități
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lucru străin, ci ar deveni aproape națională”. Arhiepiscopul Palma l-a rugat pe Sfântul Părinte Leon al XIII-lea, ca Demetriu Radu, care studia la Colegiul Grec „Sfântul Atanasie” din Roma, după absolvire, să fie trimis la București, pentru a păstori comunitatea uniților. În 1886, după ce a poposit la Blaj o perioadă de câteva luni, proaspăt sfințitul preot Demetriu Radu s-a întors în arhidieceza de București, unde era deosebit de apreciat. Arhiepiscopul i-a încredințat funcțiile de rector al Seminarului și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din dieceza de Gherla. Declinul situației uniților s-a instalat din nou; pentru o scurtă perioadă de timp a fost numit ca preot al lor, fratele episcopului Radu, Iacob Radu, care avea mari probleme de sănătate. Episcopul Demetriu Radu a păstorit conștiincios timp de zece ani comunitatea greco-catolicilor din București și a avut realizări mărețe ca rector al seminarului și ca predicator experimentat al catedralei Sfântul Iosif. El s-a bucurat de respectul și sprijinul episcopilor romano-catolici din București, și, mai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a înființat pentru prima dată o secție de rit bizantin, unită cu Roma. O conjunctură favorabilă a făcut ca în 1929 doi preoți franciscani, dr. Dominic Niculăeș și Ion Gîrleanu, cu aprobarea Î.P.S. dr. Valeriu Frențiu au primit să păstorească parohiile Drăgești și Decănești (județul Bihor) în dieceza de Oradea. În 1930 Î.P.S. dr. Valeriu Frențiu, atunci când s-a înființat mănăstirea din Oradea, a proiectat și înființarea unui colegiu pentru formarea preoților franciscani de rit bizantin. În 1931 preotul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și înființarea unui colegiu pentru formarea preoților franciscani de rit bizantin. În 1931 preotul Iosif Tălmăcel, în almanahul revistei „Viața” a consemnat: „Prea sfinția sa mons. Dr. Valeriu Frențiu, episcop român unit de Oradea, privind și apreciind activitatea apostolică a franciscanilor care păstoresc multe sate catolice din Moldova, din timpuri străvechi, s-a gândit să-i cheme și în eparhia sa, care este bântuită de secte protestante și care are mare nevoie de lucrători cu zel apostolic”. În 1937 franciscanii uniți au mai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
noului Episcop Eparhial s-a înfăptuit în cadrul Sfintei Liturghii în conformitate cu Codul canoanelor Bisericilor Orientale și al Dreptului particular al Bisericii Greco-Catolice. Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite i-a înmânat noului Episcop Eparh Mihai, toiagul, mantia și mandatul de a păstori episcopia, prin citirea scrisorii de prevedere canonică, sub sigiliul Arhiepiscopiei Majore de la Blaj. Biserica Sf. Vasile a fost construită între 1909-1910 cu sprijinul puternic al arhiepiscopului R. Netzhammer, „episcopul uniților”, care a și sfințit-o la 19.XII.1909. În
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
omnia moriar” (Vergiliu) Angelus Petricca de Sonnino a fost numit din 1632 viceprefect în Țările Românești. Știa foarte multe limbi străine, și, în perioada cât a stat la Istanbul a învățat și limba turcă. În Muntenia a stat șase ani, păstorindu-i exemplar pe credincioșii catolici. Domnitorul și boierii îl respectau foarte mult pe acest călugăr învățat, care nu primea niciodată bani, respectându-și cu demnitate sfânta sărăcie împreună cu frații. Îi iubea, îi îngrijea și învăța pe toți. Din respect și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
suma de bani, ce i-a revenit ca moștenire, de la familia sa din Italia, Gaetano Liverotti a folosit-o pentru a construi Bisericile din Săbăoani, Pildești și Corhana. Daniel Pietrobono a sosit în misiune în 1864 în Moldova unde a păstorit timp de 51 de ani, cu dăruire totală pe credincioși. A fost întruchiparea sfințeniei. A fost ales Ministrul cel dintâi al Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
misiune în 1864 în Moldova unde a păstorit timp de 51 de ani, cu dăruire totală pe credincioși. A fost întruchiparea sfințeniei. A fost ales Ministrul cel dintâi al Provinciei Franciscane „Sf. Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași Institutul Cipariu, a construit localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești, și tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Cireșoaia, după ce a conferit Sfântul Mir, și, corul, pe patru voci, a cântat pentru el o frumoasă doină (compusă de Pr. M. Ghiuzan) „Cui ne lași Tată?” La plecare, Episcopul a mai vrut să asculte, încă odată, doina. Episcopul a păstorit Dieceza de Iași doar un an și două luni, făcând vizite canonice impresionante, în timp și spațiu: 55 de vizite pastorale și sfințirea a patru Biserici (între care, pe 4.X.1948, și cea din Bacău dedicată Sf. Francisc). Dieceza
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]