2,039 matches
-
în urma acestei epifanii a materiei, lumea efectuează niște variațiuni: trăsnetul, tunetul și vulcanii, germinația, reproducerea și pasiunea, foamea, setea și libidoul, sufletul, trupul și spiritul, limbajul, cuvântul și poemul, sănătatea, boala, moartea. Să nu trecem pe lângă ceea ce doar o privire pătrunzătoare ne dezvăluie: chiar și neterminat, poemul De rerum natura începe cu cuvântul „mamă” și se încheie cu cuvântul „cadavru”... -7- O dialectică a forțelor. Acestui vitalism îi vom adauga și o cinetică. Pentru că Lucrețiu propune o teorie a forțelor angajate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
am impresia, ca influență, Amiel au dat multor grafomani iluzia că pot fi „cazuri interesante”, că tot scormonindu-și bizareriile, morburile și „trăirile”, reale sau închipuite, au o așa-numită „viață interioară” și fac, dragă Doamne, „introspecție”. Acuitate, subtilitate, „scalpel pătrunzător” și așa mai departe: mofturi! Eugenio D’Ors vorbea odată de „mitul lugubru al vieții interioare”; de asemenea, la noi, T. Mazilu în același admirabil volum pe care-l pomeneam la început îi denunța și el iluziile. N-am nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
În a și le dezvolta. Însă În primul rând trebuie să dați dovadă de sinceritate În evaluarea propriilor aptitudini. Adresarea Întrebărilor Într-o mult mai mare măsură decât celelalte strategii discutate În capitolul 1, studiile de caz necesită o minte pătrunzătoare În timpul colectării datelor, nu doar Înainte și după. Prin urmare, capacitatea de a pune Întrebări relevante este o cerință importantă. Este de dorit obținerea unui dialog fructuos Între cercetător și dovezile adunate, o activitate care presupune cântărirea posibilităților apărute În urma
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În cele din urmă spre o investigație semnificativă despre cum sau de ce lumea funcționează așa cum funcționează, probabil că știți Într-adevăr să puneți Întrebări bune. „Ascultarea” În cercetarea cazurilor, „ascultarea” Înseamnă obținerea informațiilor prin modalități multiple - de exemplu, făcând observații pătrunzătoare sau intuind ceea ce se petrece -, nu doar ascultând ce se spune. A fi un bun „ascultător” Înseamnă a fi capabil de asimilarea unor cantități mari de informații noi fără a fi supus biasului. Pe măsură ce un intervievat povestește un incident, un
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cu o vastă cercetare de teren Cei mai mulți dintre locuitorii Statelor Unite vor fi auzit de acum de Head Start. Zigler și Muenchow (1992) urmăresc elaborarea și evoluția acestui program federal, unul dintre cele mai eficiente de felul său. Cartea este deosebit de pătrunzătoare, probabil datorită faptului că se bazează pe experiența personală a lui Zigler legată de program, Începând cu rolul său de prim director. Lucrarea are totuși și unele baze empirice, prin contribuția cercetărilor istorice și de teren ale coautorului, inclusiv interviuri
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
deoarece succesiunea fundamentală cauză-efect nu poate fi inversată temporal. Mai mult decât atât, cronologia va include probabil diferite tipuri de variabile, nelimitându-se la o singură variabilă dependentă sau independentă. În acest sens, cronologia poate fi mai bogată și mai pătrunzătoare decât abordările generale ale seriilor de timp. Scopul analitic este compararea cronologiei cu cea prezisă de o teorie explicativă - În care sunt specificate una sau mai multe din următoarele condiții: • Unele evenimente trebuie Întotdeauna să aibă loc Înaintea altora, succesiunea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
schița fiecărui caz a fost revăzută de sursele din circumscripția respectivă. Comentariile au fost obținute În parte ca rezultat al unui chestionar deschis creat de cercetători special În acest scop. În unele cazuri, răspunsurile au fost atât de pertinente și pătrunzătoare, Încât realizatorii studiului nu numai că și-au modificat materialele originale, dar chiar au publicat răspunsurile În cartea lor. În prezența unor asemenea dovezi și comentarii suplimentare, cititorii pot hotărî singuri dacă au fost alese cazuri adecvate sau nu - oportunitate
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
probe pentru a câștiga Încrederea cititorilor În privința faptului că cercetătorul Își „cunoaște” subiectul. De exemplu, În efectuarea unui studiu de teren, datele trebuie să-l convingă pe cititor că au fost culese Într-adevăr pe teren, au rezultat din anchete pătrunzătoare ale cercetătorului și au fost apoi incluse În problematica generală a cazului. Un scop paralel apare În studiile pe cazuri multiple: cercetătorul trebuie să arate cititorilor că toate cazurile individuale au fost tratate În mod egal, iar concluziile comparative nu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
