1,478 matches
-
închide cu o scîndură de cedru. 10. Eu sunt un zid, și țîțele mele sunt ca niște turnuri; în ochii lui am fost ca una care a găsit pace. 11. Solomon avea o vie la Baal-Hamon; a închiriat-o unor păzitori; și fiecare trebuia să aducă pentru rodul ei o mie de sicli de argint. 12. Via mea, care este a mea, o păstrez eu. Ține-ți, Solomoane, cei o mie de sicli, și două sute fie celor ce păzesc rodul! 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
pentru totdeauna în memoria afectivă, mă cheamă cu trâmbițele lor să le revăd, să le retrăiesc. Dau curs tot mai rar acestor chemări. Suflul senectuții se simte peste tot acolo. În oameni și în lucruri. Din Bobiță, vrednicul și aprigul păzitor al casei, nu a mai rămas decât o umbră. Aspectul lui scheletic îmi provoacă milă. Își poartă neputința de colo-colo, surd, cu un mers hâit, absent la ceea ce se petrece în jurul lui. Nu se mai bucură de sosirea mea. Înfățișarea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
pentru împărat niște fete, fecioare și frumoase. 3. Împăratul să pună în toate ținuturile din împărăția lui dregători însărcinați să strîngă pe toate fetele, fecioare și frumoase, în capitala Susa, în casa femeilor, sub privegherea lui Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor, care să le dea cele trebuincioase pentru gătit. 4. Și fata care-i va plăcea împăratului, să fie împărăteasă în locul Vastii." Părerea aceasta a fost primită de împărat, și așa a făcut. 5. În capitala Susa era un Iudeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
Cînd s-a auzit porunca împăratului și hotărîrea lui, au fost strînse un mare număr de fete în capitala Susa, sub privegherea lui Hegai. Odată cu ele a fost luată și Estera și adusă în casa împăratului, sub privegherea lui Hegai, păzitorul femeilor. 9. Fata i-a plăcut, și a căpătat trecere înaintea lui. El s-a grăbit să-i dea cele de trebuință pentru găteală și hrană, i-a dat șapte slujnice alese din casa împăratului, și a pus-o împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
cînd trecea din casa femeilor în casa împăratului, o lăsau să ia cu ea tot ce voia. 14. Se ducea seara; și a doua zi dimineața trecea în a doua casa a femeilor, sub privegherea lui Șaașgaz, famenul împăratului și păzitorul țiitoarelor împăratului. Nu se mai întorcea la împărat, decît cînd ar fi dorit împăratul și ar fi chemat-o pe nume. 15. Cînd i-a venit rîndul să se ducă la împărat, Estera, fata lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
ar fi chemat-o pe nume. 15. Cînd i-a venit rîndul să se ducă la împărat, Estera, fata lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care o înfiase, n-a cerut decît ce a fost rînduit de Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor. Estera căpăta trecere înaintea tuturor celor ce o vedeau. 16. Estera a fost dusă la împăratul Ahașveroș, în casa împărătească, în luna a zecea, adică luna Tebeț, în al șaptelea an al domniei lui. 17. Împăratul a iubit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
poporul, căci o oprise Mardoheu. Și ea urma acum poruncile lui Mardoheu cu tot atîta scumpătate ca atunci cînd o creștea el. 21. În același timp, pe cînd Mardoheu stătea la poarta împăratului, Bigtan și Tereș, doi fameni ai împăratului, păzitorii pragului, s-au lăsat biruiți de o supărare și au vrut să întindă mîna împotriva împăratului Ahașveroș. 22. Mardoheu a avut cunoștință de lucrul acesta, și a dat de știre împărătesei Estera, care l-a spus împăratului din partea lui Mardoheu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
n-a putut să doarmă, și a poruncit să-i aducă lîngă el cartea aducerilor aminte, Cronicile. Le-au citit înaintea împăratului, 2. și s-a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtan și Tereș, cei doi fameni ai împăratului, păzitorii pragului, care voiseră să întindă mîna asupra împăratului Ahașveroș. 3. Împăratul a zis: "Ce cinste și mărire i s-a făcut lui Mardoheu pentru aceasta?" Nu i s-a făcut nimic", au răspuns cei ce slujeau împăratului. 4. Atunci împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
nu așa cum vor ei sau noi să fie. Asta nu înseamnă că defăimătorii sau babele literare, dornice de a scormoni în cenușa din vatra scriitorului, trebuie să vadă în rândurile mele o încurajare de a o face. După cum nici sincerii păzitori care venerează și apără mormintele sfinte ale oamenilor noștri de valoare nu trebuie să vadă în îndemnul de a nu ne teme să ne uităm în oglindă, un sacrilegiu. Revenind la Mateiu I. Caragiale, putem să fim pe deplin liniștiți
