1,125 matches
-
zece cuvinte (=porunci)), în distribuție complementară cu articolul sufixal în româna modernă (Cornilescu 2004), proces deja în desfășurare în româna veche (Nicolae 2015b). Cu alte cuvinte, în paralel cu grupul verbal, putem observa și în grupul nominal tendința de instanțiere paradigmatică (v. §III.3.1.2.3) a categoriei determinării, care presupune realizarea morfemului definit în proiecția în care se verifică definitudinea, proiecția DP. Fenomenul de ACORD la distanță este disponibil în grupul verbal și în alte situații, de exemplu în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
moderne (e.g. la imperative cu procliză pronominală, la stabilirea relațiilor de dependență anaforică etc.)51. Subtipul de ACORD la distanță care observăm că se elimină diacronic are în vedere satisfacerea trăsăturilor morfologice și reflectă o întărire a procedeului de instanțiere paradigmatică, după cum este definit în Schifano (2015a; 2015b). Verbul latinesc, caracterizat de un grad mare de sintetism nonsincretic 52, califică latina ca o limbă cu instanțiere paradigmatică foarte bogată, fapt asociat cu lipsa deplasării V-la-I; din punct de vedere tehnic, relația
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
are în vedere satisfacerea trăsăturilor morfologice și reflectă o întărire a procedeului de instanțiere paradigmatică, după cum este definit în Schifano (2015a; 2015b). Verbul latinesc, caracterizat de un grad mare de sintetism nonsincretic 52, califică latina ca o limbă cu instanțiere paradigmatică foarte bogată, fapt asociat cu lipsa deplasării V-la-I; din punct de vedere tehnic, relația dintre verbul flexionat și centrele funcționale din domeniul flexionar se stabilește prin ACORD la distanță. În trecerea la limbile romanice, slăbirea morfofonologică a flexiunii verbale conferă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplasării V-la-I; din punct de vedere tehnic, relația dintre verbul flexionat și centrele funcționale din domeniul flexionar se stabilește prin ACORD la distanță. În trecerea la limbile romanice, slăbirea morfofonologică a flexiunii verbale conferă un grad mai slab de instanțiere paradigmatică, ceea ce determină apariția deplasării V-la-I ca mecanism compensator. Structurile cu dislocare din româna veche nu sunt altceva decât un reziduu al unei gramatici în care satisfacerea morfologiei se realiza în principal prin ACORD la distanță (alternativă la deplasarea sintactică), gramatică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se ridică la T; în structurile cu auxiliar multiplu, categoriile de mod și modalitate au exponent diferit; auxiliarul fi marchează modalitatea irrealis (Avram 1999; Avram și Hill 2007) - nivelul înalt de deplasare a verbului în româna modernă derivă din instanțierea paradigmatică săracă (v. Schifano 2015a) a categoriei modului deplasarea verbului în domeniul complementizatorului (V-la-C), diagnosticată prin encliza pronumelor clitice și/sau a auxiliarelor, este de asemenea prezentă în gramatica românei moderne; locusul deplasării la C este FINP - trăsătura [+directiv] este responsabilă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu verificarea morfologiei (atât în domeniul verbal, cât și în domeniul nominal, v. Cornilescu și Nicolae 2011a) - procesul de eroziune morfofonologică care caracterizează tranziția de la latină la limbile romanice se traduce, din punct de vedere tehnic, ca slăbire a instanțierii paradigmatice (Schifano 2015a), fapt care conduce la verificarea trăsăturilor de morfologie prin deplasare sintactică • analiza românei vechi adaugă o nouă intrare în tipologia fenomenului V2 romanic: satisfacerea constrângerii V2 prin deplasarea grupului verbal • atât deplasarea verbului la C, cât și deplasarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
