2,054 matches
-
o distincție între aceste diverse regiuni. Regiunea centrală: produsele de exploatare Exploatarea palmierului rămâne pivotul vieții economice a regiunii. Există două tipuri de producție: producția industrială a culturilor de palmieri și a uzinelor CFHBC; producția sătească a nucilor și a palmierilor, cumpărată și prelucrată de companie. Producția industrială cu trei categorii de plantații industriale: • vechile plantații din 1930, redresate în ultimii ani (Mokouango, Odouka); • noile plantații de palmieri selecționați, inaugurate în 1953 / 1954 (Linnengue, Ouesso); • vechile plantații, cărora li s-au
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
culturilor de palmieri și a uzinelor CFHBC; producția sătească a nucilor și a palmierilor, cumpărată și prelucrată de companie. Producția industrială cu trei categorii de plantații industriale: • vechile plantații din 1930, redresate în ultimii ani (Mokouango, Odouka); • noile plantații de palmieri selecționați, inaugurate în 1953 / 1954 (Linnengue, Ouesso); • vechile plantații, cărora li s-au adăugat culturile de palmieri selecționați (Etoumbi, Lebango). Marcă a noii politici a companiei, această producție sporește considerabil. Anul Ulei (în tone) 1954 147 1955 707 1956 879
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de companie. Producția industrială cu trei categorii de plantații industriale: • vechile plantații din 1930, redresate în ultimii ani (Mokouango, Odouka); • noile plantații de palmieri selecționați, inaugurate în 1953 / 1954 (Linnengue, Ouesso); • vechile plantații, cărora li s-au adăugat culturile de palmieri selecționați (Etoumbi, Lebango). Marcă a noii politici a companiei, această producție sporește considerabil. Anul Ulei (în tone) 1954 147 1955 707 1956 879 1957 1078 1958 1119 1959 1900 1960 2365 Producția sătească până în 1954, ea furniza cvasitotalitatea producției. În
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
producției. În cea de-a doua parte vom încerca să descriem diferitele momente tehnice ale acestei producții. Ea nu a încetat să scadă, și aceasta în ciuda eforturilor companiei de a suprima transportul uman, considerat frâna principală. Anul Ulei (în tone) Palmieri (în tone) 1951 1139 1250 1952 1165 1226 1953 1210 1196 1954 1207 1170 1955 1138 1137 1956 757 801 1957 641 583 1958 1026 1027 1959 612 622 1960 545 631 Produse noi: cacao și cafea producția de cacao
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tulpini Interesul entuziast pentru arborele de cafea este considerabil; în 1960, cvasitotalitatea satelor inauguraseră plantații de arbori de cafea. Producția agricolă de exploatare se poate rezuma pentru această regiune sub forma a trei tendințe: • sporirea producției industriale de ulei de palmier. Ansamblul industrial agricol pe care-l constituie plantația și uzina ei de capacitate mare formează o celulă de producție ruptă complet de contextul rural care o înconjoară; • scăderea exploatării sătești a culturii de palmieri naturali (care nu mai este pentru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sporirea producției industriale de ulei de palmier. Ansamblul industrial agricol pe care-l constituie plantația și uzina ei de capacitate mare formează o celulă de producție ruptă complet de contextul rural care o înconjoară; • scăderea exploatării sătești a culturii de palmieri naturali (care nu mai este pentru companie decât o soluție de așteptare); • culturile sătești noi: cafea, cacao, în totalitate în afara vechii structuri organizate de CFHBC. Sudul regiunii Alima Aici, exploatarea culturilor de palmieri naturali se descompune în două părți: • palmierii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înconjoară; • scăderea exploatării sătești a culturii de palmieri naturali (care nu mai este pentru companie decât o soluție de așteptare); • culturile sătești noi: cafea, cacao, în totalitate în afara vechii structuri organizate de CFHBC. Sudul regiunii Alima Aici, exploatarea culturilor de palmieri naturali se descompune în două părți: • palmierii sunt cumpărați la concurență de către CFHBC și un alt comerciant european (este vorba în realitate de o falsă concurență, deoarece există o împărțire prealabilă a piețelor); • un sector special: rafinăria din Etoro, gestionată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
palmieri naturali (care nu mai este pentru companie decât o soluție de așteptare); • culturile sătești noi: cafea, cacao, în totalitate în afara vechii structuri organizate de CFHBC. Sudul regiunii Alima Aici, exploatarea culturilor de palmieri naturali se descompune în două părți: • palmierii sunt cumpărați la concurență de către CFHBC și un alt comerciant european (este vorba în realitate de o falsă concurență, deoarece există o împărțire prealabilă a piețelor); • un sector special: rafinăria din Etoro, gestionată de CCR din Gamboma, cu circuitul ei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de adunare care acoperă sfertul subprefecturii (în 1960: o producție de 175 de tone de ulei). Interesul stârnit de Etoro se datorează faptului că este singurul caz de uzină gestionată de administrație și care funcționează corect. Anul Ulei (în tone Palmieri (în tone) 1954 279 448 1955 260 441 1956 253 382 1957 123 277 1958 180 322 1959 143 313 1960 213 459 Răspândirea arborelui de cafea este extrem de limitată, deși capătă un ritm tot mai rapid în ultimii ani
