2,818 matches
-
notes et index par R. Braun, Paris, 1994, SC 365, 368, 399. Tertulliani opera, éd. A. Kroymann, Leipzig, 1906. S. Thasci Caecili Cypriani Opera Omnia, G. Hartel (éd.), CSEL 3, Vienne, 1868-1871, 3 vol. Cyprien, Correspondance, texte établi et traduit par le chanoine Bayard, Paris, 1925, 2 vol. Cyprien, De l’unité de l’église catholique, intr., trad., notes par P. de Labriolle, Paris, 1942. Cipriano, Obras, éd. bilingue, latin-espagnol, intr., trad. et notes par J. Campos, Madrid, 1964. Augustin, Epistulae
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
târziu de Constantin, care a stabilit noua capitală a imperiului la Constantinopol. În legătură cu subiectul nostru, amintim două mărturii ale epocii. Prima aparține lui Aurelius Victor, De Caesaribus 5, 14: Quis proditis caesisque imanior urbem incendio, plebem feris uulgo missis, senatum pari morte tollere decreuerat, noua sede regno quaesita, maximeque incitante legato Parthorum („Acesta, și mai crud prin trădările și prin crimele sale, hotărâse să piardă Roma prin foc, poporul, prin animalele sălbatice, și Senatul printr‑o moarte asemănătoare, căutând o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe care am corectat‑o în multe locuri. O nouă ediție a Comentariului a fost stabilită de Régis Courtray. . J. Forget, „Saint Jérôme”, în Dictionnaire de théologie catholique, Paris, 1924, vol. 8, col. 940. . Ibidem, col. 941. Cf. Praef. In Par. Juxta LXX, PL 29, col. 404; Praef. Quaest. In Gen., PL 23, col. 936. . Ibidem, col. 941. Cf. Epistola 57, 7, precum și Prefață la Paralipomena, PL 28, coll. 1325‑1326. . Tu autem describe ea tripliciter in consilio et scientia, ut
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
voia tiraniei lui”. înverșunat contra Domnului, cronicarul uită totuși să ne spună felul în care a fost suprimat „martirizatul” vistier. Aflăm de la un misionar minorit, martor - se pare - al crudei întâmplări, că Hrizea din Popești a fost tras în țeapă. Parul ascuțit, înfipt în un cot în trup, a făcut să-i sară un ochi107. Sunt lungi listele cu „otrăviți” și „otrăvitori”. Alexandru Iliaș, nepot al lui Iliaș „Mahmet” și „domn bun” a fost ucis — prin otrăvă, se pare, și „cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Biserica Ortodoxă, extras din „Ortodoxia”, p. 581. 106. Claire Dolan, L’An de denuil et le remariage des veures, în Veufs, veu et reuvouge dans la France d’Ancièn Régim (Actes du Colloque de Poitiers, 11-12 juin 1998), textes réunis par Nicole Pellegrin, présentés et édités par Colette H. Winn, Paris,Ed. Honoré Champion, 2003, p. 48, 53. Vezi și J. J. Julien, Elemens de jurisprudence selon les lois romains et celles du royaume, Aix, Antoine David, 1785, p. 101-112. 107
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
altă moarte groaznică l-au omorât, de s-au plinit voia tiraniei lui”. Aflăm de la un misionar minorit, martor - se pare - al crudei întâmplări, că „martirizatul” vistier a fost tras în țeapă la Snagov înainte de 13 iulie 1680 și că parul ascuțit, înfipt de un cot în trup, a făcut să-i sară un ochi348. Maria, fiica marelui ban Gheorghe Băleanu (Hrizea Karydi intrase, deci, în „casa” Bălenilor) și soră cu Ionașco Băleanu, îi făcuse grecului doi băieți: pe Radu Hrizea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu bea aiest pahar/ Nu știe-n lume ce-i amar;/ L-am băut de două ori/ Și nu uit până ce mor” - îi furnizează informații cutremurătoare): Vădana unde-i rămasă. Plânge dranița pe casă; Unde-i casa cu bărbat, Niciun par nu-i supărat, Dar unde bărbatu moare, Numai chin și supărare 443. în orice bocet, rechemarea celui dispărut (plasat de moarte într-o stare de liniște: „Tu de-amu ții scândurile/ Și eu trag necazurile,/ Tu de-amu stai su
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
et ses amis à l’occasion de son 80e anniversaire, SA IV (2003) - V(2004), sous la direction de Oscar Botto, Colette Caillat, Pierre Delaveau, Pierre-Sylvain Filliozat, Siegfried Lienhard, G. Jan Meulenbeld et Priya Vrat Sharma, Travaux réunis et édités par Eugen Ciurtin, avec le concours du CNRS (Paris) et du CESMEO (Turin). Centre d’Histoire des Religions et d’Études Asiatiques, Bucarest - Édition-Diffusion De Boccard, Paris, 2004 J.-M. Lafont, La présence française - Jean-Marie Lafont, La présence française dans le
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