versuri și I. Vulcan, I. S. Bădescu, J. Popfiu, I. Papiu, I. Pop-Florantin, D. Petrino, A. Densușianu, Miron Pompiliu (care semna și Moise Popiliu), Victor Russu, Elia Trăilă, Z. Antinescu. Sub pseudonimul Cassiu se ascunde Al. Roman, un atent și pătrunzător observator al moravurilor din mediile urbane ardelenești, comentate cu umor și vioiciune. Redactorii s-au străduit să contribuie la realizarea unității culturale a românilor. În acest scop, activitatea Societății Academice Române și evenimentele vieții literare din Iași și București sunt
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
era singurul acoperit, În oarecare măsură, de acordul comercial bilateral, atingerea oricăror alte probleme putînd fi interpretată ca imixtiune În afacerile interne), li se cerea să se bazeze doar pe informațiile guvernamentale și să constate schimbările pozitive. Este remarcabil spiritul pătrunzător cu care comunicatul MAE din 2003 face trimitere la clișeele deceniului al nouălea. După cum se observă, termenul „clișeu” este recurent, așa cum „clișee” erau și remarcele oficialilor americani din anii ’80. Numai că vocabularul diplomației românești s-a Îmbogățit cu expresii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
raporturile mereu schimbătoare dintre istorie și sensibilitate, se dezvăluie modul de reconstruire a trecutului prin Îmbinarea realului cu imaginarul, se descoperă un timp și un spațiu internalizat În care se poartă lupta pentru existență. Unele dintre cele mai frumoase și pătrunzătoare analize ale memoriei se pot Întîlni În aceste pagini. Al doilea studiu, intitulat „Determinări și dependințe instituționale”, investighează materialul În context instituțional (școală, Biserică, regalitate, instituțiile de control - armată, Securitate, Închisoare -, organizații politice etc.). Cea mai importantă concluzie vizează aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la conferința națională organizată de IRIR, un fragment din comunicarea sa fiind publicat În 22. În sfîrșit, tot despre felul În care instituții și oameni din prezent se raportează la trecutul din care vin, este de citit cu interes analiza pătrunzătoare, Îndrăzneață, la care Ana Daniela Budică supune revista BOR pentru a desprinde imaginea despre sine a Bisericii Ortodoxe Române după 1990. Un discurs echivoc, apologetic, presărat cu formulele unei „limbi de lemn” profesionale. Această retorică, neîncetat preocupată să de-laicizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu menajamente slăbiciuni, defecte sau tare cotidiene. Improvizațiile sale au adeseori scăpărări malițioase, dar foarte rar sunt caustice sau brutale. De regulă se mențin în limita unei ținute demne, indicând un spirit pe cât de echilibrat, pe atât de vioi și pătrunzător. Prozodia lasă pe alocuri de dorit, din cauza neglijențelor de ritm. Se întâlnesc totuși câteva catrene antologice, precum epigrama Unor parveniți sau epitafurile închinate lui Cincinat Pavelescu și lui Al. Calotescu-Neicu. A mai publicat o monografie a insulei Ada-Kaleh (1936), în
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
i slovesnosti”, 1905) și dă o înaltă apreciere acestei opere reprezentative a culturii române în plan european: „Istoria literaturii slavone s-a îmbogățit cu o nouă operă, a cărei însemnătate nu e pe deplin apreciată. În fața noastră se află Învățăturile pătrunzătoare și umane ale acestui Marc Aureliu, domn-filosof urcat pe vechiul tron al Țării Românești la începutul secolului al XVI-lea, Ioan Neagoe. Excelent stilist, gânditor profund și moralist lucid, voievodul scriitor este înainte de toate un înțelept, care a reușit să
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
Într-o formulă fericită este definit Creangă: „Homer al nostru...” sau e făcută o comparație: Coșbuc „se ridică uneori până la poezia populară, Eminescu, poate, până la Miorița” (Poezie populară). Supraevaluat, I. Al. Brătescu-Voinești e o „combinație rară de realism desăvârșit și pătrunzător lirism, de adevăr și poezie”. Mihail Sadoveanu, studiat în cel puțin zece articole, are afinități mai degrabă cu Ion Neculce decât cu Creangă, el fiind pe deasupra un poet al misterului și naturii, „legat prin fibre tainice de sufletul acestui pământ
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
personalități care refuză să se clasicizeze, să se ia - cum se spune - în serios, făcând opoziție literaturii din interiorul literaturii. Prin acest continuu exercițiu al contestației, stilul, ca și omul, refuză să îmbătrânească. Cu aerele lui băiețești și cu ironia pătrunzătoare, Geo Dumitrescu este unul dintre poeții cei mai importanți de azi. EUGEN SIMION SCRIERI: Aritmetică, București, 1941; Libertatea de a trage cu pușca, București, 1946; Bicazul ieri, azi, mâine, București, 1963; Aventuri lirice, București, 1963; Nevoia de cercuri, București, 1966
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
în limba latină al lui Johannes Nauclerus și Nicolae Baselius. Exemplarul, intrat, mai târziu, în posesia stolnicului Constantin Cantacuzino, cuprinde observațiile de lectură ale lui D. - atente, uneori ușor amuzate, ironice, naive câteodată, dezvăluind însă, cel mai adesea, un cititor pătrunzător. Mitropolitului i s-ar datora și o traducere din limba greacă a cronografului lui Matei Kigalas, transmisă, într-o copie manuscrisă de la 1732, sub titlul Hronograf al împăraților. Nouă adunare de osebite istorii. Conform unei ipoteze mai noi, D. ar