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sfârșit, există câteva produse anume, porumb și în special tutun (72 tone în 1959), care provin din regiunile bateke din sud. În raport cu regiunea centrală la care ne-am referit anterior, sudul regiunii Alima se caracterizează prin păstrarea exploatării culturilor de palmieri naturali și, corelativ, prin slaba difuzare a culturilor revoluționare, care sunt cele de cacao și cafea. Regiunea fluviului Regiune autonomă într-un anumit fel, neavând niciun raport cu zonele precedente, ea este, prin intermediul fluviului, în relație directă cu sudul (Brazzaville
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu sudul (Brazzaville). Nu există practic căi terestre; toate comunicațiile se efectuează prin rețeaua densă și complexă de râuri. Culesul, în sensul cel mai arhaic al termenului, este încă dominant. În alte părți, producția sătească se limitează la nuci și palmieri, cele dintâi fiind transformate în ulei de către companie; aici, uleiul este făcut chiar în sat, și aceasta prin mijloace tradiționale (prese care se reduc la simple bucăți de lemn strânse cu liane). În astfel de condiții, producția destinată exportului este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ulei de către companie; aici, uleiul este făcut chiar în sat, și aceasta prin mijloace tradiționale (prese care se reduc la simple bucăți de lemn strânse cu liane). În astfel de condiții, producția destinată exportului este slabă: Anul Ulei (în tone) Palmieri (în tone) 1955 120 172 1956 154 168 1957 156 159 1958 109 117 1959 149 171 Și aici se extind culturile de cacao și cafea, dar ne lipsesc cifrele, căci această regiune, deosebit de rămasă în urmă, este subadministrată. Subprefectura
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
uzina ei. Vom lăsa deoparte fenomenul special al centrelor semiurbanizate, cu categoriile lor sociale atât de bogate în semnificații, precum artizanii și birocrații. Mai întâi, satul. Cvasitotalitatea comunităților sătești sunt pe cale de a-și schimba stăpânul: arborele de cafea elimină palmierul natural. Faimoasa "revoluție a arborelui de cafea", îndelung analizată în Africa Occidentală (în Coasta de Fildeș mai ales, cu Kobben și Holas), are loc și în partea de nord a statului Congo, care cunoaște (însă cu ce întârziere, căci în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
încă roade, timp mort orientat în totalitate spre viitor. Analiza de față va surprinde acest "moment" specific deosebit de ambiguu: trecut și viitor contopindu-se într-un prezent mediocru; arborele de cafea este plantat și îngrijit, dar nu aduce niciun profit; palmierul natural continuă să fie mai mult sau mai puțin exploatat, astfel încât să poată acoperi încetul cu încetul lipsa venitului (arborele de cafea are nevoie de 6 ani înainte de prima recoltă și de 8 ani pentru a atinge randamentul maxim). Această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să i se poată controla efectele. 1954 este data introducerii arborelui de cafea (au existat încercări încă în 1937-38, însă ele au eșuat din cauza războiului). Până în 1954, marea majoritate a satelor erau integrate în sistemul de exploatare a culturii de palmieri naturali: pe acest tablou de fundal comun se desfășoară procesul istoric pe care îl analizăm; o cunoaștere aprofundată a satului aflat sub semnul palmierului natural este deci necesară. Dar în ce moment trebuie analizat satul-palmier? În 1954, chiar înainte de introducerea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
războiului). Până în 1954, marea majoritate a satelor erau integrate în sistemul de exploatare a culturii de palmieri naturali: pe acest tablou de fundal comun se desfășoară procesul istoric pe care îl analizăm; o cunoaștere aprofundată a satului aflat sub semnul palmierului natural este deci necesară. Dar în ce moment trebuie analizat satul-palmier? În 1954, chiar înainte de introducerea arborelui de cafea? În această perioadă, situația era complet schimbată; la nivelul satului, producția era în scădere sensibilă, această cădere fiind marcată în cifre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1954 fabricile de ulei manuale, concentrându-se către interior și îndepărtându-se din ce în ce mai mult de punctele de îmbarcare de pe râuri. Menținerea producției până în 1957 nu a fost realizată decât printr-o sporire a numărului satelor atinse de exploatarea culturilor de palmieri naturali, cu toate că la nivelul satului însuși producția n-a făcut decât să scadă. Arborele de cafea va apărea în ochii anumitor responsabili administrativi (serviciul agriculturii) ca un mijloc de a înlocui