1,851 matches
-
interpretarea la nivel macrocontextual (la nivelul întregii piese sau al întregului film). În piesa, clopoțelul anunță începerea și încheierea acțiunii, așa cum în film tunetul suplinește gongul teatral. Între sunetul produs de clopot și acela al tunetului se poate observa un paralelism. "În Chină, precizează autorii Dicționarul de simboluri 78, zgomotul clopotului este pus în legătură cu tunetul și în mod frecvent asociat cu acela al tobei"79, iar, în budism, după cum aflăm din aceeași sursă, "zgomotul tobei este asociat cu producerea sunetului primordial
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
unul Cioran nu vrea să fie înțeles, nu-l interesează părerea celorlalți despre mesajul din scrisul sau, iar celălalt Sábato dorește să se facă auzit și înțeles, simte nevoia absolută de a fi martor final. Între cei doi scriitori există paralelisme inclusiv în ceea ce privește parcursul biografic: boală (insomnii-somnambulism), ruptură de spațiul natal, relația cu mama, exponenți ai unor "literaturi mici", condiția de (auto)exilați că trăitori ai aceleiași epoci. În timp ce Sábato proclama că scrie "cu sânge", Cioran afirmă în Ispita de a
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Fecioarei Maria, dând naștere, așa cum numește Alexandre Yali Haran,,cristomimetismului” imaginii viitorului suveran. Într-o epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. Într-o lucrare apocrifă, preluata mai apoi de C. Kubler și prezentată în lucrarea sa Visions et révélations du frère Fiacre de Sainte Merguerite, este descris,,examenul” la care
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
de 23 40% din cazuri. • Eliminări importante de urină, Bence-Jones, alături de hipercalcemie și hiperucemie care însoțește mielomul multiplu sunt răspunzătoare de tulburări renale di această afecțiune. Acești bolnavi cauzează frecvent colici renale fiind diagnosticați ca lidiază renală. Nu există un paralelism între intensitatea proteinuriei Bence Jones și suferința renală; constantându-se că nu toate proteinele Bence-Jones au nefrotoxicitate. • Nodulii cutanați și infiltrații difuze: cu îngroșarea dermului, prin depuneri de amiloid, la acest nivel sunt simptome mai rare. Manifestările de amiloidoză, apar numai
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
fiul pămîntencei și al divinității solare devenită "Dumnezeul-spirit" să fie declarat "dumnezeul-adevărat". Unirea este un simbol, iar simbolismul înseamnă că fiul unirii mitice va fi un erou excepțional, nu numai ca atîția alții luptător al spiritului, ci și învingător mitic. Paralelismul dintre diferitele fabulații mitice a fost dintotdeauna scos în evidență de experții în mitologie. Ceea ce este mult mai important este să înțelegem semnificația subiacentă care caracterizează trecerea mitologiei de la politeism la monoteism, dovadă a unui limbaj supraconștient comun, în mitul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dumnezeu real), cauză a tuturor superstițiilor. Misterul nu-și dobîndește întreaga evidență decît atunci cînd este în întregime separație apariție, deoarece el este chiar misterul apariției și va persista, chiar dacă întreaga apariție avea să fie integral explicată de știință. În ciuda paralelismului dintre epoca științifică și cea mitică, există o diferență semnalată deja și care trebuie scoasă în evidență. Îndreptîndu-și atenția spre lumea interioară, viața mitică ajunge în faza finală la efortul de sublimare realizat individual de eroul unic al mitului creștin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de involuție în funcție de valoarea sau nonvaloarea vitală a deliberării lui intime. Introspecția deliberantă este opțiunea permanentă, trăsătura diferențială cea mai caracteristică a speciei gînditoare. Psihicul și soma sînt inseparabile. Nu există psihic fără soma, nici soma (materie animată) fără psihic. Paralelismul lor nu constituie o stabilizare și CU ATÎT MAI PUȚIN O PRESTABILIRE, ci o evoluție atît manifestă prin modalitățile intenționalității ei finale, cît și misterioasă prin originile sale. Aceste constatări fundamentale elimină din științele asupra vieții orice speculație metafizică (Spirit
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
terapeutic adaptat elanurilor limitate: principiul etic, valorificarea justă a sinelui și a celorlalți. Legalitatea raportului dintre sănătate și maladia psihică pe de o parte și dintre sănătatea psihică și sfințenie pe de altă parte are o importanță capitală pentru înțelegerea paralelismului dintre preștiința mitologică și știința motivelor, cu alte cuvinte pentru știința vieții. DE LA PSIHOLOGIE (NERVOZITATE ȘI BANALIZARE) LA SĂNĂTATEA PSIHICĂ ȘI DE LA SĂNĂTATEA PSIHICĂ LA STAREA LIMITĂ ȘI EXCEPȚIONALĂ DE SFINȚENIE, VIAȚA PSIHICĂ DELIBERANTĂ CONSTITUIE UN CONTI-NUUM SUSCEPTIBIL LA NEÎNCETATE
