1,958 matches
-
încălca regulile de circulație ca mine. A fost singura dată când am abuzat de plăcuța de înmatriculare cu CD. Am ajuns la aeroport în timp util, însă nu am putut să opresc la peronul salonului oficial, întrucât mai trebuia să parchez și mașina. Cei care ne întâmpinau au fost ușor derutați, dar le-a trecut repede. Ne-am prezentat reginei Iuliana și prințului consort, adresând urările de rigoare privind succesul vizitei ce urmau să o întreprindă. Cuplul regal s-a purtat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și presupuneri. Dacă aflăm despre un copil că învață foarte bine și că este conștiincios și ambițios, putem presupune că rezultatele lui la învățătură sunt bune și că probabil a primit note mari de la profesorii săi. Dacă vedem o mașină parcată pe stradă într-o zonă în care parcarea este interzisă și, în plus, aceasta obstrucționează circulația, nu am fi foarte mirați dacă mașina ar fi ridicată de pe stradă de către poliția de circulație. De asemenea, dacă observăm că o persoană adresează
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
motocicletelor, cât și ca mijloc de agrement. Bicicleta, un lucru atât de simplu, reușește să îmbine extrem de multe utilități, să satisfacă un mare număr de nevoi umane: de deplasare, de mișcare, este sănătoasă și ecologică, este ușor de manevrat, de parcat, de cărat în orice loc. Sperăm să fie folosită și în România din ce în ce mai mult. Sperăm, de asemenea, ca autoritățile din România să înțeleagă beneficiile bicicletei și să sprijine utilizarea ei. 3.3. Structura de bază a unei biciclete de tip
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
față de durata de viață a aparatului”. Pe lângă aparatele de zbor, și alte platforme pot fi utile pentru culegerea informațiilor din surse tehnice. Furgonetele și camioanele pot monitoriza în mod clandestin comunicațiile și semnalele echipamentelor militare, diplomatice sau științifice în timp ce stau parcate în apropiere. În mod asemănător, navele pot intercepta semnalele radio de pe coasta unui inamic. Radarele maritime sau terestre, dacă sunt amplasate suficient de aproape de o locație de unde se lansează proiectile-test sau unde focoasele reintră în atmosfera Pământului, pot să urmărească
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
programe de agrement pe timpul serii și pe vremea rea. g) utilizarea cu mai multă insistență a trăsurilor ca mijloc de agrement și transport. Specificăm faptul că În Sinaia a existat o veche tradiție În acest sens și anume trăsurile erau parcate lîngă Cazinou, iar conducătorii lor Îndeplineau și rolul de ghizi. h) Înființarea unui club al tinerilor, cu organizarea unor activități specifice acestei vârste În scopul declarat de a le ocupa timpul liber după ora 17. 3) Problema pîrtiilor de schi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a luat-o razna deja. Bătrânii, dar și maturii din bloc sunt abrutizați de nesomn, dar dacă le-ar face observații unor astfel de petrecăreți ar risca să fie bruftuluiți, să le fie sparte cauciucurile mașinii pe care o au parcată în fața blocului (sau să le fie zgâriată portiera cu un cui etc.), să le fie agresați copiii. Uneori „turma” rap-manelistă se răzbună pur și simplu trântind toată noaptea ușa liftului ori spărgând oglinda din ascensor. Din te miri ce pricini
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
structural, În ciuda numeroaselor reorganizări ulterioare. Ca urmare, proiectarea, planificarea și marketingul subordonează orice nou model segmentării socio-economice. Spre exemplu, Chevrolet Cavalier este a doua mașină pe piața americană, suficient de Încăpătoare pentru Întreaga familie și destul de mică pentru a fi parcată cu ușurință. GM a oferit Însă fiecărui departament o mașină „populară”; acestea vând și fac reclamă aceluiași automobil sub diverse nume, prin distribuitori diferiți și la prețuri variate. Cumpărătorii sunt confuzi, Învinuiesc compania GM de pierderea diversității produselor și optează
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