del movimento del verbo", comunicare prezentată la Congresul Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică, Nancy,15-20 iulie. Schifano, N. 2014. "(Un)marked Patterns of Verb-movement: the Case of Romanian", în: Zafiu, Dragomirescu, Nicolae (eds) 2014: 191-201. Schifano, N. 2015a. "The Paradigmatic Instantiation of TAM. A Novel Approach to Romance Verb-movement", în: E. O. Aboh (ed.), Romance Languages and Linguistic Theory 2013. Selected Papers from 'Going Romance' Amsterdam 2013. Amsterdam: John Benjamins, 83-102. Schifano, N. 2015b. Verb Movement: A Pan-Romance Investigation
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
formele de persoană, mod, timp și aspect disponibile în română (ești / este bătut - să fii / să fie bătut - erai / era bătut - fuseseși / fusese bătut -ai fost / a fost bătut - vei fi / va fi bătut etc.), deci din punct de vedere paradigmatic se comportă la fel ca verbele pline semantic; (ii) participiul pasiv este adjectival și se acordă cu subiectul propoziției, întocmai ca numele predicativ (ești bătut / bătută de dușmani); (iii) efectele de adiacență care caracterizează toate celelelalte forme analitice cu auxilar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
periferia stângă a propoziției, întrucât adverbele precedă complementizatorul să și adverbul de negație nu (§3.1.1 supra) (cf. echivalentele pentru (70b): probabilsă greșească / probabil nu greșește; probabil să le confunde / probabil nu le confundă). 40 Abordarea în termenii instanțierii paradigmatice explică în mod direct diferența dintre absența deplasării verbului la flexiune latină (sistem morfologic verbal aproape integral sintetic, cu un grad mic de sincretism) (v. Ledgeway 2012: §§3; 4) și apariția acestui proces în limbile romanice (grade diferite de instanțiere
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
explică în mod direct diferența dintre absența deplasării verbului la flexiune latină (sistem morfologic verbal aproape integral sintetic, cu un grad mic de sincretism) (v. Ledgeway 2012: §§3; 4) și apariția acestui proces în limbile romanice (grade diferite de instanțiere paradigmatică a categoriilor verbale). 41 Unii autori preiau în mod tacit această ipoteză; Schifano (2015a) prezintă explicit structura domeniilor flexionar și lexical ca fiind cea din (i) (subl. ns. Alexandru Nicolae) (i). (i) [Moodspeech act Mood-field ... [Modepistemic [TPast/Future Tense-field ... [TAnterior
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la o creștere spectaculoasă în popularitate, încurajată și sprijinită în mod direct, inclusiv financiar, de către Consiliul Europei și UNESCO. După cum sugerează cercetătoarea Elena Zapponi în lucrarea sa dedicată practicilor de turism și pelerinaj din Compostela contemporană, acest pelerinaj este unul paradigmatic pentru înțelegerea „crizei de articulare” între crezul individual și cel colectiv și a tendinței de individualizare religioasă (Zapponi, 2011 : 12). În acest moment, el atrage mulți pelerini, între care se regăsesc pelerini religioși, spiritualități alternative și New Age, agnostici sau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
categorii majore de fascism, fiecare alcătuită la rândul ei din diferite "specii" și "subspecii": "fascismul generic", compus din "conducere charismatică, partide unitare, ideologii formale anti-democratice, scopuri mesianice, participare orchestrată, ca și control disciplinat asupra economiei și informației publice", respectiv "fascismul paradigmatic", care cuprinde acele sisteme ordonate ierarhic care utilizează organizarea de masă pentru a organiza energiile colective prin intermediul programelor de reabilitare națională, industrializare sau renovare. Strategia lor de mobilizare exploatează în mod normal naționalismul reactiv pentru a câștiga pentru comunitățile lor
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aflat în formă brută, primară, ale cărui dimensiuni tehnice, să le spunem așa, sunt insuficient dezvoltate sau chiar inexistente. Este, printre altele, cazul Legiunii "Arhanghelul Mihail", căreia Gregor îi dedică o pertinentă analiză prin care o distinge de mișcările fasciste "paradigmatice" (Gregor: 1997, 250; Gregor: 2002, 212-215), acestea din urmă alimentându-se dintr-un fascism pe care l-am putea numi matur sau maturizat, dezvoltat atât din punct ideologic, cât și politico-organizatoric. Se poate observa cum fascismul încorporează teme ideologice leniniste
