1,373 matches
-
Capitolul 14 DISECȚIA ACUTĂ DE AORTĂ DATE GENERALE Disecția acută de aortă (DAA) este o urgență medico-chirurgicală majoră, care survine în special la pacienți vechi hipertensivi, în care se produc pătrunderea sângelui între structurile parietale aortice și separarea acestora. Punctul de plecare este constituit de ruptura intimei aortei la nivelul unei plăci de aterom prin care, presiunea sângelui crescută la hipertensivi separă, dilacerează straturile peretelui aortic infiltrându-se, producând un lumen fals paralel. Porțiunea de
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
Sindromul Ehler Danlos - reprezintă un grup heterogen de anomalii ale țesutului conjunctiv, caracterizate prin hipermobilitate articulară, hiperextensibilitate cutanată și fragilitate tisulară. Există un defect genetic în lanțul de colagen pro alpha-1, tipul III. Afectarea aortei este exprimată prin scăderea rezistenței parietale, dilatații anevrismale și disecții. Ruptura arterială spontană a vaselor mezenterice este cauza cea mai frecventă de deces. Leziunea se poate manifesta prin anevrism aortic toracic sau abdominal. Tesutul vascular este friabil, ceea ce pereclitează succesul chirurgical [1,2] - Ectazia anuloaortică - o
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
sunt date de traumatismele aortei. Ruptura aortică imediată, ruptura izolată a intimei, dezvoltarea de anevrisme, asocierea cu lezarea cordului, contuzia miocardică face din acest capitol etiologic o urgență în sine. În ordinea severității leziunilor aortice parietale posttraumatice putem întâlni: hematom parietal, hemoragie parietală cu lacerație intimală, lacerația mediei, lacerație parietală totală, pseudoanevrismul și hematomul periadventicial. - Iatrogene - Disecțiile aortice pot apare și în urma unor proceduri chirurgicale cardiace, intervenționale (angioplastii), masaj cardiac. Disecția aortică poate apare imediat după chirurgia cardiacă (sediul de canulare
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
de traumatismele aortei. Ruptura aortică imediată, ruptura izolată a intimei, dezvoltarea de anevrisme, asocierea cu lezarea cordului, contuzia miocardică face din acest capitol etiologic o urgență în sine. În ordinea severității leziunilor aortice parietale posttraumatice putem întâlni: hematom parietal, hemoragie parietală cu lacerație intimală, lacerația mediei, lacerație parietală totală, pseudoanevrismul și hematomul periadventicial. - Iatrogene - Disecțiile aortice pot apare și în urma unor proceduri chirurgicale cardiace, intervenționale (angioplastii), masaj cardiac. Disecția aortică poate apare imediat după chirurgia cardiacă (sediul de canulare aortică, sediul
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
izolată a intimei, dezvoltarea de anevrisme, asocierea cu lezarea cordului, contuzia miocardică face din acest capitol etiologic o urgență în sine. În ordinea severității leziunilor aortice parietale posttraumatice putem întâlni: hematom parietal, hemoragie parietală cu lacerație intimală, lacerația mediei, lacerație parietală totală, pseudoanevrismul și hematomul periadventicial. - Iatrogene - Disecțiile aortice pot apare și în urma unor proceduri chirurgicale cardiace, intervenționale (angioplastii), masaj cardiac. Disecția aortică poate apare imediat după chirurgia cardiacă (sediul de canulare aortică, sediul clampării aortei, femural, construcția anastomozelor proximale), sau
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
B - afectează doar aorta descendentă (uneori chiar dacă se extinde la crosa aortică respectă aorta ascendentă) [3]. CLASIFICAREA EUROPEANĂ [4] -Clasa 1 - Disecție aortică clasică, flap intimal între lumenul fals și cel adevărat. -Clasa 2 - Disrupția mediei cu formarea unui hematom parietal -Clasa 3 - