2,819 matches
-
fie recunoscător pentru aceste griji. Dacă Vasquez ar afla de planurile sale, ea n-ar mai pierde timpul cu discuții inutile, și i-ar băga pe loc un glonte în inimă. ― Bishop mi-a împărtășit intenția dumitale de a duce paraziții pe Pământ. E adevărat? El nu încercă să nege. ― Sunt inofensivi în stază. ― Bebelușii ăștia nu sunt inofensivi decât morți. Tot n-ai înțeles? Cer să fie omorâți de îndată ce Bishop își va fi terminat studiul. ― Fii rezonabilă, Ripley, răspunse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
obișnuit cu "astfel de lucruri"! Noi suntem primii care le înfruntăm. Vă temeți și-acum că ar mai putea scăpa vreun virus din laboratoarele voastre de cercetări asupra armelor biologice? Încearcă să-ți imaginezi ce-ar fi dacă un singur parazit ar fugi într-un mare oraș cu mii de kilometri de canale și țevi și pasaje pe unde s-ar putea ascunde. ― N-or să fugă. Nimic nu poate ieși dintr-un câmp de stază. ― Poți să știi, Burke? Știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
el și îi ochi pe Ripley și pe caporal și apoi o zări pe Newt încovoiată pe pupitru. O dădu la o parte pe fetița care se rostogoli pe sol. Simultan, ridică arma și trase în cel de-al doilea parazit. Acesta nu avusese timp să se degajeze de masa care-l strivea. Corpul artropodului explodă într-o jerbă de acid care atacă numaidecât pupitrul, podeaua. Gorman se aplecă peste Ripley și prinse capătul cozii monstrului. Asemenea unui herpetolog în fața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pentru a fugi din secțiunea medicală. Hicks vorbi în microfonul individual. ― Bishop, aici Hicks. Mă recepționezi? Mă recepționezi, Bishop? Îi răspunse doar tăcerea. Repetă întrebarea și tenacitatea îi fu recompensată în cele din urmă. Îi ascultă vocea cu recunoștință, în ciuda paraziților. ― Da, te recepționez. Cam slab, însă. ― Și eu, răspunse Hicks. Va fi mai bine când vom fi mai aproape. Ne îndreptăm spre tine prin pasajele subterane ale coloniei. De-asta legătura lasă de dorit. Cum e acolo? ― Bine și rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
depozitează reziduurile propriilor construcții neuronale în mintea oamenilor, ca niște arhitecți în miniatură. Ei degradează sau împrospătează conținutul neuronal al gândurilor, ei blochează celulele moarte ale amintirilor și pompează informații noi prin fluxul ocular, sangvin sau tactil. Naniții sunt niște paraziți folositori, un fel de coloniști microscopici, toleranți dar exigenți, care circulă liber prin timp și spațiu. Nici unul nu trebuia să existe mai devreme de secolul 21! Programele au ieșit pe piață mult înainte de vremea lor. Cineva le-a dat drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și de alta. Căci atunci, așa cum scriu și susțin scriitorii, foametea generală vizita omenirea o dată la doi ani sau măcar la trei ani, așa că, în această stare de lucruri, omul recurgea chiar la antropofagie, deși păstra secretul. Unul dintre acești paraziți, apropiindu-se de bătrânețe, a declarat singur și fără să-l oblige nimeni că, în decursul îndelungatei și săracei sale vieți, a ucis și a mâncat personal, în cel mai deplin secret, șaizeci de călugări și câțiva prunci mireni - vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cotituri sub masca patriotismului posturi la Casație ori la drum de fier; c-un cuvânt, nici merit nici muncă nu sunt considerate, iar ignoranța, felonia politică, vicleșugul comun devin titluri de recomandație pentru înaintare în statul român. Și toți acești paraziți sociali, toată secta asta de spioni și cavaleri de industrie, acest odium generis humani cum i-ar zice Tacit, costă mult, foarte mult. Sarcinele de întreținere ale politicianilor de la noi diminuează pînea de toate zilele a poporului de jos, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cotituri sub masca patriotismului posturi la Casație ori la drum de fier; c-un cuvânt, nici merit nici muncă nu sunt considerate, iar ignoranța, felonia politică, vicleșugul comun devin titluri de recomandație pentru înaintare în statul român. Și toți acești paraziți sociali, toată secta asta de spioni și cavaleri de industrie, acest odium generis humani cum i-ar zice Tacit, costă mult, foarte mult. Sarcinele de întreținere ale politicianilor de la noi diminuează pînea de toate zilele a poporului de jos, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din spelunci v-ați cules apucăturile politice și morale; nu din istoria și din natura poporului nostru. De aceea ați fost ca virusul în organismul viu al nației; de aceea corpul material al nației moare și se putrifică, pentru că voi, paraziți, nu vă puteți {EminescuOpXII 229} aclimatiza, pentru că voi, etnic și moralicește, sînteți străini cu totul de substanța din care e compus neamul românesc. Ne e rușine că ați uzurpat numele de român, rușine că strămoșii sunt condamnați a purta același