evocă, sub un renume de „sfinți”, câțiva asemenea demenți. Unul este Sfântul Simion Stylites/Stâlpnicul (390-459). După ce a stat vreo câteva luni îngropat în pământ până la gât, Simion s-a decis să câștige sfințenia urcându-se în vârful unui palus (par) de vreo 18 metri, înălțat lângă Antiohia. A stat acolo 35 de ani, în admirația și batjocura a tot felul de gură-cască. Alți „sfinți” au decis să trăiască precum vitele pe câmp, mâncând numai iarbă. Un anume Ammoun a devenit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
idéologique, ou bien immédiat, concret, situationnel (Abric, Guimelli, 1998), prend la forme d’une certaine réalité sociale et historique qui «enveloppe» l’individu dans une toile de repères, sans alternatives, en le forçant à analyser certaines informations (les seules fournies par le contexte) et à former certaines images, croyances, représentations. S’il alimente ses représentations dans un contexte donné, imposé, l’individu (le groupe, la collectivité) va acquérir certaines significations et interprétations des phénomènes sociaux et construire certains modèles de relation
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
morts, de suicidés et de fous. J’ai extrait d’un grand nombre de livres et articles publiés dans des revues seulement quelques exemples pour illustrer l’idée que le système de terreur était organisé pour annihiler toute résistance, soit par l’élimination physique, soit par l’annulation de toute possibilité de résistance psychique. Jamais plus tard, après l’époque stalinienne, lorsque les méthodes d’extermination physique ont été quelque peu abandonnées, le système de pression n’a pas été abandonné
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fous. J’ai extrait d’un grand nombre de livres et articles publiés dans des revues seulement quelques exemples pour illustrer l’idée que le système de terreur était organisé pour annihiler toute résistance, soit par l’élimination physique, soit par l’annulation de toute possibilité de résistance psychique. Jamais plus tard, après l’époque stalinienne, lorsque les méthodes d’extermination physique ont été quelque peu abandonnées, le système de pression n’a pas été abandonné. Voici le témoignage d’un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sa résistance». Dans l’«Avant-propos» au livre mentionné, il justifiait son titre par l’idée de la généralisation de la répression, de l’aspect quotidien de la brutalité, de l’épouvante de la population par la violence administrée par l’État. Le syntagme proposé par Hannah Arendt - «la banalité du mal» - semble s’accorder avec la réalité décrite par l’historien roumain. «Le mal» était devenu une caractéristique «banale», courante, un mode d’existence pour la majorité de la population. Un trait essentiel du contexte social
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de la souffrance. Ils se présentaient avec une double personnalité. Voici deux exemples: quoique intelligent et doué d’une puissante volonté, Eugen Țurcanu, tortionnaire-chef, avait, conformément aux témoignages d’un ancien détenu, «une obstination de dément», il n’était pas effrayé par le sang et la mort, il était sentimental et sadique, mais aussi obsédé par la correction des relations quotidiennes. Probablement il avait été jadis torturé. Dan Deaca, célèbre pour «le coup diaca» au foie, assumait avec fierté «le caractère de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
qui les obligeaient à adopter une position rigide, des soumissions, de l’humiliation. Ceux qui tentaient de sortir de cette attitude étaient rappelés à l’ordre par des coups; le geste du surveillant était spontané par crainte d’être observé par les autres ou par crainte que celui qu’il surveillait puisse rapporter lui-même son manque de vigilance. D’ailleurs, les positions bourreau-victime changeaient souvent, tout rééduqué pouvait recommencer le processus de perfectionnement si on considérait qu’il n’était pas
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
arestului din Capitală. Maltratările la care au fost supuși protestatarii arestați au fost extrem de variate (unele fiind soldate, din cauza traumei fizice intense, cu urinarea de sânge): bătăi cu pumnii, cu picioarele, cu un scaun (sau cu picioare de scaun), cu parul, cu bâta, lovituri cu bastonul de cauciuc la testicule, lovituri în stomac, bătăi la palme și la tălpi cu bastonul de cauciuc; lovire de calorifer; strivirea degetelor în ușă; smulgerea părului; postúri incomode: arestații erau siliți să stea într-un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
noi hoțul. Fură găini din ogradă, porc... Pe strada aceasta ne înțelegem foarte bine. Sărim unul pentru celălalt... Când avem nevoie unul de altul ne ajutăm la munca câmpului, la semănat. Mi-au aruncat ovăz cu mâna, mi-au bătut pari, mi-au curățat via... S-au oferit chiar ei.” (grup de săteni) Un alt important centru de mediere a difuzării informației este crâșma. Adesea, localnicii se intersectează în barurile satului (deloc puține ca număr), unde discută situația politică a țării
