1,950 matches
-
acum am uitat: ceva grav, important), dar am fost întrerupt, a intrat pe neașteptate peste noi doamna Carolina Pavel, cu un platou de plăcinte aburinde (specialitatea ei). Era îmbrăcată într-o rochie roșie de crep, ținându-și aruncat pe umeri paltonul negru cu guler de vulpe, mica ei mândrie, nerostită. Părea ușor întinerită, poate culoarea și croiala rochiei, poate părul tuns scurt, care în curând va fi o modă (trecătoare ca orice modă), după tunsoarea Anei Pauker, personalitate politică a vremii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
sumedenia mărfurilor de contrabandă. În același an, într-o zi la începutul lui aprilie - eram la tribunal - fui anunțat că un domn așteaptă pe culoar permisiunea de-a-l primi. Încuviințai, bineînțeles, și în prag apăru tatăl Anei. Era îmbrăcat cu paltonul pe care i-l știam, purta însă o căciulă nouă, de aceeași culoare, îmbrăcăminte întârziată din iarna ce abia se sfârșise, îndărătnicie prevăzătoare a omului de la țară căutând mereu spre cerul schimbător și vântul tăios ce sufla încă de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Cunoașteți tratatul? - Nu. Doar ce se spune: e vorba de zone de influență după cât se aude, dar asta e altceva, cu totul altceva. El rămase mai departe cu grijile lui. Când ieșii din casă, vântul mi se strecură sub gulerul paltonului, un frig ușor îmi cuprinse spinarea. Afișul de pe gardul din fața tribunalului, care-mi veni în minte, stătea lipit, retipărit de curând - același - aceeași propoziție, o știam pe dinafară - mă gândii deodată la domnul Pavel, la spusele lui... „E bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Nu înțeleg un lucru: de ce s-a făcut restructurarea asta la dumneavoastră? E un sector în care nu mă pricep deloc. - Nici eu nu pot să-mi explic. Ce să vă spun? Îi sărutai mâna, în timp ce-și lepăda paltonul de pe ea. - Eu zic să prânzim împreună, pentru dumneavoastră. Da? - Bineînțeles! răspunse doamna Pavel, în timp ce soțul ei se întoarse către mine: - Cine știe ce-o să mai fie, căci ce s-a întâmplat e fără precedent? - Toate de-acum încolo vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ca o chiuvetă veche, plină cu vase murdare. Distrusă, terminați, astmatică, Londra, cu obrazul ros de vărsat, își ispășea condamnarea sub cerul mustind de apă. La intrarea ornamentată a unui magazin de la parterul unui bloc, stătea un bătrân cu un palton închis cu nasturi și pantofi mari, lustruiți, vorbind ploii. Era încadrat de alți bătrâni muți și de două femei mai tinere cu uniforme albastre, fără identitate și cu fețe de o sinceritate nedisimulată, care îi subliniau sau îi punctau vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o nevastă de cetățean onorabil, cu o eșarfă neagră și geantă de lac, cu o față îngustă, afaceri prin geamurile deschise, după care se strecura înăuntru împinsă de frica ei lucrativă. O alta e grasă și blondă, înțolită cu un palton diform de om sărac. Glumești, mi-am spus eu când am bunghit-o prima dată făcându-și rondul. Și cu toate astea trebuie să recunosc că pipița câștigă bine din afacerea asta. Nu o dată am văzut-o aleasă din grupul celorlalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o bancă, lângă podul negru de lângă gura deschisă a stației de metrou. Purtam vechea mea haină groasă, albastră - pe care am găsit-o din întâmplare într-un dulap de care uitasem complet și care cred că e mai călduroasă decât paltonul de cașmir, pe care am luat 215 lire de la un bătrân negustor din Portobello Road. Patru ianuarie, 1982. lumea s-a dus iar la lucru. Din trapa aromată a metroului (respirația lui are ceva din exalația fierbinte a tonetei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
spun. Am strâns totuși fel și fel de hârtii cu însemnări despre ei. Au mai rămas câteva, într-un plic pe care scrisesem „Stop Cadru“. Probabil astfel voiam să se numească acea carte pentru care fișam Bulevardul. ZIARISTUL. Bătrânul în palton cărămiziu. Pirpiriu. O bărbuță albă, rară. Umblă cu o servietă neagră, burdușită cu ziare. O ține strâns în brațe, pe burtă, încovoiat de greutatea ei. Uneori are și un teanc de ziare, strânse cu sfoară. Atunci, cu un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
