911 matches
-
ramurile unui brad singuratic. Sub acesta, se vedea o moviliță de pământ proaspăt, pe care fusese pusă o singură piatră, ca însemn funerar. Pe vremuri, în ceasurile libere ale prelungitului asediu, la rădăcina acelui brad fusese întinsă o rogojină de papură, iar Kanbei, Hanbei și Hideyoshi se așezaseră împreună, discutând despre trecut și prezent, în timp ce priveau luna. Oyu dădu la o parte ramurile tufișurilor, căutând câteva flori pe care să le pună pe mormânt. Apoi, se întoarse spre moviliță, făcând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ei și să fie conștienți că, acum, moartea lor n-ar mai avea nici un sens. Ar fi o mare izbândă și până și Hanbei s-ar bucura. O conduse până la brad, unde fusese pus un koto, pe o rogojină de papură. După ce rezistaseră timp de trei ani asediului, cu tot curajul și integritatea lor, războinicii din provinciile apusene, care îi consideraseră pe ceilalți oameni frivoli și vanitoși, deveniseră doar niște umbre ale celor care fuseseră înainte. — Nu-mi pasă dacă mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dinspre Râul Enmyoji se auziră strigăte de război și detunături. Era Ora Maimuței. Râul Enmyoji, la răsărit de satul Yamazaki, era un afluent al Râului Todo. Zona unde se întâlneau cele două râuri era o mlaștină acoperită cu stuf și papură, plină, de obicei, cu cântecele păsărilor, dar, în ziua aceea, nu se auzea nici un ciripit. În timpul dimineții, armatele inamice - aripa stângă a armatei lui Mitsuhide și aripa dreaptă a lui Hideyoshi - se aliniaseră pe ambele maluri ale râului. Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Shogen la Muntele Shinmei. În acele vremuri, exista obiceiul de a se ține frecvent ceremonii ale ceaiului în tabără. Totul, desigur, era pregătit cu simplitate - camera ceaiului nu era decât un adăpost temporar, cu ziduri grosolane de ipsos, rogojini de papură și o vază cu flori sălbatice. Scopul ceremoniei ceaiului era acela de a dobândi forța lăuntrică necesară pentru a putea îndura oboseala unei campanii îndelungate. În zorii acelei zile, Shogen măturase pământul umed de rouă și pusese cărbunii în vatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
tavan? Nu rogojină. Se pune trestie. Și peste el tencuiește? Cine tencuiește? Proprietarul, cine altcineva! izbucnește Niusea cu năduf. Păi atuncea spune și tu "se tencuiește". Ei, da, sigur! Se putea să nu-mi găsești tu nod în trestie! În papură. Doamne, ce expresii! Nod în papură! Da. Asta fiindcă papura e așa, dreaptă și... cum se spune?... Netedă, nu? N-are noduri, asta e important. Și de aceea nod e ceva neobișnuit la papură. Dar parcă nu-i la fel
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Și peste el tencuiește? Cine tencuiește? Proprietarul, cine altcineva! izbucnește Niusea cu năduf. Păi atuncea spune și tu "se tencuiește". Ei, da, sigur! Se putea să nu-mi găsești tu nod în trestie! În papură. Doamne, ce expresii! Nod în papură! Da. Asta fiindcă papura e așa, dreaptă și... cum se spune?... Netedă, nu? N-are noduri, asta e important. Și de aceea nod e ceva neobișnuit la papură. Dar parcă nu-i la fel și la trestie? Nu-i tot
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Cine tencuiește? Proprietarul, cine altcineva! izbucnește Niusea cu năduf. Păi atuncea spune și tu "se tencuiește". Ei, da, sigur! Se putea să nu-mi găsești tu nod în trestie! În papură. Doamne, ce expresii! Nod în papură! Da. Asta fiindcă papura e așa, dreaptă și... cum se spune?... Netedă, nu? N-are noduri, asta e important. Și de aceea nod e ceva neobișnuit la papură. Dar parcă nu-i la fel și la trestie? Nu-i tot neobișnuit? De ce nu spune
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
găsești tu nod în trestie! În papură. Doamne, ce expresii! Nod în papură! Da. Asta fiindcă papura e așa, dreaptă și... cum se spune?... Netedă, nu? N-are noduri, asta e important. Și de aceea nod e ceva neobișnuit la papură. Dar parcă nu-i la fel și la trestie? Nu-i tot neobișnuit? De ce nu spune "nod în trestie"? Se spune, Marusia, draga mea. Când ai să-nveți și tu să vorbești corect românește? Ei, lasă, că știu destul! La
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
