1,531 matches
-
haituri, stă adunată apă liniștită și adâncă, iar deasupra ei plutesc într-o îngrămădeală mare catarguri albe, cadavrele brazilor. De liniștită ce e, apa pare neagră. Din când în când în bătaia soarelui lucește ca o linie de argint, un păstrăv. Umblând la drum cu o călăuză, se burzuluiește vremea, începe să tune și să trăsnească pe codri; pâraiele vin, cu zgomot cărând bolovani și sfărămături de stânci. Bistrița vine deodată tulbure și rea. Plutele întârziate în amurg trag la mal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Condrea Măricuța jold-îndatorire de Negru Costânda a sluji în leafă Măgdălina reparare de cetăți Roșu Tudosia cositură de fân Nicula Fulger Anghelina cărătură de vin domnesc Gheorghiță Plotnu Toader Hârea Cujbă Cristina Zamfira Ilisafta Anisia Pelin Marghita Prohira Mălina Stan Păstrăv Grigorașcu Jora Pascalina Ionașcu Aramă Onofrei Anghelușa Ștefan Mertic Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca Dron Popa Nicoară Neamul lui Păr Negru Nasta zis Jder Mirăuță Nega Agafița Buzdugan Alexa Rugină Zaharia Tițiana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pivnice Pavăl Călătoru rului Savin în sat la Grijalovi Siliștea lui Oțel, a lui o nișă la frunte și cu Petrilă Armășel vad de mură, loc de pri Pe Bârlăzel... Toplița Surlariu sacă și grădină de Braniștea domnească... jumătate pomăt Păstrăv Lohănaș din Copăceana I-a aprins casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci îndoielnic în 1467 paharnic Negrilă -" vornic Crasneș postelnic Pașco Vistiernic Iuga 1460-1481 Spatar Sachis 1457-1468 portar Sucevii Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și că istoria e o mare minciună sau o țesătură de contradicții. IV. Vești despre viața d-nei Costea. Vești despre omul-nou. [NOTE pentru "VALEA FRUMOASEI"] 1. Braniște. 2. Ursul. 3. Pe Gotu. Badea Toma. Paștile la Braniște. 4. Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului. 6. La cucoși în Cioaca Jinarilor 7. În Valea Mare, unde am văzut ciute 8. Pânda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
NOTE pentru "VALEA FRUMOASEI"] 1. Braniște. 2. Ursul. 3. Pe Gotu. Badea Toma. Paștile la Braniște. 4. Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului. 6. La cucoși în Cioaca Jinarilor 7. În Valea Mare, unde am văzut ciute 8. Pânda Râsului. Povestea lui Brașoveanu. 9. Pe negură, când s-au rătăcit vânătorii. 10. Pânda de urs când s-au propus unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a povestit lucruri surprinzătoare despre Iacuți și alte neamuri Siberiene. Era vânător și pescar și istorisirile lui din acest domeniu se asemănau cu ale tuturor acestor ahotnici de care e plină și țara noastră. Când l-am întrebat dacă sunt păstrăvi în Gruzia, m-a asigurat că la o apă la care a pescuit și el, numită Pasanauri, e așa de mult păstrăv, încât îl poți scoate cu ciorpacul. După ce am ajuns la Tbilisi localnicii Gruzini s-au mirat foarte că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu ale tuturor acestor ahotnici de care e plină și țara noastră. Când l-am întrebat dacă sunt păstrăvi în Gruzia, m-a asigurat că la o apă la care a pescuit și el, numită Pasanauri, e așa de mult păstrăv, încât îl poți scoate cu ciorpacul. După ce am ajuns la Tbilisi localnicii Gruzini s-au mirat foarte că s-ar afla așa ceva la dânșii. Există într-adevăr un pârău cu numele Pasanauri, dar existența păstrăvilor în această apă e destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pasanauri, e așa de mult păstrăv, încât îl poți scoate cu ciorpacul. După ce am ajuns la Tbilisi localnicii Gruzini s-au mirat foarte că s-ar afla așa ceva la dânșii. Există într-adevăr un pârău cu numele Pasanauri, dar existența păstrăvilor în această apă e destul de îndoelnică. În orice caz ei, care locuiau aici din generație în generație, nu știu nimic din cele ce povestește vânătorul și râbaciovul siberian. Am ajuns cătră ora 10 sara la Rostov pe Don, unde eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
