1,260 matches
-
romantismului american, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2001. Daba-Buzoianu, Morfologia imaginii, Editura Institutul European, Iași, 2013. Dancă, Wilhelm, Mircea Eliade: Definitio Sacri, Editura ARS LONGA, Iași, 1998. Danto, Arthur C., After the End of Art. Contemporary Art and the Pale of History, Princeton University Press, New Jersey, 1993. Danto, Arthur C., L'art contemporain et la clôture de l'histoire, Edition du Seuil, Paris, 2000. De Coulanges, Fustel, Cetatea antică, vol. I, Editura Meridiane, București, 1984. Debray, Régis, Viața și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Sorin Dumitrescu, Noi și Icoana (I): 31+1 de iconologii pentru învățarea icoanei, Fundația Anastasia, București, 2010, pp. 646-647. 523 Omul de oțel (traducere din limba engleză). 524 Arthur C. Danto, After the End of Art. Contemporary Art and the Pale of History, Princeton University Press, New Jersey, 1993, pp. 5-6, apud Cristian Nae, Arta după sfârșitul artei: Danto și redefinirea operei de artă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2010, p. 357. 525 Anca Manolescu, Occident și Orient la Galeria Națională
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
se îmbujora în horă. Îi căuta cu asprime defectele, să uite, să nu simtă că ea e cea mai frumoasă dintre fete. Dar orișicât încerca să o scoată din inima lui, nu reușea. Avea nevoie de prezența ei ca de pala de vânt în mijlocul lui Cuptor. S-ar fi topit fără ea. Flăcău în toată firea, bărbat nu alta. Înalt și gospodar, cu ochii de tăciune, cu buze ca zmeura coaptă, cu părul ca bobul de grâu curat și se
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
brăzdate, apoi gardul de nuiele, de unde nu ieșise vreodată, și poarta de fier, pe unde unii oameni intrau, iar alții nu mai ieșeau, rămânând să asculte ultima ei cântare. Fără zgomot se desprinse apoi frunza și se lăsă dusă de pala de vânt. Nu a avut noroc să cadă dincolo de moarte. Când a fost să moară badea Gheoghe Doboș, a lăsat în urma lui patru doruri. ținea la toate, dar credea că despărțirea de ele îi va fi ușoară. Zăcuse la pat
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
zăream. Alergam pe brazdă. În bătaia soarelui am văzut tractorul cu fața la vale, către drum. - Florin, Florin, Florin Floooorrrrriiinnn.....!!!! se auzea glasul meu și al Marianei. - Florin, Florin, Florin Floooorrrrriiinnn.....!!!! se uneau cele două glasuri între dealuri purtate de pala de vânt. - Florin, Florin, Florin Floooorrrrriiinnn.....!!!! - Florin.... Broboada îi strângea fața palidă pe care lacrimile îi brăzdase urme adânci. Stăteam cuminte lângă ea ca pruncul pe care îl ținea în brațe. Nimeni nu a știut să explice cum s-a
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
tată-n fiu, s-a lungit pe patul moale cu rugăciunea în gând. Mirosea frumos, a mentă și a tămâie. Candela ardea liniștită, fără flacără și împrăștia parfumul de smirnă, împletind aromele. Rugăciunea părintelui Cucoș zbura spre Cer, purtată de pala de vânt a credinței, a dragostei sale pentru sat. Erau oițele lui. Decizia o luase, dragostea pentru ei e prea mare. S-a întins cu rugăciunea în gând, căutând în ea salvarea fiecărui suflet din sat. S-a făcut zgomot
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sâmbătă. În ziua aceea, pe drum mergeau doar săniile trase de boii bine hrăniți ai gospodarilor din sat. Zăpada moale scârția sub lemnul lucios al saniei. Ningea mărunt ca florile de lăcrămioare și rar fulgii de nea erau purtați de pala de vânt rece. Lică ieșise la poartă. Mânile lui mari țineau Biblia strâns lângă piept, iar ochii negri își căutau drumul. S-a uitat în partea răzeșilor, apoi în strânga spre ungureni. A oftat și și-a luat inima în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cu geamurile închise. Venită de nu se știe unde, se învârtea fără zgomot, în zbor istovit. Janine o pierdu din ochi, apoi o văzu cum se lasă pe mâna nemișcată a bărbatului ei. Era frig. Musca se înfiora la fiecare pală de nisip izbită de vânt în geamuri. În lumina slabă a dimineții de iarnă, mașina înainta, se legăna, târânduse cu chiu' cu vai, hodorogind din toate încheieturile. Janine își privi bărbatul. Marcel avea chipul unui păun îmbufnat: fruntea îngustă, năpădită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pe măsură ce norii groși se ridicau în înaltul cerului. Se făcuse două după-amiază, dar ai fi zis că ziua începe abia atunci. Totuși era mai bine decât în