1,096 matches
-
Împletituri, prelucrarea metalelor, țesutul). O trăsătură caracteristică ritualului funerar este cea de-a doua 781 Ibidem, p. 231. 782 Statuile de lemn antropomorfe, În poziție ghemuită, le reprezintă pe zeități (ibidem, p. 200). 783 Religia are caracter politeist și anemism, panteon ierarhizat, practicând cultul străbunilor și vânătoarea de capete. Convertirea la creștinism a dus la un sincretism religios Panteonul avea În frunte marea divinitate (Kabbuiyan la ibaloi, kalinga și kankanay, Lumawig la bontoc, Kadaklan la tingguian, Aglalbank la isnegi, Wigan la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
782 Statuile de lemn antropomorfe, În poziție ghemuită, le reprezintă pe zeități (ibidem, p. 200). 783 Religia are caracter politeist și anemism, panteon ierarhizat, practicând cultul străbunilor și vânătoarea de capete. Convertirea la creștinism a dus la un sincretism religios Panteonul avea În frunte marea divinitate (Kabbuiyan la ibaloi, kalinga și kankanay, Lumawig la bontoc, Kadaklan la tingguian, Aglalbank la isnegi, Wigan la ifugao), În partea de mijloc eroii civilizatori („Bătrânul de pe vârf”, „Bătrâna Doamnă a estuarului”) și strămoșii, iar la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
teritoriului, dislocări forțate, degradarea ecosistemelor (ibidem, p. 294). 786 Ibidem, p. 404. 787 Odinioară societatea era Împărțită În trei ordine sociale: superior (ginu’u sau bagara), inferior (dulu’an sau timawa) și sclavi (uripan). Ultimii au dispărut În zilele noastre. Panteonul cuprinde numeroase entități favorabile sau nu, ritualuri Îndeplinite de oficianți specializați și de șamani. Influența creștină a devenit puternică (ibidem, p. 434). 616 (circa 60.000), cultivatori de orez pe terase irigate, prelucrători ai fierului și lemnului 788. Musulmanii din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
defrișate, vânătoarea, pescuitul, și mai recent extracția aurului, legumicultura și exploatarea lemnului 835 G.Bloom, M.Grosberg, V.Jealous, P.Kelly, op. cit., p.50. 653 din Întinsele păduri tropicale. Igoruții erau odinioară o societate deosebit de războinică, divizată social, cu un panteon ierarhizat, politeist și anemist, cu un cult deosebit pentru străbuni și vânătoarea de capete, de unde credeau că-și sporesc energiile vitale. Spiritul justițiar s-a menținut și după proclamarea independenței statului Filipine, igoruții declanșând un Îndelungat și distrugător război de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de Cordeliera Centrală și În jurul lanțului muntos Polis (circa 140.000 de oameni), În sate pe coline sau În văile apelor. Adevărați artiști În prelucarea lemnului, ei realizează numeroase statui de lemn antropomorfe, În poziție ghircită, reprezentând numeroasele zeități din panteonul lor politeist și anemist, chiar dacă și În rândul lor misionarii au introdus creștinismul. Inițial, locuitorii din zonă, deși aveau particularități proprii, erau Înglobați În grupul igoruților. Ifugo (oameni ai muntelui), au fost numiți de spanioli, În secolul al XVI-lea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Esplanada, frumos amenajată pentru promenadă și asaltată de zeci de tineri zgomotoși, unii Își fac confesiuni, alții recită versuri, sau meditează pe o bancă sub un umbrar pe malul golfului, până la Centrul Cultural, modern edificiu, care se dorea un adevărat panteon al celor mai relevante manifestări ale metropolei. Situația, În timp, nu a confirmat acest lucru, mai ales după reducerea fondurilor alocate, În urma demisiei președintelui Fernando Marcos (1986). Ne Întoarcem Încet spre Parcul Luneta, denumit acum „Josă Rizal”, În amintirea ilustrului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a răspândit, odată cu extinderea civilizației mediteraneene, din Orientul Apropiat în Grecia și Roma, sublimându-se în mitul lui Dionisos-Bachus din Orient: "Elenizat cu greu, apoi romanizat, [acesta] prefigurează iudaismul și creștinismul"32. Deși era fiul lui Zeus, zeul suprem al panteonului elen, și al Semelei, o prințesă tebană, Dionisos 33 este considerat a proveni din regiunile misterioase ale Traciei sau ale Frigiei. Acest zeu grec al vinului și al beției este de asemenea și cel al vegetației și are drept simboluri
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
la frumusețea legendelor. SCRIERI: Păcală și Tândală, Sibiu, 1884; Povestea lui Ignat, Sibiu, 1885; Îndărătnicul, Sibiu, 1885; Fiica a nouă mame, Sibiu, 1885; Lumea proștilor, Sibiu, 1886; Țara noastră, Sibiu, 1894; Zarandul și Munții Apuseni ai Transilvaniei, Sibiu, 1898; În Panteon. Mormintele marilor noștri bărbați de la 1848-1849, Sibiu, 1901; Nichita Balica, Sibiu, 1904; Găsitul. Punga cu noroc și căciula fermecată (în colaborare cu Emil V. Degan), Sibiu, 1904; Ulisse, regele din Ithaca, Sibiu, 1905; Edip, nenorocitul rege din Teba și alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