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de amonoliză a unor compuși cu masă moleculară mică, volatili: CO2, CH3OH, acizi organici (formic, acetic, oxalică. Studiul stabilității legăturii azotului în produsele de oxiamonoliză s-a realizat prin fracționarea acestor produse prin solubilizare succesivă în alcool etilic (figura 51Ă. Paralelismul dintre procentele de azot total și azot ușor hidrolizabil arată că: procesul de oxidare păstrează omogenitatea reacției de destrucție oxidativă; procentul de azot greu hidrolizabil se menține constant pe toată seria de dimensiuni moleculare; azotul ușor hidrolizabil este o funcție
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
scris comentarii științifice despre cărțile Sfintei Scripturi. Abilitatea să exegetica este evidentă în numeroasele omilii, în care a folosit artificiile retoricii antice. A utilizat generos instrumentele celei de a doua Sofistici, ale metaforei, comparației, ecfrazei, ale figurilor de stil și paralelismelor gorgianice, după obiceiul timpurilor, dar a fost mai rezervat și nu a considerat niciodată aceste rafinamente ca fiind cel mai important element al predicilor sale{\cîte 42}. Este, cu certitudine, unul dintre cei mai strălucitori oratori ecleziaști ai Antichității, unul
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
gheare. Tu mi-ai dat în loc de ele / Doar conștiința mișeliei mele..."70 Ca și la autorul Florilor de mucigai, Frumosul își are sorgintea în cele mai imunde locuri: "Hrăniți cu putrezime, de asemeni, / Se-ngrașe nuferii suavi și gemeni."71 Paralelismul poate continua și la nivel stilistic, Camil Petrescu uzitând, ca și Arghezi, de numeroase dizlocări sintactice: "Când ochiul meu spre cruguri, sus, atent e" Asocierile noastre, fie și succinte, cu operele lui Baudelaire, Blaga și Arghezi, dovedesc că articolul, atât
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de aur, știu, blestem de soi... / negreșit Steaua Polară. Dar apoi? //"127 Tema orfică a poeziilor lui Ladima e nelipsită, întocmai ca în tradiția medievală, unde cavalerii, travestiți în menestreli, își însoțeau stihurile cu acorduri de lăută. În aceeași idee a paralelismului dintre tradiția cathară și opera lui Camil Petrescu, să presupunem că existența elementelor acvatice, telurice și aeriene (lipsește, sau suntem în imposibilitatea de a semnala și elementul piric) e tot o tentativă a autorului de a reconstitui Primordialul. S-a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
originală, aplombul și nonșalanța inteligentă cu care îl reliefează sunt de invidiat. Așadar, este menționat mitul infirmității sociale a geniului, observație pe care o acceptăm și dorim să o aprofundăm cu mai multe argumente. Totodată, subliniem o altă posibilitate de paralelism: Dna T poate fi comparată cu personajul/personalitatea lui Hannah Arendt în același sens al superiorității unui absolut metafizic. Pentru ambele, este valabilă următoarea afirmație: "...nu se aventurează să discute condiția femeii decât dacă e insistent solicitată: era ea (Hannah
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pentru a insista. Chiar și la conservatoarea societate Junimea apărea intempestiv, însoțit de Creangă, acesta din urmă umplând salonul lui Pogor cu râsul său homeric. Teatrul (episodul evadării cu trupa Tardini-Vlădicescu stă mărturie) exercită, încă din copilărie, o atracție deosebită. Paralelismul cu Don Quijote și Camil Petrescu devine, din acest unghi, evident. Același G. Călinescu conchide, analizând în Istorie...piesele sale, că adevărata vocație a lui Eminescu a fost genul dramatic. Pentru autorul Mioarei, nimic nu poate fi mai important decât să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
empiric cu corpul, cu caracteristicile observabile ale comportării noastre verbale și nonverbale. Avem, așadar, imaginea a două lumi, a două domenii ale realității, între care constatăm că există o anumită corelație. Ea poate fi gândită, de cel care reflectează, drept „paralelism“. Manifestări comportamentale însoțesc în mod constant senzațiile, emoțiile și sentimentele. În anumite situații însă putem să le ascundem. Cu alte cuvinte, putem să ne prefacem și putem să mințim. Ceea ce duce la concluzia că propriile trăiri ne sunt în mod
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
opera lui Radu Andriescu este de a-i vedea cele două laturi, de teoretician literar, respectiv cea de poet, într-o relație de complementaritate sau chiar de conjuncție. Într-adevăr, între cele două există măcar un set evident de canale, paralelisme și influențe profitabile, dacă nu cumva chiar un sistem coerent de vase comunicante. Nu e greu de sesizat, bunăoară, faptul că dintre lecturile necesare (și dovedite cu asupra de măsură, în demonstrația coerentă, unitară și bine scrisă care este Paralelisme
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
paralelisme și influențe profitabile, dacă nu cumva chiar un sistem coerent de vase comunicante. Nu e greu de sesizat, bunăoară, faptul că dintre lecturile necesare (și dovedite cu asupra de măsură, în demonstrația coerentă, unitară și bine scrisă care este Paralelisme și influențe culturale în lirica română actuală, Iași, 2005) teoreticianului și criticului literar Radu Andriescu, multe sunt recunoscute sau implicite în poezia acestuia: beatnicii americani (Gary Snyder, Jack Kerouac, Alan Ginsberg), adepții noii propoziții (Ron Siliman, Gertrude Stein, Lyn Hejinian