ultimele trei zile, când ninsoarea căzuse deasă, în întunericul fără sfârșit, spulberată de palele de vânt care zgâlțâiau întruna ușa dublă a clasei. În tot acest răstimp, Daru stătuse în camera lui, de unde nu ieșea decât până la magazie, ca să dea de mâncare găinilor și să ia cărbuni. Din fericire, camioneta care venea regulat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ești un cânt. poetul Tu ești o frunte, eu sunt o stemă, Eu sunt un geniu, tu o problemă, Privesc în ochi-ți să te ghicesc - Și te iubesc! IUBITA Îți par o noapte, îți par o taină Muiată-n pala a umbrei haină, Îți par un cântec sublim încet - Iubit poet? {EminescuOpIV 50} O tot ce-i mistic, iubite barde, În acest suflet ce ție-ți arde, Nimica nu e, nimic al meu - E tot al tău. {EminescuOpIV 51} BASMUL
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Să mor, {EminescuOpIV 476} Să-nnec sufletu-mi rece în noapte și în nor. Coroană de albi lauri, coroană de argint Lucește într-a nopți-mi amarul labirint, Eu voiu cânta de fală ca leul ce-a învis, Iar tu lucește pală al deșteptărei vis!! (Șade, cugetă, mînile sale se lasă-ncrucișate peste coardele lirei) SILFII DE LUMINĂ (pe când se lasă negura rosă) În marea Somniei ce-n unda-i combină Tristeță cu râs, Cufunda, poete, gîndirea-ți senină, Seninul tău vis! (pe când se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Fălciu, Murgeni, Zorleni și Bârlad. Tabelul era întocmit ca la carte, obligațiile și cerințele la fel. Orele unsprezece și jumătate, în plină vară. Peste lanurile de grâu auriu zburau grăbite stoluri de păsări fugărite parcă de arșița dogoritoare a soarelui. Pala de căldură juca la orizont, prevestind o zi teribil de călduroasă. Ne apropiam de un punct, unde șoseaua cotea brusc spre localitatea Murgeni. Am observat și simțit că Virgil a început să ia piciorul de pe accelerație, mașina și-a redus
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
În primăvară Continuitatea este evidentă atunci cînd partea a doua a poemului nu este decît o consecință, un efect al primeia: o adiere... puful de plopi Înălbind Lunca Dunării cerul varsă foc - soare viu de aramă pe fața apei Sub pale de vânt florile cireșului - cascadă albă În curând vântul va lovi marea-n valuri... sărutul apei hoțul de copil fură cireșe din pomsar, lătrând, câinii Alteori, una din părți tinde să se constituie În definiția metaforică a celeilalte. Un concept
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Rationalization in the Western Cultural Account", în G. Thomas et. al. (ed.), Institutional Structure: Consti-tuting State, Society, and the Individual (London). Bookchin, M. (1980) Toward an Ecological Society (Montreal). (1982) The Ecology of Freedom: The Emergence and Dissolution of Hierarchy (Palo Alto). (1992) "Libertarian Municipalism: An Overview", Society and Nature, 1(1) Booth, D. (1998) The Environmental Consequences of Growth: Steady-State Economics as an Alternative to Ecological Decline (London). Booth, K. (1991a) "Security and Emancipation", Review of International Studies, 17(4
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Mad Money (Michigan). Suganami, H. (1989) The Domestic Analogy and World Order Proposals (Cambridge). (1996) On the Causes of War (Oxford). Suh, J. J., Katzenstein, P. J. și Carlson, A. (2004) Rethinking Security in East Asia: Identity, Power, and Efficiency (Palo Alto). Sylvester, C. (1987) "The Dangers of Merging Feminist and Peace Projects", Alternatives, 8 (4). (1990) "The Emperor's Theories and Transformations: Looking at the Field through Feminist Lens", în D. Pirages și C. Sylvester (ed.), Transformations in the Global
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de către pictori a autonomiei corporative (1378) până la apoteoza funerară a lui Michelangelo, pusă în scenă de Vasari (1564). Miza unui articol hotărât În definirea artei (interogație aparent fără consecințe practice), în joc este problema dacă arta este sau nu o pală de vânt învârtindu-se în jurul unei himere. Dacă arta este una, în esență, atunci există o istorie a artei. Și dacă nu? Ei bine, dacă nu, "măgarii purtători de relicve" își fac iluzii. Profesioniștii pasionați de datare, atribuire și documentare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sub casca grea, se pleacă întocmai ca o floare de mac sub povara ploilor primăverii; dar eroii cad mai ales ca niște arbori; un măslin singuratic crește adiat de vânturi, plin de sevă, se umple de flori albe, apoi o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