și ca mentalități și au temeiuri mitice în zeități ce au patronat femeile pierdute, curtezanele. Prezentăm unele dintre modelele mitice de manifestare a sexualității sub forma erotismului multiplu. Curtezane și pseudocurtezane în mitologie Zeități sumero-babiloniene Inanna este principala zeitate din panteonul sumerian. Sumerul, spun specialiștii, are cea mai veche civilizație, plasată, în mileniul IV î.H. Era situat în Mesopotamia, ocupa a 1/12-a parte din Irakul de astăzi și avea unele dintre cele mai vechi și înfloritoare orașe-cetăți: Ur
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a lunii, este venerată în Orientul Apropiat (Siria, Liban). Când se unește cu zeul arhetipal al vegetației, Haddad-Rimon, este venerată în promiscuitate, prin orgii sexuale, procesiuni falice și în templele în care se practica prostituția sacră. Anat este zeița din panteonul ugarit (Siria), fiica creatorului primordial El, considerat părintele zeilor și simboliza creația, înțelepciunea, dreptatea, puterea în lumea semită. Alte mituri o consideră ca fiind sora lui Baal. Este zeița fecundității, frumuseții și dragostei. I s-a creat imaginea unei femei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
El i-a pus la încercare iubirea și fidelitatea lui Psyche pe care, în cele din urmă, a iertat-o pentru curiozitatea de a-i deconspira identitatea. Iertată a fost și de Venus cea geloasă, dovadă că a intrat în panteonul olimpian ca zeiță. În numele zeiței Venus, hierodulele din Sicilia practicau prostituția sacră. Pentru simbolurile ei sexuale, era venerată și în Pompei, fiind patroana curtezanelor și a prostituatelor. Orgii sexuale se desfășurau și în timpul bacanaliilor, organizate toamna, în cinstea lui Bacchus
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a dus o politică războinică, dovadă, cele 17 campanii în Asia Mică. Umilit de regenta-faraon, și-a luat revanșa și s-a răzbunat, distrugându-i construcțiile. La ordinul lui i-a fost profanat sarcofagul, i s-a șters numele din panteonul faraonilor pentru a fi uitată de posteritate. Doar monumentul de la Deir-el-Bahari a scăpat de acțiunea distrugătoare a faraonului. Nu putea scăpa de persecuții arhitectul și favoritul regentei Hatșepsut, Senmut. Abea după 3000 de ani, grație egiptologilor moderni, Hatșepsut și-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de fast și demnitate istorică transpare în aceste versuri corecte, cu trimiteri la peisagistica pillatiană sau la stampele solemne ale lui V. Voiculescu. Respiră din ele un vitalism profund, de tip dionisiac, în care figurile Turiei natale vin să îmbogățească panteonul clasic al Daciei romane sau al Transilvaniei în care poetul s-a reîmpământenit. El se rebotează orfic, zăcământul originar de vitalitate al liricii sale îmbogățindu-se cu noi filoane, cum ar fi militantismul și eticismul, care capătă străluminări incantatorii: „Adie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
și contaminate, a Europei arhaice, atunci ecouri ale acesteia trebuie să fie perceptibile și În mitologia și cultele Greciei clasice. În urma studiului comparativ și diacronic al acestei mase de date, Gimbutas a considerat posibilă identificarea unui sistem și a unui panteon: zeițe, zei, „epifaniile” sau manifestările lor divine (mai ales sub forma animalelor), o cosmologie asociată, scene de cult, veșmintele și caracteristicile celor consacrați. Religiozitatea privată și publică, sărbătorile religioase periodice, Însuflețite de emoțiile „dramei rituale”, par să fi avut un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
măști. S-au descoperit reprezentări ale unor dansatori și nu este dificil să ne imaginăm invocațiile și rugăciunile. După cum o indică edificiile de cult descoperite În unele situri, cel puțin o parte a acestui scenariu este corectă. Chiar dacă noțiunea de panteon este poate anacronică, În măsura În care aceasta se bazează prin ricoșeu pe o societate umană diferențiată pe meserii și clase, ar putea fi acceptată existența unui sistem religios centrat pe o Mare Zeiță, cu multe transformări, flancată de un zeu masculin, „prototip
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
suveranității, cea a forței și cea a fertilității. De aici derivă ipoteza unei teologii tripartite și, de asemenea, a unei organizări sociale, de asemenea, tripartite. Epoca metalelor este tocmai epoca În care se formează societățile ierarhizate și, prin urmare, și panteonurile ierarhizate: organizarea religioasă reflectă cu acuratețe structura socială. În special În cadrul creat de conceperea tripartită a lumii, „mișcarea” indo-europeană va coincide cu afirmarea unuia sau a mai multor zei masculini (cerești sau htonieni) și a societăților patriarhale și războinice. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Aceștia au și ei istoria lor care se schimbă odată cu omul. Cunoașterea tainică și mitică, noțiunile cosmologice trec În mâinile capilor societății și, când aceasta se Împarte În clase și se stratifică, și zeii urmează același model, organizându-se În panteonuri ierarhice. Limbajul și proprietățile spațio-temporale ale mitului cedează definitiv locul „linearității” simbolurilor: un limbaj linear care, odată considerat util, devine scriptură. La acest nivel din ce În ce mai evoluat se observă că manifestările religioase servesc la ordonarea și Înțelegerea lumii și a societății
