1,077 matches
-
istorice românești în decursul timpului este marcată de o secvență de modificări substanțiale. Prima răspântie crucială în dinamica memoriei istorice românești se produce spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când "revoluția națională" lansată în avangarda reflecției social politice a gândirii pașoptiste străpunge în literatura didactică, care prin manualele de istorie ale perioadei devine principalul agent ideologic în difuzarea identității naționale în straturile non-elitiste ale populației românești. România a fost făcută, urma să se mai facă și români. Această conversie identitară, desăvârșită
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crearea "omului nou" în specia homo sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria istorică națională, dospită în avangarda reflecției social politice încă din generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pierdut orice speranță, nu că m-am resemnat să supraviețuiesc marginal, fără participare și fără iluzii. Dar nu (mai) cred în rețete grandioase, cu rezultat garantat, nu (mai) cred în posibilitatea unei re așe zări durabile a lucrurilor prin viziuni pașoptiste și personalități providențiale. N-am argumente solide - cel puțin deocamdată - pentru a credita resursele de solidaritate, vigoare sufletească și dinamism civic ale unei populații risipite interior, sleite de lipsuri, hărțuite de tot felul de „zbierători și dibaci“, înrăite de lupta
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
drept o posibilă cale de revelare a misterului, înlesnește accesul la sensurile poeticii eminesciene, în care se găsesc și seve ale filozofiei indiene. Așa cum arată Ioana Em. Petrescu (Ochiul lăuntric), Eminescu se desprinde de tot ceea ce au creat înaintea lui pașoptiștii prin faptul că imaginea [...] se purifică de materie, dând senzația că se proiectează în idee26, creând în felul acesta o simbolistică originală a imaginilor. Așadar, insula cea verde nu este numai insula reală a copilăriei poetului, tărâmul de joacă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mureșanu 29, spre exemplu. În spațiile acvatice de oglindire, unanim prezente în poezia eminesciană, realul se i-realizează și contrariile coincid după logica gândirii mitice 30; spațiile devin, în felul acesta, esențialmente vizionare, vădind astfel triumful poeticii viziunii asupra poeticii pașoptiste a vederii 31, căci dematerializarea metaforică a obiectului e una din înfățișările particulare pe care le ia tendința, generală în poezia eminesciană, de "derealizare" a universului material 32. Explorările făcute în corpul magmatic al poeticii arată că problematica esențială a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vreo 10-12 ani, pe vremea lui Ioniță Vodă Sturza, alte tulburări, cu un caracter mult mai grav, au zguduit Țara Moldovei. Stăpânit de idealul neamului său, Mitropolitul Veniamin Costache... a fost un vizionar al Marilor Uniri.. un premergător al mișcării pașoptiste.. Iată ce spunea: „... Neamul nostru necăjit și oropsit, sfârtecat și împrăștiat subt stăpâniri străine, va ajunge cândva o zi a răscumpărării, când se va întregi și va porni unit pe căile viitorimii, pentru a-și împlini solia pe care i-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a Europei, proiectul prințului străin instalat la tronul Principatelor Române devenea unul susținut de tot mai mulți lideri politici aparținând diferitelor familii ideologice. Lucrul acesta devenise posibil și datorită convingerii, pe care începeau să o aibă destui dintre reprezentanții generației pașoptiste, potrivit căreia stabilitatea politică a Principatelor Române și garanția integrității frontierelor sale depindeau într-o foarte mare măsură de aducerea, în fruntea statului român, a unui reprezentant al unei dinastii europene. Până la punerea în aplicare a acestui proiect aveau să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în vedere existența unui capitalism aflat la începuturile sale, anumite greșeli strategice comise de actorii politici majori și nu în ultimul rând o importantă diferență între convingerile intime ale acestora și exprimarea lor verbală 544. Până la declanșarea și desfășurarea revoluției pașoptiste, Moldova dar și Țara Românească devin scena unor incidente locale între evrei și români, generate pe de o parte de dorința primilor de a desfășura diferite activități economice aducătoare de venituri 545, iar pe de altă parte de o anumită
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
aceleași comunități nu durează însă prea mult timp, elita politică românească necontinuând procesul de normalizare a relațiilor cu etnicii evrei. Întrebarea care apare în acest stadiu al discuției este legată, cunoscând evoluția ulterioară a evenimentelor, de motivația pentru care generația pașoptistă a renunțat în așa scurt timp la idealurile enunțate la începuturile prezenței sale în scena publică 571. Explicațiile pentru "involuția" produsă în mai puțin de 20 de ani și lesne observabilă din luările de poziție de la 1866 nu trebuie căutate