sub casca grea, se pleacă întocmai ca o floare de mac sub povara ploilor primăverii; dar eroii cad mai ales ca niște arbori; un măslin singuratic crește adiat de vânturi, plin de sevă, se umple de flori albe, apoi o pală sălbatică de vânt îl smulge din rădăcină și-l trântește la pământ; stejari, plopi, pini și frasini cresc înalți, apoi se prăbușesc, doborâți de secure, de foc sau de trăsnet și se usucă, cu frunzișul acum veșted, în țărână. Este
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mitraliera este montată pe avion, în fața pilotului, și constituie unica armă în luptele aeriene. Un inventator român, inginerul Gogu Constantinescu, creatorul teoriei sonicității, concepe un tip de mitralieră al cărei ritm de tragere era sincron cu viteza de rotire a palelor elicei; cu alte cuvinte, mitraliera lui, adoptată imediat pe biplanele franceze și britanice, "trăgea prin elice"‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡‡. Apar și primele puști-mitralieră, e.g. marca Thomson, de fabricație britanică, și marca Schmeisser, de fabricație germană. În cel de-al Doilea Război Mondial apar
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și un sfârșit.Ca și în privința sfârșitului omului, momentul în care va avea locsfârșitul lumii, precum și modul petrecerii acestuia constituie pen-tru mintea și cunoașterea omenească o taină, doar de Tatăl știută. Despre acest sfârșit al lumii vorbește și Sfântul Grigorie Pala-ma, spunând: „Că lumea a început, ne învață firea, ne încredințează și istoria și ne înfățișează limpede și invențiile meșteșugurilor, așezărilor legilor și rânduielilor statelor (...). Că lumea nu numai a în-ceput, ci va avea și un sfârșit, ne înfățișează firea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sau bulgară), este rezultatul românesc al unor îndelungate evoluții fonetice datorită cărora putem identifica structura a r/l-ac asemănătoare cu alac, clacă, colac, crac, arc,, sau lacăt, lega, rug etc. Cf. rom. par, sl. kol „par, țeapă, arac”, lat. palo „arac”, germ. Pfahl „par, stâlp, țăruș, arac”; rom. pai, fr. pieu „par, țăruș” etc. Bute este o formă compusă: bu-te (pentru prima parte cf. lat. ab, ob, vgr. apo, sl. obo) și contrasă: cf. rom. boltă, lat. volutus cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe tânăra femeie..., „haidi, fata mami‟, ...înc‟ olecuță, înc‟ olecuță“. Într-un răgaz dintre îndemnuri, privea prin ochiul de geam, la urgia de afară, care parcă din nou se întețea. Viscolul zgâlțîia acoperișul... văzduhul gemea în depărtare. În răstimpuri, pe pale de vânt, se auzeau urlete de lupi flămânzi, înmulțite de ecoul văilor... Era înfricoșător, lugubru, ăuitul lor. O rafală năvali peste ceardac și zgudui ușa de la tindă, din țâțâni, trântind-o de perete... - Hai, mamai... hai, mai încearcă!... o îndemna
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tresară, ori, fără să clipească, ucidea un cerb... Cine ar fi crezut că în inima lui ascunde o floare atât de fragilă... atât de gingașă...! Clopotele de la Schitul din deal se auziră, ca bătăi de inimă, dăngătul lor, adus pe pale de vînt pătrundea în suflet, în carne. Era Slujba Bobotezei... La auzul clopotelor deschise ochii mari... mari, și își făcu cruce, rar și larg, de pe umăr pe umăr ca lipovenii, mulțumindu-i lui Dumnezeu că le-a auzit. „- Dumnezău o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
când, pe un ger de crăpau pietrele se întorcea acasă de la Fălciu cu sania. Era pe înserat. Ion, bărbatul Domnicăi, mâna caii; doi armăsari negri ca păcatul și focoși de parcă erau ținuți numai cu jăratec. Deodată, un ăuit valurit pe pale de vânt, răsuna de undeva din depărtare, semn că lupii urlau în fugă. Cei doi, Anton și Ion, vânători încercați, își simțiră părul pe cap umezit la rădăcină... - Ne-au luat urma! murmură Anton cu glasul schimbat, și strânse pușca
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
plin de amenințări... Mă uitam la spuza de stele risipite pe cerul ca Gheorghe TESCU 104 păcura, și, mereu stinse de nourii care se îndeseau trecând unul după altul, din ce în ce mai întunecați și mai amenințători. Un cântat de cocoș, adus pe pale de vânt, de undeva dintr-un sat... ne vestea crucea nopții. - S-o făcut miezul nopții ...am murmurat eu, cu un glas de ne recunoscut, încercam să adorm, dar nu se lipea somnul de mine, ochii căutau sfredelitori în noaptea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]