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
bună știință, obișnuințele unei lecturi leneșe, convenționale și incolore). Am amintit, mai sus, amplitudinea intertextuală de excepție a textelor sale. Să mai notez, referindu-mă la același principiu al prozaismului, cotidianului și autobiograficului asimilat cu bună știință de specialistul în paralelismele și influențele culturale din poezia română (post-)optzecistă, decorul urban, ușor recognoscibil pentru locuitorii urbei natale a scriitorului. Iată, de pildă, "referențialul" transparent din catalepsie (din Punțile Stalinskaya), Iașul nocturn devenit un fel de labirint în care alterul post-postmodern al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
formula, dar a insistat, în mai multe rânduri, pe o anume accepție a termenului mistic/ misticism: Dacă prin misticism se înțelege o experiență de uniune, sau comuniune, sau comunicare (termeni care sunt înrudiți etimologic și semantic) cu vreo realitate fundamentală, paralelismul dintre experiența mistică și experiența poeziei absolute sub formă de comuniune și cu comunicare a Ființei pare să se justifice de la sine" Poezia Ființei: de la Hölderlin la Paul Celan). Pe urmele lui Baudelaire, care percepea poezia ca "vrăjitorie evocatoare", ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de son art" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.131]. Altele însă sunt repede pervertite de moravurile Parisului. În acest mod, în interiorul unui român sau al unui ciclu românesc se organizează un sistem de personaje, o ierarhie, bazată pe contrast, paralelism, complementaritate, diversitate etc. Astfel, Stendhal a edificat un contrast între iubirea adevărată a provincialei Mme de Renal și dragostea inventată sau vanitoasa a Parizienei Mathilde de La Mole. În L'Education sentimentale, burgheza comme îl faut Mme Arnoux este femeia inaccesibila
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Nana: "Mais, mon pauvre chien, tu es malade!" [ibidem, p.411]. Ridicolul situației se accentuează prin cererea în căsătorie pe care o face lui Nana și fratele mai mic: "C'est moi que tu vas épouser..." [ibidem, p.416]. Acest paralelism și aceasta indiferență duce la catastrofă familiei, dezonorându-l pe unul dintre frați, aducându-l la sinucidere pe celalalt: "L'un déshonoré, l'autre assassiné" și distrugând-o pe mama lor. 351 Scenele unde se simte un anumit dezgust al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
specifică în care este transpus intertextul romantic la un scriitor care și-a depășit cu mult contemporaneitatea literară. Din studiile care s-au oprit la intertextualitatea operei eminesciene, rezultă două tipuri de raportare: afinități (pentru relația cu autorii romantici) și paralelisme (pentru comparația dintre Eminescu și alți poeți naționali). Acest capitol alocat intertextualității nu s-a dorit exhaustiv (în definitiv, poetul nostru național poate fi legat de foarte mulți poeți naționali, din secolul al XIX-lea sau nu); el reprezintă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
valoarea lor variază după adâncimile pe care le afectează? (Liviu Rusu: 1981, pp. 41-42). Influența se dovedește, sub aspect meto dologic, insuficientă pentru abordarea intertextu alității. "Alături de influența propriu-zisă, trebuie luate în considerare atrage atenția Marina Mureșanu-Ionescu și fenomenele de paralelism și afinitate (s.a.). Așa cum mai există încă pete albe în biografia poetului, nu s-au tras încă ultimele concluzii nici asupra modului în care Eminescu se impregna de cultura timpului său" (1990, 19). Merită subliniată atenția la meca nismul intertextual
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
al textelor angrenate în jocul intertextual, asupra activității de asimilare și de transformare a unui text prin altul (altele)" (ibidem, 20). În ceea ce privește opera eminesciană, unei influențe presupuse îi este preferat parale lismul cert. Va fi vorba despre un fenomen de paralelism complex, cu planuri multiple și întrețeseri complicate, determinate de simili tudini tematice, izvoare comune, elemente psi hice similare. Reținerea manifestată față de ideea de influență este pertinentă și nuanțată cu prudență: Influența poate rămâne [...] neconștientizată un element intrat la un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
aceeași gamă" (p. 224) 3.3. Eminescu și literatura italiană Un reper pentru studiul intertextului italian în opera lui Mihai Eminescu aparține lui Iosif Cheie-Pantea (1980). În absența dovezilor de "înrâurire", și această legătură intertextuală se apropie de fenomenul de paralelism. O altă lucrare importantă pentru subiectul în discuție este realizată de Luminița Beiu-Paladi: Romantismul italian și literatura română a secolului al XIX-lea. Relații și similitudini (1982). Paginile prozei eminesciene ascund înțelesul pe care îl putem da afinităților elective: "luam
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]