noștri de la grefa închisorii ne telefonau la primăria comunei și, fiind preveniți, ne pregăteam din timp. Dar atunci, din 80 de oameni câți eram la acea dată în colonie, erau prezenți 40-50. Ceilalți erau plecați în călătorii montane. Inspectorul a parcat în parcul castelului; văzând un băiat, i-a cerut să anunțe adunarea deținuților. Era însoțit de un civil și de șofer. Nici unul dintre gardieni nu era în colonie. Semnalul toacei anunța că suntem luați prin surprindere. Cei mai mulți ne spălam rufele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aibă loc acțiunea și i-am răspuns că e aproape. A acționat ca la carte. Se vedea că era meseriaș. Mi-am plasat soldații la colțurile casei, eu am stat în spatele lor, iar el s-a pitit după o mașină parcată în față și a tras pe fereastră vreo cinci cartușe. Imediat a ieșit omul din casă cu mâinile în sus, l-a preluat Marinov și mi l-a predat mie. I-am aplicat o lovitură cu patul armei de i-
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
meargă la punctul de control de la intrarea în unitate pentru că acolo era pericolul mare. M-am gândit că de-i va veni să tragă va trage în câmp, dar nu m-am gândit că va trage în mașinile care erau parcate în fața porții. N-a găurit el multe mașini, dar... L-am dus acolo și, pe la miezul nopții, o răpăială... S.B.: Se auzea ceva de speriat, că auzeam de la Divizion. M-am gândit că este atacat Regimentul. I.T.: Când m-am
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
mâinile înghețate, că aveam mănuși de alea subțiri, încât a trebuit doctorul să mi le taie cu foarfeca să poată să mi le scoată. Și am adormit subit în birou. M-am convins că au venit toate tancurile, au fost parcate, toată lumea era la locul ei și urma ca a doua zi să facem un bilanț privind muniția, personalul, mașinile. Una dintre chestiunile care nu s-a respectat sau nu s-a respectat cât trebuie, că de aia armata e organizată
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
scumpe, se cereau pentru o seară de neuitat. Taximetriștii începuseră să se certe pe locuri la Răcaru, aglomerând o porțiune mare a Griviței din jurul restauran- tului. Și nu numai pentru că birjarii sau șoferii lăsau și tot luau clienți, dar tot parcând și așteptând lângă crâșmă apucau, fie și de la distanță, să-l audă și să-l zărească prin vitrine pe tânăra senzație Cristian Vasile. Dacă aveau noroc, poate și pe Fernic, la fel de cunoscut și îndrăgit, care, amețit uneori atât de alcool
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
făcea să-mi vină să țip. Trupul lui Hartley, mișcându-se pe lângă al meu, se smucea, greoi, de parc-aș fi tras după mine o stivă de lemne. Am ieșit pe drumul de pe țărm, mânjiți și răsuflând gâfâit. Gilbert își parcase Volkswagenul chiar la marginea ierbii. Când ne-a văzut apărând, a pornit motorul și a tras mașina în dreptul nostru. Câteva zile de vacanță la mare îl transformaseră complet pe Gilbert. Arăta mai tânăr, în formă, până și buclele lui albe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pământului, al vegetației, al florilor. Am alergat pe dig, apoi de-a lungul drumului de coastă, în direcția turnului și a hotelului Raven, pe urmă am dat colțul spre partea unde golful devenea vizibil. Aici, conform dispozițiilor mele, Gilbert își parcase mașina. Nu voiam să fie la vedere, pentru cazul în care voi fi nevoit, mai târziu, s-o mint pe Hartley. Gilbert ședea pe o stâncă și contempla apa iluminată într-un albastru strălucitor. Când mă zări, sări și veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spate, peste stânci. Gilbert părea înspăimântat de-a binelea. Am alergat prin hol și am ieșit pe digul rutier, și de acolo în sus, pe drum. Nici urmă de Ben. Am observat că Gilbert, desigur ca să-și asigure retragerea, își parcase mașina drept de-a curmezișul capătului digului, de parcă ar fi intenționat să ridice o baricadă. Fără îndoială, asta era pricina pentru care Ben o pornise mai departe. În timp ce stăteam locului ezitând și privind în jur, l-am auzit pe Titus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-i lanțul, ci am deschis-o larg. Bărbatul care mi s-a înfățișat era vărul meu James. James zâmbea, cu acel surâs prostesc, autosatisfăcut, pe care-l arbora uneori. Ținea în mână o valiză. În spatele lui, îi vedeam automobilul Bentley, parcat lângă Wolkswagenul lui Gilbert. — James! Ce naiba cauți aici? — Ai uitat? Mâine e duminica Rusaliilor. M-ai invitat. — Te-ai invitat singur. Și, bineînțeles, am uitat. — Vrei să plec? — Nu... nu... intră... doar pentru un moment. Mă simțeam fâstâcit, exasperat, profund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