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cugeta mai mult la urmări. De atîta puf, cînd îmi veni vremea să zbor din cuib, m-am pomenit chinuit de neliniști. Nici acum n-am scăpat de năravul de a căuta bunăvoință în jur: mai simt nevoia de îngeri păzitori. Pentru asta însă trebuia ori să fi rămas veșnic copil ori să ajung răsfățatul tuturor. Adică o personalitate. Iată în ce fel dorințele mele ascunse se conjugau cu cele mai explicite ale mamei. Față de truda pavagiului, aceste năzuințe rămîneau un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mănânce câteva mere verzi pe care caporalul din Satul cu Sfinți i le Întinsese printr-o ferestruică zăbrelită a unui vagon de vite În care erau cărați ocnașii În diferite tabere de muncă silnică răspândite pe Întreg cuprinsul țării. Ca păzitor de ocnași, Mitu - căruia, pe atunci, nu i se spunea Încă Păcătosul - nu a făcut mulți pureci, deoarece un camarad pizmaș Îl denunțase la comandant cum că, cu prilejul concursului de alergare ai cărui câștigători fuseseră răsplătiți cu permisii, caporalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ordonă el. Cântecul privighetorii se auzea adesea, atât pe câmpiile din jurul Muntelui Bodai, cât și în copacii din incinta castelului. — Sunt la dispoziția dumneavoastră, stăpâne. Cu ușile glisante de hârtie în spate, un samurai voinic se înclină adânc. Ito era păzitorul lui Shojumaru. — Hanemon? Intră. Ești singurul cu care am discutat vreodată în amănunt problema asta, dar a sosit, în sfârșit, ziua când Shojumaru trebuie să meargă la Azuchi. Vom pleca astăzi. Știu că e foarte neașteptat, dar te rog să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
camera lui Shojumaru. Apropiindu-se, auzi sunetul vesel al vocii copilului, care bătea într-o tamburină. Shojumaru era tratat atât de bine de către clanul Takenaka, încât greu ai fi crezut că-i fusese dat în grijă ca ostatic. Astfel, când păzitorii săi, care cunoșteau foarte puțin adevărata situație a copilului, auziră că trebuia să se pregătească de drum, se temură pentru viața lui Shojumaru. Hanemon se strădui să-i încurajeze: — Nu aveți de ce vă teme. Dacă Domnișorul Shojumaru pleacă la Azuchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nici o formă un copil timid. Ce-a spus Hanemon? întrebă Shojumaru, lăsând toba jos. Când văzu chipul paznicului, copilul păru să-și dea seama că se întâmplase ceva și deveni îngrijorat. Nu e nici un motiv de spaimă, răspunse unul dintre păzitori. Dar trebuie să ne pregătim degrabă pentru o călătorie până la Azuchi. Cine pleacă? — Dumneavoastră, Domnișorule Shojumaru. — Mă duc și eu? La Azuchi? Paznicii întoarseră capetele, pentru ca băiatul să nu le vadă lacrimile. De îndată ce le auzi cuvintele, Shojumaru sări în sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui Kanbei, vasalul lui Goto ieși, ezitant, din spatele stăpânului său, desfăcu legăturile care-l ținuseră pe copil în cârca lui și îl lăsă jos. — Câți ani are? — Doar șapte. Probabil că vasalul îl îngrijea pe copil, de câtva timp, ca păzitor; îi răspunse lui Kanbei, ștergându-și ochii de lacrimi, făcu o plecăciune și se retrase iarăși. — Numele lui? întrebă Kanbei, iar de astă dată răspunse tatăl băiatului: — Se numește Iwanosuke. Mama lui a decedat deja, iar tatăl va muri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
al lui Nobutada când acesta din urmă era pe punctul să moară, în lupta de la Castelul Nijo. După câte se părea, nu găsea nici o onoare în faptul de a fi singurul supraviețuitor prezent. Samboshi avea doar doi ani și, pe când păzitorul său îl ținea în poală, drept în fața tuturor seniorilor adunați, nu avea deloc astâmpăr. Întindea mâna, îl apuca pe Tamba de bărbie, iar, la un moment dat, se ridică în picioare pe genunchii lui. Pentru a-l ajuta pe Tamba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