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
francez predominau, nu erau deloc neglijate cele ale romantismului german care, cu timpul, se va constitui într-o importantă sursă de inspirație pentru leninismul romantic 12. Așa cum se poate constata din scrierile lui Nicolae Bălcescu nume emblematic al revoluționarei generații pașoptiste, a cărui imagine, deformată ideologic, va fi deturnată de comuniștii români pentru a sublinia continuitatea dialectică între "trecutul de luptă" și prezentul "revoluționar" al poporului român acesta pledează atât pentru egalizarea condițiilor economice și sociale dintre țărănimea exploatată și boierimea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
raporturilor juridice, dar implicit și politice și economice dintre state sau respectarea necondiționată a suveranității și independenței fiecărui stat ca premisă a dezvoltării și afirmării internaționale plenare a "ființei sale naționale", un deziderat romantic recuperat pe coordonate leniniste din doctrina pașoptistă. Așa cum am afirmat în capitolul precedent, între dezvoltarea internă, dogmatică și opresivă, și dezvoltarea externă (aparent) democratică a leninismului romantic nu există nici o "ambiguitate", așa cum susține politologul Vladimir Tismăneanu (Tismăneanu: 1984, 65-79; vezi și Bernard: 1990, 18): în ambele ipostaze
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2-3. Bărbulescu, Petre (1983), "Ce se înțelege prin drepturile omului în lumea contemporană?", în Era socialistă, 10 mai, pp. 20-23. Biberi, Ion (1968), "De vorbă cu Lucrețiu Pătrășcanu", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 29-34. Bodea, Cornelia (1968), "Itinerare pașoptiste", în Magazin istoric, nr. 5 (14), pp. 2-9. Bruscov, V. (1951), "Clica fascistă Tito Rancovici în slujba ațâțătorilor la război", în Probleme externe, nr. 9, pp. 31-33. Calinin, A. (1950), "Poporul iugoslav luptă împotriva jugului imperialist", în Probleme externe, nr.
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
domeniul predilect al activității romanticilor germani" (Râmbu: 2001, 145). Între romantismul francez și cel german au existat însă, așa cum se poate intui, în primul rând similarități (vezi în acest sens Mamina: 2007, 2002). Ținând cont de mijloacele concrete precare ale pașoptiștilor români de a realiza mult sperata unire, putem înțelege de ce aceasta a reprezentat de la început un ideal în direcția căruia au fost orientate toate energiile revoluționare posibile. În epocă, impactul politic al romanticilor germani fost neglijabil, ca de altfel și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a realiza mult sperata unire, putem înțelege de ce aceasta a reprezentat de la început un ideal în direcția căruia au fost orientate toate energiile revoluționare posibile. În epocă, impactul politic al romanticilor germani fost neglijabil, ca de altfel și în cazul pașoptiștilor. Situația se va schimba radical peste aproximativ un secol, când influența ideatică a romantismului asupra fascismului se va dovedi decisivă în spațiul german; în România, pașoptismul, așa cum a demonstrat convingător Sorin Adam Matei, a stat într-o măsură considerabilă la
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
hartă, dar vremurile le-au fost potrivnice. De la Mihai Viteazul până la Alexandru Ioan Cuza, conștiința de neam s-a transformat în conștiință națională la care au migălit cronicarii și Stolnicul Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir și Școala Ardeleană și toți pașoptiștii. Când îi vezi pe Simioni Dascălii și Misaili Călugării contemporani cum își împroașcă neamul, poți fi sigur că sunt plătiți de cercuri interesate din străinătate. Adică, zic ei fără rușine, că toate ideile socialpolitice și filozofice sunt împrumutate, că ideea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
interziși în țara lor, n-au încetat să spere la realizarea idealului național. Bălcescu moare departe, la Palermo (Italia) în 1852, după ce lăsase moștenire, printre altele, „Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul” și fixase, încă din 1847, la Paris, ținta pașoptiștilor: unitatea națională a românilor. La fel ca și pe timpul lui Mihai Viteazul, au fost lansate în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea idei de unitate a românilor atât în memoriile boierilor autohtoni, cât și la curtea țarilor ruși
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la București. Prin anii 1860-1870, unii intelectuali din Iași au formulat o critică aspră a acestor schimbări. Nici unul dintre ei nu a exprimat-o mai lucid decît Titu Maiorescu. Acesta a scos în evidență lipsa progresului organic și faptul că pașoptiștii au clădit instituții și o politică culturală de tip occidental pe temeliile unui barbarism semioriental. După părerea lui, toată această improvizație nu avea legătură nici cu trecutul, nici cu prezentul României. Nu era deci de mirare că era un eșec