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fonetic, dar putând avea și realizare Ø) și un semificat (un sens sau un fascicol de sensuri). Morfemul există și își realizează funcția semnificativă numai prin cuvântul din structura căruia face parte și numai prin intermediul unei opoziții (fixată în planul paradigmatic al limbii) în interiorul categoriei gramaticale care-i determină sensul; morfemul - i are sensul de plural, pe care-l atribuie substantivului elevi, de exemplu, prin intermediul acestui cuvânt, și în opoziție cu dezinența Ø de la singular: elev + Ø. Orice activitate de comunicare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clasă semantic-lexicală: „Arald pe un cal negru zbura, și dealuri, vale/ În juru-i fug ca visuri - prin nouri joacă lună.” (M. Eminescu, I, p. 77). Prin aceasta, nedeterminarea echivalează cu simpla proiectare a substantivului ca unitate lexico-gramaticală concretă din planul paradigmatic al limbii în planul sintagmatic al textului. Determinareatc "Determinarea" Determinarea, în general, ca termen opus nedeterminării, are mai ales conținut sintactic; dezvoltarea unor funcții sintactice echivalează cu ieșirea substantivului din condiția lexicală - nume al clasei de obiecte - și intrarea într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltă conținutul semantic, precum și de acțiunea principiului recțiunii. Când desfășurarea recțiunii își are originea în prepoziții(locuțiuni prepoziționale), planul semantic al unui anumit caz nu mai este determinat totdeauna de funcția sintactică a substantivului ci poate rezulta numai din opoziția paradigmatică a categoriei gramaticale a cazului. Așa, de exemplu, funcția sintactică de atribut stă la baza conținutului semantic al cazului genitiv când dezvoltă sensul de ‘posesiune’ sau ‘apartenență’: „În casa prietenului e totdeauna cald.” Dar când cazul genitiv este cerut de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
esență, un conținut semantic echivalent sau chiar identic, adverbul și adjectivul (calificativ sau determinativ) se disting prin natura sferei semantice pe care o particularizează: substantivală, în cazul adjectivului, verbală în cazul adverbului. Cele două întrebuințări pot fi fixate în planul paradigmatic al limbii prin termeni cu semnificanți deosebiți: bine (adverb - bun (adjectiv) sau pot fi actualizări diferite în planul sintagmatic al textului al unor acelorași termeni din planul paradigmatic al limbii: om corect (adjectiv)/scrie corect (adverb). Sub aspect deictic, adverbul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbală în cazul adverbului. Cele două întrebuințări pot fi fixate în planul paradigmatic al limbii prin termeni cu semnificanți deosebiți: bine (adverb - bun (adjectiv) sau pot fi actualizări diferite în planul sintagmatic al textului al unor acelorași termeni din planul paradigmatic al limbii: om corect (adjectiv)/scrie corect (adverb). Sub aspect deictic, adverbul se situează în sfera obiectului actului de comunicare, în mod absolut sau cu implicarea protagoniștilor și coordonatelor actului lingvistic. Adverbele corespunzând semantic adjectivelor sunt independente de situația de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin natura regentului; adjectivul se subordonează unui substantiv (pronume), adverbul se subordonează unui verb: „El doarme ușor.”/ „Are un somn ușor”. Prin aceasta, planul sintagmatic al textului actualizează în mod diferit termeni nediferențiați din perspectiva acestei distincții adjectiv-adverb în planul paradigmatic al limbii: zborul lin/zboară lin. Dar adverbul se subordonează și numelui (substantiv sau adjectiv) și pronumelui, precum și unui alt adverb: omul de aici, toți de acolo, albastru intens, adânc mirositoare etc.: „Dar ochii mari și minunați/ Lucesc adânc himeric