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cele slabe se vor adapta ca ceara unui mediu nedemn chiar, încît slăbiciunea e din acest punct de vedere un titlu la existență. Demult gândeam la o asemenea modificare a teoriei luptei pentru existență, văzând cazurile în cari decrepitudinea și paraziții ajung a esploata și stăpâni elemente sănătoase și puternice; [6 august 1881] {EminescuOpXII 282} ["DESPRE O PRETINSĂ INCURSIUNE... Despre o pretinsă incursiune a soldaților români de graniță în comitatul Trei scaune din Săcuime "Pesther-Lloyd" scrie, în maniera sa ordinară, următoarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cel din urmă ban și-i iau pînea din gura copilului, pentru a se înțoli cu toate trențele scumpe ale Apusului; rău fac în fine românii că sufăr ca asemenea lăpădături să-i guverneze. Fac atât de rău încît acești paraziți cutează a înjura trecutul nostru, a mânji cu vorbele lor veninoase mormintele vechilor și vitejilor noștri Domni, a ne numi pe noi străini în țara noastră proprie. A ajuns atât de departe încît "Romînul" îndrăznește a zice că aristocrația română
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
știu abecedarul mecanicei, de-aci directori de bancă națională cu patru clase primare; de aci directori de servicii ce abia se știu iscăli. În toate ramurile vieții intelectuale și a statului, în toate încheieturile organice ale națiunei s-a încuibat paraziți; tocmai centrele organice sunt cuiburile în cari se prăsesc și se înmulțesc. Dar asta n-ar fi nimic. Existența tuturor acestor oameni costă bani; banii sunt munca cuiva. Precum însă aproape singurul producător în țara noastră e țăranul, trei din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cestiunea e fără contestare socială: am fi socialiști însă numai atunci când am propune o soluțiune socialistă. Departe de noi asta. Din contra, soluțiunea ce-o propunem nu poate fi decât conservatoare, reacționară chiar. Clasele muncitoare trebuiesc scăpate de {EminescuOpXII 324} paraziți; paraziții însăși trebuiesc, prin o riguroasă organizație, siliți la munca la care se pricep. La tăiat lemne Serurie, la cîrciumărie Carada. Nu oameni mari cu abecedarul în mână, nu escroci și tâmpiți în demnitățile statului, nu cocoterie și pungășie în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e fără contestare socială: am fi socialiști însă numai atunci când am propune o soluțiune socialistă. Departe de noi asta. Din contra, soluțiunea ce-o propunem nu poate fi decât conservatoare, reacționară chiar. Clasele muncitoare trebuiesc scăpate de {EminescuOpXII 324} paraziți; paraziții însăși trebuiesc, prin o riguroasă organizație, siliți la munca la care se pricep. La tăiat lemne Serurie, la cîrciumărie Carada. Nu oameni mari cu abecedarul în mână, nu escroci și tâmpiți în demnitățile statului, nu cocoterie și pungășie în afacerile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tăiat lemne Serurie, la cîrciumărie Carada. Nu oameni mari cu abecedarul în mână, nu escroci și tâmpiți în demnitățile statului, nu cocoterie și pungășie în afacerile publice. O reorganizare socială având de principiu apărarea și încurajarea muncii, înlăturarea feneanților și paraziților din viața publică, iată ceea ce e de neapărată necesitate. Așadar să ne înțelegem. Nu cerem și nu voim, precum insinuă "Romînul", esterminarea cu sabia a elementelor hibride. Dar ceea ce pretindem pozitiv e ca asemenea elemente să nu fie determinante, domnitoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sa seamănă Franței tot așa precum o cocotă de stradă ar semăna c-o împărăteasă. Din țăranca sprintenă, vioaie, deșteaptă, cum era România acum douăzeci și cinci ani, acești străini au ajuns în sfârșit a face această lume spoită, bolnavă, plină de paraziții Orientului și Occidentului, o lume matură pentru spital. Și ieri în sala teatrului s-au serbat aniversarea acestei gradate înstrăinări, aniversarea morii sufletelor moarte, ridicîndu-se toasturi în onoarea morarului grec, C. A. Rosetti. Fără deosebire s-au aruncat sub pietrele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu are nici onoarea, nici mintea necesară pentru a le înțelege. Acesta este statul străin încuibat în ruinele statului nostru național, sunt viermii intrați în roiurile de albine; țara d-lui Rosetti este o ecrescență parazită pe trupul adevăratei țări, parazit care-i consumă puterile, [î]i împiedică și-i