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pământul) și așa mai departe. Alți zei sunt legați de structurile sociale ale țării, mai ales cele ale cetăților și ale provinciilor (nome după cum au fost denumite, cu un cuvânt grecesc, provinciile Egiptului), care caracterizează prin prezența lor neobișnuită un panteon variat. Urmând cursul Nilului de la sud la nord, conform criteriului geografic de orientare al vechilor egipteni, descoperim următoarele personaje divine principale: la Assuan se află zeul Khnum, reprezentat ca un berbec: un zeu creator, Înfățișat adesea ca un olar care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
constau În tată, mamă, fiu. Același zeu poate avea, În cetăți diferite, soții și fii diferiți, iar același lucru li se poate Întâmpla și zeițelor: așadar, sistemul nu aduce ordine completă, ci constituie doar un punct de plecare pentru socializarea panteonului. O abordare diferită este Însă concepția conform căreia o divinitate poate fi recunoscută În alta, dacă prezintă o activitate sau o trăsătură specifică asemănătoare. Se ajunge la o experiență sincretistă de o amploare extraordinară, În cadrul căreia aproape orice zeu egiptean
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-un orizont unic - să se ilumineze reciproc și să se păzească de contaminări nepotrivite. Divinitățile sunt multe și variate și, chiar dacă nu sunt toate cele pe care le vom găsi În epoca mai târzie (sau În alt ambient), structura panteonului egiptean se manifestă deja Într-un mod complet organizat după criteriile pe care l-am descris În paginile introductive. Există zei ai orașelor, ai soarelui, ai cerului, ai stelelor, ai pământului, ai lunii - Într-un cuvânt, ai elementelor naturii. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Osiris de către tatăl său Ra. Dar poate că cel mai important este capitolul 175, un dialog Între Atumxe "Atum" și Osirisxe "Osiris", care explică poziția reciprocă a zeului creator și a zeului ținutului de „dincolo”. Aceștia Încep să polarizeze complexul panteon egiptean. Textul se Încheie cu o viziune apocaliptică, pe care nu o mai cunoaștem din alte izvoare, și avertizează, prin unicitatea și importanța sa conceptuală, asupra riscurilor pretențiilor noastre de istorici ai religiei egiptene: Se spun cuvintele din partea lui Osirisxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Încep să fie plasați ca preoți, beneficiind și de veniturile aferente, militarii ieșiți din serviciu. Aceștia sunt oameni cu o cultură teologică modestă, dar sunt legați direct de favorurile regelui. În această epocă nu lipsește nici munca de sistematizare a panteonului egiptean, care tinde să plaseze toți zeii Într-un sistem În care Raxe "Ra" și Osirisxe "Osiris", În multitudinea de funcții și de aspecte ce le revin, sunt cei doi poli. „Cât despre ceea ce spuneți, voi sunteți o singură gură
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Osorapis", taurul Apisxe "Apis", care, odată mort, devine - asemenea regilor și oamenilor - un „Osirisxe "Osiris"”. Tot el este și zeul salvator prin care se prevestește, iar Împreună cu Osiris și familia acestuia, Isisxe "Isis" și Horusxe "Horus"-copil (Harpocratexe "Harpocrate") constituie panteonul egiptean tipic, În care oamenii se Încred și care face inimile să bată. Și nu este vorba despre o limitare la Egipt: Într-adevăr, din Valea Nilului apare un cult care se maturizează și se transformă la contactul cu restul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nivel istoric, lingvistic, cultural, artistic și religios 1, deși rămâne indubitabil primatul inițial sumerienilor. În această privință, W.G. Lambert afirma că „În Mesopotamia, prima mare civilizație a fost cea a sumerienilor”2. b) Cea mai veche religie sumeriană și panteonul ei Este util să spunem acum câteva cuvinte despre religia sumeriană inițială, În Întregul său. Pentru aceasta, ne vom referi la o cercetare a lui Thorkild Jacobsen (recent dispărut dintre noi), intitulată „Formative Tendencies in Summerian Religion”3, În care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lumea subterană cu apele sale fertile, În cazul lui Enkixe "Enki"). Divinitatea Îndeplinește funcții importante analoage celor din societatea pământeană: cea de judecător, În cazul zeului soarelui Utuxe "Utu". Tot Jacobsen, În aceeași lucrare 1, și-a Îndreptat atenția spre panteonului sumerian, cu intenția de a depista aspectele formative și, În legătură cu acestea, dezvoltarea gândirii religioase. Privit În complexitatea sa, panteonul sumerian este foarte amplu, cuprinzând 3 000-4 000 de divinități cu grade și naturi diferite. Totuși, doar un număr restrâns dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]