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Bănescu, Dumitru și Ion Brătianu, București, 1936; Frederic Damé, I.C. Brătianu, ed. a doua, București, 1936; C. Răutu, Ion C. Brătianu, Turnu-Severin, 1940; Grigore Tăușan, Ion C. Brătianu, București, f.a.; Ion I. Brătianu, Contribuția lui Ion C. Brătianu la revoluția pașoptistă din Țara Românească și cugetările sale despre această revoluție, Editions Laumond, Paris, 1983. Petre S. Aurelian (1833-1909), om politic liberal. Va fi numit ministru în guvernul Brătianu în 1882. Ion Bălăceanu (1828-1914), om politic, diplomat și fost ministru, era în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Pentru alianțele și înrudirile familiei Brătianu, vezi Mihai Sorin Rădulescu, Elita liberală..., pp. 29-32; vezi și arborele genealogic al familiei Brătianu, întocmit de George D. Florescu și Dan Cernovodeanu, la Ion I. Brătianu, Contribuția lui Ion C. Brătianu la revoluția pașoptistă.... Dimitrie Gusti (1818-1887), scriitor, profesor și om politic de orientare liberală, originar din Iași. Fusese ministru al Cultelor în anii 1867-1868. George D. Vernescu (1830-1900), politician și ziarist, cu doctorat în drept la Paris. În politică a dat dovadă de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
din acea perioadă, al cărui tată, Constantin (Dincă), era frate cu Ioan, tatăl locotenent-colonelului Constantin Brătianu (cf. arborele genealogic al familiei, realizat de George I. Florescu și Dan Cernovodeanu, la Ion I. Brătianu, Contribuția lui Ion C. Brătianu la revoluția pașoptistă...). Această însemnare contrazice opinia lui Constantin Argetoianu, conform căreia Carol I și soția sa Elisabeta nu ar fi frecventat balurile particularilor și cu atât mai puțin pe cel al familiei Suțu. Iată ce, nota, eronat memorialistul: „Regele și Regina nu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
fragment dintr-un proiectat român istoric: "Ursita". A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă "Răzvan și Vidra" (1867). Prima dramă romantică de inspirație istorică, "Răzvan și Vidra" prezintă o viziune pașoptista asupra trecutului, în spiritul ideilor "Introducției" la "Dacia literară". Punctul de plecare l-a constituit un articol al lui Bălcescu despre Razvan-Voda, publicat postum în "România literară" (1852). Destinul lui Răzvan, țigan rob eliberat, este cel al unui erou romantic
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
Tomșa”... Dincolo de paralelismele insinuante, parțial negate, parțial deconspirate de articolele pe care le scrie în presa vremii, unde critică virulent ceea ce el consideră a fi decadență și sterilitate la noua generație de politicieni, percepută ca incapabilă să îndeplinească programul revoluției pașoptiste (pe care Hasdeu îl va considera abandonat odată cu abdicarea silită a lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866), poema Ștefan Tomșa Vodă și vornicul Ion Moțoc în prinsoare la Leopole (1564), situată în siajul creației bolintineene, are nu numai meritul de
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
chia r de la Cotnari, care surprinși de evenimente și au găsit aici loc de refugiu. CONSTANTIN NEGRUZZI Constantin (Costache) Negruzzi (n.1808, satul Hermeziu, județul Iași - d. 24 august 1868) a fost un om politic și scriitor român din perioada pașoptistă. CÂNTEC VECHI Odinioară, ținutul Hârlăului era unul din cele mai frumoase a țării. Astăzi însă și-a pierdut până și numele și, în adevăr, e păcat, căci, făr-a vorbi de podgoria Cotnari, vestită prin vinațele sale, în el găsește cineva
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sfinte flori”, iar soarele „copil de aur al albastrei sfinte mari”. În mod explicabil, mitul romantic al trecutului pe care încă anticii îl numiseră „vârsta de aur”, va fi totdeauna marcat la Eminescu de pecetea metalului regal. „Sfinte firi vizionare”, pașoptiștii au visat „Zile de aur pe-asta lume de amar”, Cichindeal, versificator mediocru, este „gură de aur”, începuturile înseamnă „zilele de-aur a scripturelor romane”. „Vremile-aurite” împreună cu „mitele albastre” oferă soluția utopică a sintezei viitorului cu primitivitatea arhaică. Revelarea istoriei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
trei băieți: Teodor, Dumitru și Ion. Ultimii doi aveau să facă strălucite cariere În politica românească a secolului. Pentru ei, icoana tinereții a fost și a rămas mereu Tudor Vladimirescu, aceasta călăuzindu-i În acțiunile lor ca fruntași ai revoluției pașoptiste, ca făptuitori a două mari acte istorice: unirea și independența. Astfel, Dumitru C. Brătianu, născut În 1818 la Pitești, este reprezentantul familiei care a Îmbrățișat cu mare succes cariera diplomatică și politică. În casa din Pitești, Dumitru l-a cunoscut
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]