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
În ceață din volumul Întâlnirea din pământuri cu «Uitați-vă la el, sări-i-ar bolboșile ochilor! De ce tăceți din gură? Îi sparg capul ăluia care s-o apropia de mineăal dracului să fiu dacă nu pun mâna pe un par și vă zbor!» și continuă astfel În tot capitolul I al nuvelei, el vrea să-și «epateze» cititorii cu Îndrăzneala de a fi reprodus În scris, cu toate amănuntele fotografice, instantaneul mâniei uni om simplu. El este aici naturalist și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fie săpată o portiță pentru a avea acces la secretele lor.) Oamenii ar putea fi, fără îndoială, pe deplin sinceri dacă ei ar fi cu toții buni, dar starea de fapt face acest lucru imposibil.” (Emm. Kant, Leçon, d’ethique, traduction par Luc Langlois, Librairie Générale de France, 1997, p. 372.) Într-un al doilea pasaj, cel mai concludent, Kant discută cazul dreptului de a minți ținând seama de disponibilitatea multora dintre semenii noștri de a utiliza în mod abuziv afirmațiile veridice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
element care a putut constitui un impuls în vederea colaborării a fost duritatea ieșită din comună a anchetelor, cu care toți deținuții erau la curent. Eugen Măgirescu povestește că unii deținuți erau dezbrăcați, atârnați cu picioarele în sus și bătuți cu parul la tălpi, palme și șezut. Pe ciomegele cu care erau loviți scria: „Calea adevărului”. El înșiră și alte metode de tortură folosite la Suceava: șocurile electrice până la leșin, înfigerea acelor sub unghii și bătaia cu creionul la testicule 5. În
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aminte acoliților săi că a doua zi vor începe bătăile, fapt care l-a șocat profund pe Sobolevschi, cu toate că era în tabăra agresorilor: s-a desfășurat într-un mod îngrozitor, fiind bătuți de la orele 7 dimșineațaț până la 15 încontinuu cu pari, ciomege, curele, până la epuizare. În urma acestei bătăi au căzut 3 deținuți, în nesimțire stând mai multe zile, iar restul învinețiți pe tot corpul. Pot spune că de o astfel de bătaie nici nu am auzit în viața mea, ea petrecându
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
negru pe tot corpul), avea bucăți de carne lipsă pe fese, rinichii îi erau afectați și ficatul zdrobit. A fost torturat și în altă cameră, unde Aurel Popa i-a spus că în prima zi numărase 980 de lovituri cu parul asupra lui Măgirescu, în afară de pumnii, palmele și călcatul în picioare. A fost forțat să își lovească și fratele, care era infirm, peste ciotul piciorului 1. Decăzut, a fost selecționat de Țurcanu să ia parte la „școala de cadre” din camera
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a urcat pe marginea priciului și l-a suspendat în aer, luxându-i brațele. Deși Niță făcea eforturi mari să tragă aer în piept, vreo cinci agresori îl loveau cu ciomegele peste cap și picioare, unii împungându-l cu vârful parului în stomac și piept. L-au lăsat să cadă de la înălțime: S-a prăbușit inert, cu fața la pământ, fără să se mai poată mișca din loc. I-au dezlegat mâinile ce se bălăbăneau pe lângă corp, cu articulațiile complet zdrobite, și, după ce
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unul dintre cei care au cedat, ulterior, ajuns membru în „comitetele” de conducere ale agresiunilor, Maximilian Sobolevschi, mărturisește că o bătaie s-a desfășurat într-un mod îngrozitor, fiind bătuți de la orele 7 dimșimineața - n.n.ț până la 15 încontinuu cu pari, ciomege, curele, până la epuizare. În urma acestei bătăi au căzut 3 deținuți, în nesimțire stând mai multe zile, iar restul învinețiți pe tot corpul. Pot spune că de o astfel de bătaie nici nu am auzit în viața mea, ea petrecându
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
L. (1970), Psychopathologie de la rivalité fraternelle, Dessart, Bruxelles. Corman L. (1972), Le Test Patte-Noire, t. II: Le Complexe d’Œdipe, PUF, Paris. Corman L. (1973), L’Éducation éclairée par la psychanalyse, Dessart, Bruxelles. Corman L. (1974), „Changements de caractère de par les formations réactionnelles du moi”, Revue de neuropsychiatrie infantile et d’hygiène mentale de l’enfance, 22 (9), 573-583. Cramer P. (1979), „Defense mechanisms in adolescence”, Developmental Psychology, 15, 476-477. Cramer P. (1983), „Children’s use of defense mechanisms in
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]