o expresie pocăită. Ei Îi păru imediat rău că-și vărsase pe el mînia pe care un altul o declanșase, și Îi puse mîna pe braț. - Iartă-mă. Ești chiar ultima persoană căreia ar trebui să-i caut nod În papură. Scriitorul zîmbi scurt, ridurile din jurul ochilor se Încrețiră și mai mult, conferindu-i un farmec la care puține femei rămîneau insensibile. - Nu ezita să apelezi la mine, Marie. Vocea-i gravă căpătă o nuanță ironică. - Am pielea mai tăbăcită decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
populației culte, negre și albe din împrejurimile rezervației. Maimuța se arăta mai mult în anotimpul uscat, când dormea spânzurată prin copacii înfrunziți ai pădurii nesfârșite din inima rezervației, în timp ce în anotimpul ploios își făcea somnul într-o colibă de stuf, papură și nuiele, ce probabil fusese clădită cu cele patru membre egale ale sale. Era o mare amatoare a poziției bipede, membrele inferioare și le purta aproape drepte, capul semeț, ușor dat pe spate, doar mâinile foarte lungi se bălăbăneau haotic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
rând răspunsurile multilingve, silabisite, gângăvite, sâsâite sau graseiate, atât că, în pauza conferinței, maimuța vorbitoare dispare fără urmă. Săptămâni mai târziu, i-a fost semnalată prezența în pădurile Makonde, unde-și petrecea imperturbabilă anotimpul ploios, în coliba ei de stuf, papură și nuiele. Ea nu dorea să trăiască printre oameni, în civilizație, în paturi moi și pufoase, cu bananele mici și verzi, cum îi plăceau ei, la discreție și înconjurată de camere video, casetofoane și microfoane. O plictiseau, de asemenea, istoriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sale în preajmă? Cine altcineva i ar cunoaște mai bine comportamentul, apucăturile, reflexele, orgoliile, nebunia, dacă nu chiar cei care au făcut sub o formă sau alta parte din cercul său, l-au încurajat sau i-au căutat nod în papură, după caz? își clătește gura, scuipă, își clănțăne dantura, deschide la maximum robinetul de apă caldă. Asta da dăruire, își amintește escapadele lui Monte Cristo peste graniță, era singurul mod de a intra în sistem, o luai pe cocoașă de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
felicitări pentru curaj, din cîte spui, putoarea aia nu merita așa un bărbățel. — Voi, taximetriștii, sînteți toți scumpi la vorbă, zice Roja, vă dezlegați limba mai greu decît surdomuții. Dacă vrei cu orice preț, reia Părințelul, să găsești nod în papură cuiva, nu-i mare lucru, mai ales unei femei, adaugă. — Ne plimbi deja de un sfert de oră, anunță Curistul privindu-și ceasul Atlantic, așa mai merge, spune întinzîndu-și oasele, simțind un firicel de căldură la picioare. — Miroase a gaze
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
perechi de pantaloni bărbătești puși la spălat, exact în clipa în care Roja dă să iasă pe ușă, s-o întindă înspre cuibușorul lui de nebunii. Ce-o mai fi și asta? face pe nedumeritul, iar îmi caută nod în papură, se gîndește. Ia să vedem ce avem aici, îl pune pe jar despăturind bilețelul, netezindu-l cu dosul palmei pe perete, cine-o mai fi și curviștina asta nerușinată? Roja face stînga-mprejur, de uită interzis la spectacol, fără să înțeleagă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ușor umbrită de această Întâlnire, dar, curând, Balestier și familia Compton sosiră Într-o stare de spirit exuberantă, iar după un pahar sau două de șampanie, balonul de săpun al euforiei Îl Învălui din nou. Le povesti despre nodurile În papură descoperite de Archer și despre aparenta lui indiferență față de primirea extatică, imitând maniera puțin pedantă și lipsită de umor a tânărului, iar ei râseră din toată inima. Necazul cu Archer, observă Balestier, era că, după ce se autointitulase apărător al conștiinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din nou, în rolul de Repară-Tot, numai că el nici n-a părut să bage de seamă defectul. — Oricum, a continuat Bill oftând prelung. Am vrut să știi că nu e o chestie personală. Atunci când Jenny îți caută nod în papură. Oricine s-ar fi apropiat de Nick după moartea lui Caitlin ar fi avut parte de același tratament. Lui Jenny îi e greu să uite, înțelegi? Susan a clătinat din cap plină de milă. — Nici nu trebuie să uite. Atât timp cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
pune toată nădejdea în rădăcina săgețelei. Merge de-a dreptul în miezul afecțiunii și, zdrang!, ești vindecat. — Rochia, zise Vultur-în-Zbor, ridicându-se în capul oaselor până ajunse ca un briceag, cu picioarele odihnindu-i-se de-a lungul rogojinei de papură, iar bustul și capul ridicate și aplecate în față, întrebător,spre mijlocul camerei și sprijinite cu un braț amorțit. — Haide, haide! sări Virgil Jones. Dacă aș fi în locul dumitale, n-aș încerca încă să stau la verticală. Orizontala este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