realitate culturală. Din primul moment, m-am interesat de poetul Gheorghe Leonidze, căruia îi făgăduisem, când mă cercetase acum opt ani la București, să vin să-l văd în Gruzia, rugându-l să mă călăuzească la o expediție de pescuit păstrăvi. Desigur, mă încredințase Leonidze; în Gruzia se pot face pescuiri minunate. Poate știe el mai mult decât alții; însă deocamdată e bolnav. Mă va vedea a doua zi; a treia zi de sigur; nu cred să am plăcerea de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pus pe lac bărci luxoase cu motor care fac mici curse de agrement în jurul lacului pe sub pini și brazi. Golurile cu zăpadă ale muntelui sunt chiar deasupra, oglindindu-se în apă. E un peisagiu de o frumuseță sălbatică și măreață. Păstrăvul în luna aceasta (nu știu mai târziu) se pescuiește cu undicioară cu plută având ca nadă una sau două boabe de icre de Manciuria în cârlig. Ca la baltă. Numai nada e deosebită. Pescarii amatori prind destul de puțin. După cât se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
luna aceasta (nu știu mai târziu) se pescuiește cu undicioară cu plută având ca nadă una sau două boabe de icre de Manciuria în cârlig. Ca la baltă. Numai nada e deosebită. Pescarii amatori prind destul de puțin. După cât se vede păstrăvul de aici e o corcitură de curcubeu cu păstrăv cu puncte roșii. Am încercat cu nălucă nu merge. Cu muscă, nici atât. Poate în august să dea la instrumente fine cu mulinet fix. Ne hotărâm să pescuim cu vergi de bambu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
undicioară cu plută având ca nadă una sau două boabe de icre de Manciuria în cârlig. Ca la baltă. Numai nada e deosebită. Pescarii amatori prind destul de puțin. După cât se vede păstrăvul de aici e o corcitură de curcubeu cu păstrăv cu puncte roșii. Am încercat cu nălucă nu merge. Cu muscă, nici atât. Poate în august să dea la instrumente fine cu mulinet fix. Ne hotărâm să pescuim cu vergi de bambu. Dacă nu vine muntele la Mahomet, se duce Mahomet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
25 aprilie 1552, întocmit la Iași, Ștefan Rareș voievod face un schimb de sate cu Episcopia de Roman, dând satul Birăești pe Moldova, în ținutul Suceava, în locul satului Azăpeni pe Vișnevăț. În acest act s-a păstrat numele lui „Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși”, sub domnia lui Ștefăniță (1517-1527): „Și acest sat Birăești în ținutul Sucevei a fost a lui Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși și al celorlalți frați ai lui, copiii lui Păstrăv cel bătrân” (subl. ns.). În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldova, în ținutul Suceava, în locul satului Azăpeni pe Vișnevăț. În acest act s-a păstrat numele lui „Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși”, sub domnia lui Ștefăniță (1517-1527): „Și acest sat Birăești în ținutul Sucevei a fost a lui Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși și al celorlalți frați ai lui, copiii lui Păstrăv cel bătrân” (subl. ns.). În 1612 era ureadnic al Hușilor, Toader Dubău, apoi un șoltuz cu 12 pârgari. La 19 iulie 1612, domnitorul Ștefan Tomșa confirma lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a păstrat numele lui „Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși”, sub domnia lui Ștefăniță (1517-1527): „Și acest sat Birăești în ținutul Sucevei a fost a lui Ion Păstrăv, fost ureadnic în Huși și al celorlalți frați ai lui, copiii lui Păstrăv cel bătrân” (subl. ns.). În 1612 era ureadnic al Hușilor, Toader Dubău, apoi un șoltuz cu 12 pârgari. La 19 iulie 1612, domnitorul Ștefan Tomșa confirma lui Ionașcu Cehan, vornic de gloată, cumpărăturile sale de la T. Hudici, pitar din Șopârleni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frumuseței naturei cât și din cauză că prin o ciudată coincidență am întâlnit acolo o copilă tot blondă, care păzea niște oi și care, stând pe un trunchi de copac la malul unui lac limpede în undele căruia se vedeau jucându-se păstrăvii, cânta doina din fluier, o doină așa de tristă, de parcă suspinau codrii. Nu știu prin ce joc al închipuirei, prin ce asociațiune de idei, întâlnirea acestei copile singuratice, văzută într-un cadru așa de poetic mi-a redeșteptat în minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și scade spre maluri, devenind chiar nulă În unele meandre; vegetația va fi pe potrivă, variind de la plante submerse la mijloc, spre stufărișul din meandre. Peștii urmează și ei caracterul apei. De la speciile iubitoare de ape rapide și oxigenate, ca păstrăvul, se trece, la apele mai lente, la mreană, apoi la crap, iar in extremis, la biban. E, după părerea mea, vorba de specii Înșiruite după preferința lor pentru medii acvatice tot mai entropizate. Cele