strădaniile noastre detectivistice nu aveau nici un haz. — Ia te uită, moștenitorul tronului străjuindu-și castelul, așa cum se cuvine, deși cu o față de vînătă. Înveselește-ți chipul, băiete, că parcă ai fi păpușa lui Netol, zise Gustavo Barceló, Înveșmîntat Într-un palton din păr de cămilă și echipat cu un baston din fildeș de care n-avea nevoie și pe care Îl vîntura ca pe-o cîrjă de cardinal. Taică-tu nu este, Daniel? Îmi pare rău, don Gustavo. S-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lume nebună. AICI SE TERMINĂ CITATUL RETRAS, CU CARACTERE MAI MICI. Buzz puse ziarul jos, gândindu-se la nebunul de Dudley de prin ’38, când fusese cât pe ce să omoare în bătaie un negrotei drogat pentru că îl scuipase pe paltonul de cașmir cu care îl mituise Ben Siegel. Apăsă pe butonul interfonului. — Scumpo, nici un rezultat cu telefoanele alea? — Încă mai așteptăm, domnule Meeks. — Plec în East L.A. Te rog, lasă toate mesajele pe biroul meu, bine? — Bine, domnule. *** Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
partea lui de pat. Se auzi cum se armează un pistol. — Mickey, ești un om mort! Buzz o împinse pe Audrey pe podea, departe de voce. Un amortizor pocni slab, iar limba de foc lumină un tip uriaș, într-un palton întunecat. Audrey țipă. Buzz simți cum salteaua e ciuruită la doi centimetri de picioarele lui. Înșfăcă dintr-o singură mișcare bastonul de pe noptieră și îl pocni pe atacator peste genunchi. Lemnul placat cu metal sfărâmă niște oase. Individul se prăvăli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
peste genunchi. Lemnul placat cu metal sfărâmă niște oase. Individul se prăvăli pe pat. Audrey țipă: — Meeks! O împușcătură sfârtecă peretele opus. O altă jumătate de secundă de lumină înflorită pe țeava pistolului îi dezvălui lui Buzz conturul celuilalt. Apucă paltonul insului, îl trase în pat, îi acoperi fața cu o pernă și-l împușcă de două ori în cap de aproape. Pocnetele răsunară înăbușit. Zbieretele lui Audrey se auziră ca vaierul prelung al unei sirene. Buzz coborî din pat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
din pricina Chiorului. Era iarnă, dar nu ninsese până atunci. Cerul, însă, și frigul nu prea puternic, plăcut chiar, ne vesteau primii fulgi pe care-i așteptam cu nerăbdare să cadă din clipă-n clipă... Băieții veniseră de câteva zile cu paltoane, cu toată sportivitatea pe care o afișau în stil de mușchetari la fiecare ocazie. Dar, vremea, mai capricioasă decât o fată, după ce înțepase câteva zile, astăzi venise mai dulce ca niciodată până atunci. Noica Dan își pusese tocmai astăzi un
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu toată sportivitatea pe care o afișau în stil de mușchetari la fiecare ocazie. Dar, vremea, mai capricioasă decât o fată, după ce înțepase câteva zile, astăzi venise mai dulce ca niciodată până atunci. Noica Dan își pusese tocmai astăzi un palton nou, o frumusețe, un bleumarin deschis, cu nasturi mari și negri de os. Cum era băiat frumușel și bine făcut, îl prindea de minune, și el nu lăsa să-i scape prilejul de a-l arăta băieților și de a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
frumușel și bine făcut, îl prindea de minune, și el nu lăsa să-i scape prilejul de a-l arăta băieților și de a primi laude, care de care mai meșteșugite, însoțite de nelipsita frază în astfel de ocazii: ― Frumos palton, mă Dane, dar păcat că are stofa cam aspră... Ca să se-nmoaie puțin, ar trebui s-o uzi, mă, că altfel se rupe repede! Trebuie să faci cinste, ce mai! ― Bine, dom'le! răspunse Noica Dan încîntat. La ieșire mergem
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în curte și-ncepuse oina. Noi, cei dintr-a VI-a modernă ― care făceam curs la etaj ― așteptam profesorul, agitați ca de obicei. Deodată, în clasă se auzi un răcnet înfiorător de mânie și Noica Dan ieși în fața băncilor cu paltonul cel nou în mână, spumegînd: ― Cine a-ndrăznit să-mi taie nasturii de la palton, că-l distrug?! În clasă se făcu liniște ca prin farmec. Era la noi acest obicei stupid de a se tăia nasturii la paltoane, dar ca să tai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