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o clasă deschisă de unități lexico-gramaticale. Pe de o parte, prin mijloace interne (derivare, conversiune, compunere) și prin mijloace externe (neologisme), vocabularul limbii se îmbogățește cu noi adverbe. Pe de alta, numeroși termeni lexicali, bivalenți sub aspect lexico-gramatical, în planul paradigmatic al limbii, își anulează una din valențe, în planul sintagmatic al textului, unde pot funcționa ca adjective sau ca adverbe: „Să mergem împreună,/Sub acel farmec liniștit/De lună.” (M. Eminescu, I, p. 187) $adjectiv$$ - „Răsare luna liniștit/Și tremurând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deasupră-mi geniul morții.” (M. Eminescu, IV, p. 338), „Și un atât de trist amor/ Am îngropat în ele.” (Ibidem, I, p. 184) a. Subclasa adverbelor constante cuprinde termeni cu conținut lexical obiectiv, stabil, fixat pentru conștiința subiectului vorbitor în planul paradigmatic al limbii; se înscriu aici adverbe calificative, care exprimă însușiri (calitative sau cantitative) ale acțiunilor verbale: „Scrie frumos.”, „I-a plătit înzecit.”, „L-a chemat de două ori.”, „A plecat a doua oară.” sau caracterizează circumstanțe ale desfășurării acțiunilor verbale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se împlinesc cincizeci de ani.” Se cuprind tot aici adverbe al căror plan semantic rezultă din raportarea la alte enunțuri: da; - „Ai văzut filmul Reconstituirea?/ - Da” $da = Am văzut filmul Reconstituirea.$$ Sensul abstract al acestor adverbe se situează în planul paradigmatic al limbii; cu el adverbul vine în planul sintagmatic al textului, unde primește sensul concret. Adverbe pronominaletc "Adverbe pronominale" Adverbele pronominale sunt adverbe situaționale al căror conținut semantic concret este fixat de coordonate deictice (protagoniști, temporalitatea și spațialitatea comunicării lingvistice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semantic global al enunțului este constituit dintr-un fascicol de sensuri, lexicale și gramaticale, în primul rând, interdependente, „obiective”, precum și din componente „subiective”. Sensurile lexicale preced constituirea enunțului; ele aparțin, în mod virtual, unităților lexicale ca semne situate în planul paradigmatic al limbii, iar în enunț ele se fixează, se relevă sau se nuanțează. Astfel, în relație sintactică cu substantivul strada, verbul a trece, termen polisemantic, își fixează și își relevă sensul ‘a traversa’: „El trece strada în fugă.”, în relație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a fi numai întrucât substantivul intră în sintagme precum pregătirea studentului sau recomandă studentului; în consecință, cuvântul studentului și-a depășit condiția lexicală, primind și o identitate de tip sintactic, care-l diferențiază de termenul generic, de dicționar, aparținând planului paradigmatic al limbii: student. Caracterul specific al nivelului sintactic își are originea și se manifestă, în interiorul raportului dintre planul expresiei și planul semantic al limbii, în (2) relațiile și (3) funcțiile sintactice. Dezvoltarea acestora este condiționată în bună măsură de sensurile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noi.( 3)" (Eminescu) 2. Relații sintacticetc "2. Rela]ii sintactice" Unitatea de structură a enunțului este asigurată de înglobarea nivelului lexical din sistemul limbii în nivelul sintactic prin intermediul relațiilor sintactice. Unitățile lexicale își actualizează propriul conținut semantic, virtual în planul paradigmatic al limbii, și, prin aceasta, participă la stratul de bază al conținutului semantic global al enunțului, în plan sintagmatic, intrând în relații unele cu altele și totodată cu enunțul ca întreg. Trecerea cuvântului din condiția de unitate lexicală în condiția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]