din nou lângă Vultur-în-Zbor. Ce ciudat, se gândi Vultur-în-Zbor, ca o încăpere sărăcăcioasă ca aceasta să creeze o atmosferă atât de confortabilă, de prietenoasă. Camera în care stătea era un pic mai arătoasă decât interiorul unei cocioabe. Două rogojini de papură plasate la o oarecare distanță, dintre care una purta în prezent povara trupului său slăbit, erau așezate pe o podea de pământ - dar o podea măturată meticulos. Mătura, un mănunchi de crengi, era rezemată leneș de un perete. Pereții erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Virgil, virgil, răspunde-mi că da. Uite, cufărul, închis, sigur, nemișcat, stabil. Mângâie-l așa și fii recunoscătoare. Acum aș putea s-o fac, să-l mângâi. îl mângâi, gata. Mătură prin cameră și strânse masa, făcu sul rogojinele de papură și șterse de praf balansoarul, ațâță jarul și umplu oala cu apă și rădăcini, apoi începu să pregătească masa pentru doi. Nu erau decât ei doi, solizi ca stânca, neschimbați precum încăperea aceea, Dolores O’Toole și Virgil Jones, Virgil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
nea, E-amantul căzut dintre stele, ce rece 20În mare murea. {EminescuOpIV 20} CÎND PRIVEȘTI OGLINDA MĂREI Când privești oglinda mărei, Vezi în ea țărmuri verzi și cerul sărei, Nor și stea. 5Unda-n plesnetul ei geme Și Eol Sună-n papura ce freme Barcarol. Un minut dacă te-ai pierde, 10Tu, măcar Sub noianul mărei verde Și amar, Colo-n umeda-i pustie, Ca-n sicriu, 15Te-ai simți pe vecinicie Mort de viu. Vezi pe buza mea pălită Un surâs, Vezi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu glasu-i cheam-o pasăre măiastră, Ce sburînd prin aer vine cu-a ei pene de păun; Când acea pasăre cântă lumea rîde-n bucurie, Pe-umărul cel alb o-așează și coboară-n văi aurie, Unde-a râului lungi unde printre papură răsun-. Într-o luntre - lemn de cedru - ce ușor juca pe valuri, Zâna Dochia se suie deslegînd-o de la maluri Și pe-a fluviului spate ea la vale îi dă drum; Repede luntrea aleargă spintecând argintul apei, Culcată pe jumătate, Dochia
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
neted, în mijlocul de lunce, Părea că vede zâne cu păr de aur roș. Și trestia cea naltă vuind de vânt mai tare... La glasu-i asculta el ca basme triste, dulci, Când rețele din codru pe creții apei clare, Scăldîndu-se prin papuri lăsau pe valuri fulgi. II Trecură ani. E noapte. În camera bogată, 90Pe-un pat alb ca zăpada, copila sta măreț. O candelă de aur c-un punct de foc arată Prin umbra străvezie icoane pe păreți. Culcată jumătate, copila cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cărări nisipite; Dumbrava șoptește, isvoarăle sună, Așteaptă-n amestec vibrare de strună. Văratecul aer te-adoarme cu svonul... Cu dor Cavaleriul privește balconul. Cu frunze-ncărcatu-i și trec prin ostrețe Liane-nflorite în feluri de fețe. {EminescuOpIV 325} 25Iar papura mișcă de-al apei cutreer. În iarba înnaltă suspină un greer - Prin vânăta umbră, prin rumăna sară, În farmecul firei răsună ghitară: - "Arată-te-n haina de albă mătasă, 30" Ce pare-ncărcată c-o brum-argintoasă, Să văd a ta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
serveau de multe ori ca materie primă pentru Împletituri diverse, domeniu În care fetele erau neîntrecute, reușind adevărate capodopere sub formă de coșulețe sau cununițe de care mulți Împărați ar fi fost mândri. Va se ferea de săbiile frunzelor de papură, nalte, late și lucioase ca și de rogozul cu muchii ascuțite, abundent, pentru a nu „face buba”, cum des era avizat, și rugat. Uneori cerea să i se aducă pămătufuri cu flori de papură, gingașe și maronii, pe care, după ce
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se ferea de săbiile frunzelor de papură, nalte, late și lucioase ca și de rogozul cu muchii ascuțite, abundent, pentru a nu „face buba”, cum des era avizat, și rugat. Uneori cerea să i se aducă pămătufuri cu flori de papură, gingașe și maronii, pe care, după ce le mirosea fără a obține efectul scontat, le rupea În bucăți mici-mici, până ce puful În zborul său suav se oprea, sâcâitor, pe obrăjori sau pe năsucul din care fosăia, strâmbându-l În același timp
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]