nimicește funcțiunile vitale. [11 octombrie 1881] ["MULȚĂMITĂ ÎMPREJURĂRILOR... "] Mulțămită împrejurărilor, maniera de-a vedea în cestiunea izraelită s-a modificat cu totul. Nici foile izraelite, precum "Fraternitatea" și altele, nu mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au adus poporul la sapă de lemn, l-au corupt, l-au făcut vicios, precum au adus la sapă de lemn pe țăranul din Galiția, din Bucovina, din Maramureș, din Rusia de sud. Invazii de armate străine și invazii de paraziți străini sunt nenorociri pe cari o țară nu le merită, dar trebuie să le suporte dacă e mică. Nu se poate zice despre viile de Cotnar că merită filoxera. Noi nu urâm pe evrei, dar nici de vină nu suntem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe când în fond cestiunea e regulată. Acest joc de cărți măsluite, pentru a amăgi opinia publică, e de-a dreptul nedemn. Dar am pierdut demult deprinderea de a ne mai mira de ceva. Interesul pungii și stomacului câtorva sute de paraziți bugetari de proveniență din câteșipatru colțurile lumii determină soarta economică și politică a poporului românesc. Precum pensiile reversibile și recompensele naționale ale patrioților cu moț se iau din fondul nefericiților pensionari cari au servit câte 30 de ani statul, din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fizic imposibile, intelectual stupide, moralicește putrede, să ajungă a stăpâni în țara românească. Cu toate acestea cazul nu este unic în istoric. Precum au fost împărați cari au murit de phtheiriasis (boala pediculară ) tot așa mari formațiuni istorice pier prin paraziți. Astfel vedem că în împărăția uriașă, clădită într-o scurtă viață de om, albanezului Alexandru cel Mare i se substituie grecii, ș-o duc în continuă mizerie, până ce le pune capăt spada romană. In împărăția răsăritului ridicată de romani se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Caligari, Carada, Giani, C. A. Rosetti, este poporul cel mai esploatat, cel mai nedreptățit, cel mai nefericit din Europa. Și să nu se uite că toate istoriile astea netrebnice costă bani, costă sute de milioane. Cu sute de milioane hrănim paraziții cari istovesc și usucă toate puterile de viață acestui popor, cu sute de milioane se plătește mizeria și înstrăinarea pe zi ce merge a țării. Dar ce le pasă lor? Ce le pasă acestor venetici cum merge țara daca specula
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românesc, care are nevoie de spitale în sate, moare de boala fanarioților și jidanilor paraziți cari s-au încuibat în organismul lui. Orice încheietură organică a lui, orice autoritate publică, de la ministerii pân-la subprefecturi, sunt cuiburi de incubațiune pentru acești paraziți, unde ei se clocesc, trimițîndu-și apoi odraslele la Paris, de unde aceste se-ntorc cu mii de trebuințe pe de-o parte, cu pofta de-a le realiza de pe spatele poporului pe de alta. Toate secăturile cari au numărat pietrele ulițelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cum sunt de exemplu factorii inhibitori ce apar ca urmare a utilizării Îndelungate a unui preparat medicamentos. Dacă În prima situație ținta terapiei este una etiologică, adică de combatere a agentului infecțios care este Întotdeauna un microorganism - bacterie, virus sau parazit prin urmare tot o ființă viețuitoare, În cea de a doua situație, este vorba de un mecanism imunologic care se declanșează Împotriva unor agenți terapeutici pe care organismul Îi percepe ca făcând parte din nonself. Deși În ambele situații rezultatul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Caragiale. Primul, Îngropându-și În suflet nefericirea istorică a neamului (dacă mai ajungea să facă acest lucru), iar cel de al doilea, adică poporul lui Caragiale, jubilând În spiritul miticilor de conjunctură, sau cum foarte inspirat Îi numește Dan Puric, “paraziții de serviciu ai neamului” și care au adus atîta nefericire și nenorocire neamului nostru. Prin urmare: bucurați-vă și prețuiți această libertate și nu uitați nici un moment că pentru ea au pătimit generații Întregi. 4. Indiferent unde vă vor duce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
căsătorie, cea ratată. E vorba de scrisorile pe care le primește de la Paris. În Geneză, amintește Kundera, Dumnezeu nu i-a încredințat omului domnia peste animale și păsări, ci administrarea lor. Dar omul a sfârșit prin a deveni, bunăoară, un parazit al vacii. Când omul asculta de glasul Domnului, ca țăran, vaca era tratată ca pe o ființă cu suflet. De aceea, țăranul a dat dintotdeauna nume vacii. Și nu numai. Iar cine are nume nu mai este nimeni (vezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]