arătate foarte pe scurt acum sunt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un argument: ciupercile acumulează ca substanță de rezervă nu amidon ca plantele, ci glicogen ca animalele. Poate nu degeaba, deși intuitiv, poporul a dat acestor organisme nume În care referințele la animale abundă: ureche, copită, limbă, creastă, barbă, buză, gheb, păstrăv, capră, vacă, șarpe. Vă plictisesc poate, dar sunt convins că nu se poate iubi - natura, În speță - decât cunoscând. Mai mult se poate Învăța la fața locului, petrecând un concediu În casa unui pădurar bătrân. Vom afla astfel cum să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dai și ei strâmbă din nas. Să fi avut pe vremea noastră măcar un salam cu glutamat de sodiu sau o răcoritoare cu acid benzoic, ce ne-am fi bucurat! Le servești însă cartofiori inozinați, îi îndopi cu icre de păstrăv somonizat, despre care toată lumea știe că se prepară cu E 320, E 230 și E 224 și că sulfiții, polifosfații, ortofenilfenolul și butil-hidroxi-anisola de import ajută la creștere, iar ei parcă ar aștepta altceva. Ionel, Andreea, Angeluța, de unde să vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dat voie să pescuim În rîul care trecea pe acolo. Alberto și-a lansat undița și, Înainte să apuce să se dezmeticească, s-a și trezit cu un obiect irizat, care sclipea În bătaia soarelui, zbătîndu-i-se În cîrlig. Era un păstrăv curcubeu, un pește frumos și gustos (mai ales copt și asezonat de foamea noastră). Am pregătit eu peștele, În vreme ce Alberto, entuziasmat de victorie, Își tot arunca undița În apă. Dar, În ciuda orelor Întregi de Încercări, n-a mai prins nici măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
râuri cristaline. De fapt, mi-am petrecut toate vacanțele în hoteluri din localități balneare. O singură dată, în primii ani de căsnicie, am petrecut un concediu într-un sat de munte, fără lumină electrică și spălându-ne la râu, printre păstrăvi. Cred însă că și acest jind după traiul rural e mai mult o poză livrescă. Da, și astăzi mai visez la viața la țară, dar cu tot confortul (și toate „conservele“ de care ați amintit), inclusiv un televizor care să
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
nevăzut. Avea el, șarpele, o pricină anume ca să se ferească a da ochii cu Atoatefăcătorul. S-a mai bucurat Dumnezeu de limpezimea primului ochi de apă pe lângă care trecea, trebuie să fi fost oglinda tăului Doamnei, precum și de bogăția de păstrăvi curcubeu din primul mare lac de munte ce-i va apare-n cale. Se vede că Dumnezeu trecuse șeaua Doamnei și măsura deja cu pașii Lui fermi țărmurile lacului nostru Bâlea. Și cum de-aci se observa bine în vale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prin fața Muzeului Badea Cârțan, obiectiv turistic la care de asemenea vom reveni, ca să părăsească satul, să treacă podul peste Laita, acolo de unde spre vest se desprinde drumul ce duce la una din cele mai mari și mai frumoase crescătorii de păstrăvi de munte din țară, proprietate a Ocolului Silvic Sibiu, ca să pătrundă în golul alpin pe care-și va desfășura panglica în serpentine ce reprezintă nu mai puțin de 30 la sută din toată lungimea lui, a Trănsfăgărășanului. Dela intrarea în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cei doi Mock, tată și fiu. În 19 august 1933, la solicitarea lui Anton Mock, locuitorul Trântor D. Matei (Matei lui Patriche) din Streza, a populat lacul Bâlea, pentru prima oară în existența sa cunoscută de om, cu puieți de păstrăvi. Același Matei lui Patriche aduce și introduce în lac în 1937, un număr de 86 păstrăvi adulți. De atunci lacul Bâlea produce păstrăvi, unele exemplare ajungând, din câte ne-a explicat, colonelul în rezevă Victor Budac, cândva cabanier la Bâlea-Lac
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Trântor D. Matei (Matei lui Patriche) din Streza, a populat lacul Bâlea, pentru prima oară în existența sa cunoscută de om, cu puieți de păstrăvi. Același Matei lui Patriche aduce și introduce în lac în 1937, un număr de 86 păstrăvi adulți. De atunci lacul Bâlea produce păstrăvi, unele exemplare ajungând, din câte ne-a explicat, colonelul în rezevă Victor Budac, cândva cabanier la Bâlea-Lac la 2 kilograme bucata. După părerea unor pescari amatori, oameni de încredere, se știe că aceștia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]