inevitabila abandonare a exploatării palmierului sălbatic. Satul-palmier trebuie căutat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de exploatarea culturilor de palmieri naturali, cu toate că la nivelul satului însuși producția n-a făcut decât să scadă. Arborele de cafea va apărea în ochii anumitor responsabili administrativi (serviciul agriculturii) ca un mijloc de a înlocui inevitabila abandonare a exploatării palmierului sălbatic. Satul-palmier trebuie căutat mai înainte în timp, în anii 1930-1939. În această perioadă, care a marcat momentul de apogeu al companiei, organizarea producției sătești de nuci și ulei a atins un grad de "perfecțiune". Este vorba de o perioadă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nord-congolez în ansamblul lui cu o atmosferă de anacronism învechit care ne trimite cu zece ani înapoi. Vom încerca să redăm tabloul schematic al acestei situații, încă existente la ora actuală. Care sunt deci condițiile acestei exploatări a culturilor de palmieri naturali? Două aspecte descriptive: natura acestei activități la nivelul satului și organizarea generală a producției. Această activitate constă într-o succesiune de momente: • Culesul propriu-zis, efectuat de către om. El este precedat de căutarea prin pădure a ciorchinelui matur. Importanța acestei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la nivelul satului și organizarea generală a producției. Această activitate constă într-o succesiune de momente: • Culesul propriu-zis, efectuat de către om. El este precedat de căutarea prin pădure a ciorchinelui matur. Importanța acestei căutări depinde de gradul de concentrare a palmierilor și variază considerabil de la o zonă la alta. Creșterea producției înseamnă, pe de o parte, lărgirea zonei de prospectare, pe de alta, sporirea rolului hazardului, a "căutării oarbe", palmierii "recunoscuți" fiind relativ rari, și zona lor, limitată la vecinătatea satului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ciorchinelui matur. Importanța acestei căutări depinde de gradul de concentrare a palmierilor și variază considerabil de la o zonă la alta. Creșterea producției înseamnă, pe de o parte, lărgirea zonei de prospectare, pe de alta, sporirea rolului hazardului, a "căutării oarbe", palmierii "recunoscuți" fiind relativ rari, și zona lor, limitată la vecinătatea satului. Nu există nicio îngrijire a arborelui; în cazurile cele mai defavorabile, această căutare a ciorchinilor maturi necesită mai multe zile, determinând amplasarea de tabere provizorii în interiorul pădurii. Multă vreme
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cazurile cele mai defavorabile, această căutare a ciorchinilor maturi necesită mai multe zile, determinând amplasarea de tabere provizorii în interiorul pădurii. Multă vreme a existat o contradicție între obligația ca satul să fie reconstruit de-a lungul șoselei și popularea cu palmieri în interiorul pădurii, contradicție care se traducea printr-o creștere a distanțelor și a timpului de repartizare. Urcușul de-a lungul trunchiului (care poate atinge între 20 și 30 metri în înălțime) cu ajutorul unei "singa", o liană care înconjoară bustul și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ciorchinelui prin instalarea în mijlocul coroanei copacului țin de o tehnică deosebit de acrobatică și de periculoasă. Dacă liana se rupe, recoltatorul, aruncat înapoi, are parte de o cădere deseori mortală; nicio statistică nu ne va oferi vreodată numărul victimelor anonime ale palmierului. ▪ Ciorchinele rupt e transportat în sat. Acest prim transport este efectuat fără deosebire de bărbați și femei, care își protejează cu o pernă de ramuri sau de haine vechi capul de spinii ascuțiți: ciorchinele este foarte dificil de manipulat, este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
posibil după cules. Deși standardele calitative impuse pentru uleiul exportabil în timpul acestei perioade erau departe de a fi draconice, numai satele învecinate cu postul CFHBC puteau vinde direct nucile, sâmburii fiind trimiși producătorului. Satele mai îndepărtate se mulțumeau cu vânzarea palmierilor. Diferența de raport este considerabilă: pentru 100 kg de fructe, un sat apropiat de postul CFHBC obținea 10 franci; un sat îndepărtat nu primea, pentru producția lui, decât 3 franci. ▪ Ultima operație sătească de prelucrare: sfărâmarea palmierilor, efectuată exclusiv de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mulțumeau cu vânzarea palmierilor. Diferența de raport este considerabilă: pentru 100 kg de fructe, un sat apropiat de postul CFHBC obținea 10 franci; un sat îndepărtat nu primea, pentru producția lui, decât 3 franci. ▪ Ultima operație sătească de prelucrare: sfărâmarea palmierilor, efectuată exclusiv de femei. Este un spectacol clasic în Congo de Nord să privești aceste grupuri de femei spărgând cu pietre sâmburii tari uscați pentru a scoate semințele; grație acestei ciocăniri nesfârșite, o femeie expertă va putea obține între 600
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]