timp, Katsuie deschise gura și rosti: — Senior Hideyoshi. Hideyoshi îl privi drept în față. Katsuie zâmbi forțat. — Ce facem? întrebă el, exact ca și cum ar fi deschis negocierile. Seniorul Samboshi este un copil nevinovat. Faptul de a sta imobilizat pe genunchii păzitorului său trebuie să fie foarte obositor pentru el. — Se prea poate, răspunse Hideyoshi, pe un ton indiferent. Katsuie credea, probabil, că Hideyoshi devenea împăciuitor și-și luă rapid o atitudine bătăioasă. Toată făptura îi înțepeni într-un amestec de demnitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui Israel, și au trimis la temniță să aducă pe apostoli. 22. Aprozii, la venirea lor nu i-au găsit în temniță. S-au întors și au spus astfel: 23. "Temnița am găsit-o încuiată cu toată grija, și pe păzitori stînd în picioare la uși; dar, cînd am deschis, n-am găsit pe nimeni înlăuntru." 24. Cînd au auzit aceste vorbe, căpitanul Templului și preoții cei mai de seamă au rămas înmărmuriți, și nu știau ce să creadă despre apostoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
în temniță și Biserica nu înceta să înalțe rugăciuni către Dumnezeu pentru el. 6. În noaptea zilei cînd avea de gînd Irod să-l înfățișeze la judecată, Petru dormea între doi ostași, legat de mîini cu două lanțuri; și niște păzitori păzeau temnița la ușă. 7. și iată, un înger al Domnului a stat lîngă el pe neașteptate, și o lumină a strălucit în temniță. Îngerul a deșteptat pe Petru, lovindu-l în coastă, și i-a zis: "Scoală-te, iute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
loc. 18. Cînd s-a făcut ziuă, ostașii au fost într-o mare fierbere, ca să știe ce s-a făcut Petru. 19. Irod, după ce l-a căutat în toate părțile, și nu l-a aflat, a luat la cercetare pe păzitori, și a poruncit să-i omoare. În urmă, s-a coborît din Iudea la Cezarea, ca să rămînă acolo. 20. Irod era foarte mîniat pe cei din Tir și din Sidon. Dar aceștia au venit toți într-un gînd la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
în ziua de azi el este la ușa împăratului, la răsărit. Aceștia sunt ușierii taberei fiilor lui Levi. 19. Șalum, fiul lui Core, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Core, și frații săi din casa tatălui său, Coreiții, împlineau slujba de păzitori ai pragurilor cortului; părinții lor păziseră intrarea în tabăra Domnului, 20. și Fineas, fiul lui Eleazar, fusese odinioară căpetenia lor, și Domnul era cu el. 21. Zaharia, fiul lui Meșelemia, era ușier la intrarea cortului întîlnirii. 22. De toți erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
din trîmbiță de jur împrejurul taberei, și să ziceți: "Sabia Domnului și a lui Ghedeon!" 19. Ghedeon și cei o sută de oameni care erau cu el au ajuns la capătul taberei la începutul străjii de la mijlocul nopții, îndată după ce puseseră pe păzitori. Au sunat din trîmbiță, și au spart ulcioarele pe care le aveau în mînă. 20. Cele trei cete au sunat din trîmbiță și au spart ulcioarele; au apucat făcliile cu mîna stîngă și trîmbițele cu mîna dreaptă ca să sune, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
lui Ioan Mischici săhăidăcariul “un loc de niște dugheni ce este pe Podul Vechiu de atâția ani pustiu și loc băltoc, neavând nici un folosu de pe dânsul”. L-au vândut “în 60 de stupi”. Frumos! Nu? --Să nu te pui cu păzitorii celor sfinte, boierule! --Dacă zici tu, nu m-oi pune. --Când îi să ai noroc, ai și pace. În actul de întărire dat de Mihail Racoviță voievod la 15 februaie 1726 (7134), pentru un loc de casă de pe Podul Vechi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
plictis ori de oboseală și chiar nici de foame... Asta nu înseamnă însă că trebuie să sărim peste masa de prânz. Nici pomeneală. Ca drept dovadă, am să-mi iau tălpășița spre grădina din poiană. Când îi auzi trâmbița îngerilor păzitori, să știi că e timpul s-o iei la picior, că te așteaptă masa întinsă... Astăzi ai să mănânci ce n-ai gustat niciodată la mine. Aceste ultime cuvinte le-am auzit pe când bătrânul se afunda deja în pădure. După
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cum ne interceptează concetățenii, cum ne prezentăm în clipa supremei îmbrățișări. Într-o dimineață însorită, când nu mai speri nimic și redescoperi, brusc, natura, inepuizabila ei indiferență. Într-o dimineață însorită, într-o primăvară strălucitoare, când uităm o clipă mutrele păzitorilor și murdăria străzilor și a sufletelor și ridicăm privirile spre cerul aurit și pustiu. În sfârșit, senini, fericiți, desprinși de panica micii noastre celule. Atunci, pac, infarctul, surpriza! Fracțiunea asasină, tangenta finală, mântuirea. Noaptea creatoare. Acțiunea va porni, va porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]