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
și secundar sau ca secretar general la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Singur sau în colaborare, a editat numeroase manuale de citire, aritmetică, mineralogie. Fructificându-și experiența pedagogică, a scris Încercări critice asupra învățământului nostru primar (1888), analiză documentată și pătrunzătoare a situației școlilor din România la acea dată. M. s-a făcut cunoscut mai ales prin studiile și conferințele sale pe teme științifice și filosofice. Articolele publicate în „Societatea pentru învățătura poporului român”, „Columna lui Traian” sau „Tranzacțiuni literare și
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
aceste cuvinte exprimă o realitate sau doar o predicație a substanței divine. O operă cu un pronunțat caracter filosofic și la fel de importantă ca bază pentru orice speculație creștină (iar faptul că aceasta era funcția ei e dovedit și de comentariul pătrunzător pe care i l-a consacrat Tommaso d’Aquino) este aceea în care Boethius se întreabă Cum e posibil ca substanțele să fie bune prin faptul că există, chiar dacă, potrivit cu substanța, nu sunt bunuri (Quomodo substantiae in eo quod sint
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
informat în privința creștinismului pe care îl prezintă într-o lumină extrem de negativă, considerându-l pe Isus un vizionar exaltat, iar pe discipolii săi, ca și pe Pavel, niște inventatori de minciuni. Deși capabil de sofisme, e totuși un spirit critic pătrunzător și viu. Știe să pună degetul pe contradicțiile dintre povestirile evanghelice, de exemplu cea privitoare la ultimele cuvinte ale lui Isus pe cruce (II, 12), sau pe insuficienta atestare a unui fapt, cum este lovitura de lance în coasta lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
apare ca taumaturg și i se atribuie capacitatea de a-și prezice moartea. Puține lucruri ne-au rămas din scrierile sale. Omonimul său, Ghenadie de Marsilia care îl definește ca pe un „om cu un limbaj limpede și cu spirit pătrunzător, îmbogățit prin lectura anticilor”, îi atribuie un comentariu complet la Daniel și câteva omilii (Bărbații vestiți 89) care din păcate au dispărut. Potrivit lui Marcellinus Comes, un istoric latin din secolul al VI-lea, ar fi comentat toate epistolele lui Pavel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
asociindu-și dimensiuni ale unui poem geologic, iar nuvelele din Agent TFP: Omul nopții (1997) complinesc tematic și ca tehnică epică („arta învierii”) univesul din Ispita mării verzi (1986). G. se vădește în Celălalt (2000) și Brofft-Moft (2003) un eseist pătrunzător. SCRIERI: Începutul verii astronomice, București, 1978; Defonia, București, 1981; Ispita mării verzi, București, 1986; Sâmbure înflorit, București, 1990; Agent TFP: Omul nopții, Galați, 1997; Celălalt, Galați, 2000; Brofft-Moft, Galați, 2003. Repere bibliografice: Piru, Debuturi, 128-130; Valentin F. Mihăescu, „Defonia”, LCF
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
nu eclipsează însă dramatic demonstrațiile acestui critic care suplinește intuiția cu ambițiile stilistice circumscrise de multe ori unor judecăți pertinente. Câteva dintre comentariile cuprinse în volumul De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiș (1989) vădesc o lectură aplicată și o observație pătrunzătoare, chiar dacă nu toate numele cărora li se dedică analize sunt reprezentative valoric pentru un interval de timp atât de dens al poeziei românești. Poetul-critic nu este atât de paradoxal pe cât se arată criticul-poet. Și e greu de spus dacă își
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
concentra voința națională și că țara se află într-o stare deplorabilă din cauza imitării Occidentului, L. cerea o corijare energică a generației tinere prin intermediul școlii. Critică literară L. a făcut scurtă vreme, între 1871 și 1876. Era totuși un critic pătrunzător, chiar dacă fără o personalitate distinctă. Cronicile sale, apărute în „Tranzacțiuni literare și științifice” și în „Revista contimporană”, conțin observații pertinente. Considera că unor scrieri românești slabe le sunt de preferat lucrări străine valoroase în bune traduceri, căci numai în acest
LAURIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
de o dezvoltată conștiință livrescă. Prima carte personală, Globul de cristal (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), propune o poezie condensată, ce caută principiul dincolo de imagine, conceptul dincolo de învelișul material al realității, într-un proces de purificare continuă, de esențializare. Inteligent și pătrunzător, L. știe să descompună și apoi să refacă mecanismul poemului, părând interesat, cu deosebire în prefețe și arte poetice, mai degrabă de procesul scrierii decât de rezultatul ei. Dacă se deosebește de colegii de generație printr-o pondere mai redusă
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]