făceam curs la etaj ― așteptam profesorul, agitați ca de obicei. Deodată, în clasă se auzi un răcnet înfiorător de mânie și Noica Dan ieși în fața băncilor cu paltonul cel nou în mână, spumegînd: ― Cine a-ndrăznit să-mi taie nasturii de la palton, că-l distrug?! În clasă se făcu liniște ca prin farmec. Era la noi acest obicei stupid de a se tăia nasturii la paltoane, dar ca să tai nasturii unui palton nou era prea de tot! ― Spuneți, mă, care mi-a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în fața băncilor cu paltonul cel nou în mână, spumegînd: ― Cine a-ndrăznit să-mi taie nasturii de la palton, că-l distrug?! În clasă se făcu liniște ca prin farmec. Era la noi acest obicei stupid de a se tăia nasturii la paltoane, dar ca să tai nasturii unui palton nou era prea de tot! ― Spuneți, mă, care mi-a tăiat nasturii la palton, mă, care și-a bătut joc de mine, că-l fac praf?! Nasturii îi tăiase cu o lamă de ras
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în mână, spumegînd: ― Cine a-ndrăznit să-mi taie nasturii de la palton, că-l distrug?! În clasă se făcu liniște ca prin farmec. Era la noi acest obicei stupid de a se tăia nasturii la paltoane, dar ca să tai nasturii unui palton nou era prea de tot! ― Spuneți, mă, care mi-a tăiat nasturii la palton, mă, care și-a bătut joc de mine, că-l fac praf?! Nasturii îi tăiase cu o lamă de ras Dragu Henry; dar cum ar fi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
În clasă se făcu liniște ca prin farmec. Era la noi acest obicei stupid de a se tăia nasturii la paltoane, dar ca să tai nasturii unui palton nou era prea de tot! ― Spuneți, mă, care mi-a tăiat nasturii la palton, mă, care și-a bătut joc de mine, că-l fac praf?! Nasturii îi tăiase cu o lamă de ras Dragu Henry; dar cum ar fi îndrăznit să-i spună lui Noica asta! Văzând că nu-l poate afla pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Nasturii îi tăiase cu o lamă de ras Dragu Henry; dar cum ar fi îndrăznit să-i spună lui Noica asta! Văzând că nu-l poate afla pe făptuitor, Noica, furios la culme, pe bună dreptate, deschise fereastra și, făcând paltonul mototol, îl aruncă în curte, spre uimirea generală, strigînd: ― Naiba să-l ia de palton, și pe voi la fel! Las' că v-o fac eu! Dar, în aceeași secundă, în curte se auzi șuieratul nervos al unui fluier înăbușit
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să-i spună lui Noica asta! Văzând că nu-l poate afla pe făptuitor, Noica, furios la culme, pe bună dreptate, deschise fereastra și, făcând paltonul mototol, îl aruncă în curte, spre uimirea generală, strigînd: ― Naiba să-l ia de palton, și pe voi la fel! Las' că v-o fac eu! Dar, în aceeași secundă, în curte se auzi șuieratul nervos al unui fluier înăbușit și hohote de râs care izbucniră în cascade, ca la o comandă nevăzută! Ce se
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Dar, în aceeași secundă, în curte se auzi șuieratul nervos al unui fluier înăbușit și hohote de râs care izbucniră în cascade, ca la o comandă nevăzută! Ce se întîmplase? Fatalitatea, căreia câteodată îi vine toane de glumă, făcuse ca paltonul lui Noica să cadă chiar în capul lui Cioc, tocmai când acesta fluiera un punct! Nimeni nu îndrăzni să privească pe fereastră, dar peste un minut ușa clasei se trânti de perete și Cioc apăru congestionat la față, fierbând de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cadă chiar în capul lui Cioc, tocmai când acesta fluiera un punct! Nimeni nu îndrăzni să privească pe fereastră, dar peste un minut ușa clasei se trânti de perete și Cioc apăru congestionat la față, fierbând de mânie și cu paltonul lui Noica în mână. Rămaserăm încremeniți. ― Cine mi-a aruncat paltonui în cap, ființa lui Dumnezeu? Un moment de tăcere, care s-ar fi prelungit la infinit, dacă Cioc ar fi avut răbdare să asiste la această prelungire! ― Vă mai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Dumnezeu? Un moment de tăcere, care s-ar fi prelungit la infinit, dacă Cioc ar fi avut răbdare să asiste la această prelungire! ― Vă mai întreb, ființa lui Dumnezeu (asta era expresia peiorativă a lui Cioc), cine mi-a aruncat paltonul în cap? Dacă nu îmi răspundeți imediat, vă elimin pe toți pe două săptămâni și e mai rău! Atunci, Noica Dan s-a ridicat tacticos și, foarte amuzat de întîmplarea aceasta neprevăzută ― aproape că de-abia se abținea să nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]