De Rusalii, nu-ți aduci aminte? Am făcut un drum foarte lung și obositor. Pe tot parcursul ultimei sute de mile, m-am așteptat la brațe deschise și strigăte de bucurie. Vedeam acum automobilul alb Alfa Romeo al lui Peregrine parcat pe locul unde se aflase cu puțin înainte Bentley-ul lui James. — Peregrine, îmi pare teribil de rău, nu poți rămâne aici, nu sunt paturi și... — Ia spune, pot măcar să intru? Și a intrat. Glasul puternic al lui Peregrine i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-și lucrurile în valiză. I-am spus lui Lizzie: — Du-te și fă-ți bagajul. Dădu să vină spre mine, apoi se întoarse cu un sughiț de plâns. Am ieșit pe digul rutier și am mers până la locul unde era parcat automobilul Bentley al lui James. Era spațios, negru, ușor prăfuit, părând în așteptare, în după-amiaza însorită și lenevoasă. Am deschis portiera. Interiorul degaja o calmă opulență, asemenea interiorului unui somptuos conac, sau al unui bogat sanctuar. Lemnul lustruit strălucea, pielea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
bucurat să constat că nu mă sinchisisem nici un pic, ba chiar am încetat să mă mai gândesc la acest lucru. Când am intrat pe ulița satului, primul lucru pe care l-am văzut a fost Volkswagenul galben al lui Gilbert, parcată în față la „Leul Negru“. — Charles! Lizzie m-a zărit venind și mi-a alergat în întâmpinare. L-am văzut pe Gilbert hlizindu-se în ușa cârciumii. Ce rol aveam eu în piesa asta? M-am pomenit simțindu-mă relaxat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
înțelege cu el, am ieșit din zonă printr-o grădină și am dispărut. M-a căutat pe urmă scandalizat că de ce am fugit. A doua zi santinela de la poartă dă alarma că un camion Ford al unității noastre, care era parcat pe stradă în fața fabricii, a fost luat de niște sovietici. S-a urcat unul la volan și mână... Ș-atuncea eu am luat un motociclist, dacă îmi amintesc bine, Vili Brendosu, din zona Brașov, și m-am urcat în spate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
căzut de pe motocicletă. Și el: Aoleu piciorul! Eu suferisem o lovitură, dar nu prea puternică, și am zis să mergem după ăștia. Eram înarmat, aveam un Parabellum de 9 milimetrii... Și am urmărit mașină până unde s-a oprit, unde parcaseră ei, la marginea comunei Jilava. Și am protestat, și am cerut mașina... Și ei m-au somat și m-au declarat prizonier. Și în felul ăsta am fost silit să rămân cu ei... Zadarnic am încercat să plec, să cer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu în ultimul rând Fundația Culturală Ethnos. Manifestările au avut loc în Sala de expoziții „Constantin Brâncuși”. Ion Măric, Costel Iftinchi și Calistrat Robu, expoziția de icoane București 2002 O galerie imensă am găsit acolo, în care puteai să-ți parchezi câteva tir-uri, ce era plină cu o selecție ce a fost destul de dură de icoane (și ouă condeiate la cea de la Paști). Aveai impresia că te afli într-o catedrală imensă în care Sfinții și îngerii ce erau pictați
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
la o „întâlnire”, nimic altceva !”. De fapt, toți aveau încredere în iscusința lui... Culcați pe o parte, sprijinți în coate, respirau cu nesaț răcoarea nopții.. ascultau și, se uitau în foc, cum împroașcă scântei. Deodată, un greiere începu încet încet... parcă o doină. „Hu-hu... hu-hu..!”, se auzi în vârful unui brad... Apoi, un fâlfâit greu, de aripă, trecu pe deasupra lor. Cârțu făcu un semn cu mâna, parcă ar fi alungat un gând urât și, trase mai adânc din țigară. Prin minte
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
profund. Pâinea, dacă nu-i proaspătă La Poliție, soția reclamă dispariția soțului. Acesta, un distins universitar cunoscut pentru manierele sale deosebite, are obiceiul, ca lorzii, să-și anunțe sosirea când ajunge la zece minute de casă. De îndată ce-și parchează mașina la subsolul Magazinului Universal, îi telefonează soției, zicându-i aceeași frază de douăzeci de ani: „Tocmai am parcat, sunt acasă în zece minute. Spune-mi dacă trebuie să cumpăr ceva“. După cum o rostește, relaxat sau grav, soția își dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sale deosebite, are obiceiul, ca lorzii, să-și anunțe sosirea când ajunge la zece minute de casă. De îndată ce-și parchează mașina la subsolul Magazinului Universal, îi telefonează soției, zicându-i aceeași frază de douăzeci de ani: „Tocmai am parcat, sunt acasă în zece minute. Spune-mi dacă trebuie să cumpăr ceva“. După cum o rostește, relaxat sau grav, soția își dă seama în ce stare de spirit se găsește, astfel că în declarația de la Poliție scrie că, atunci când a sunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]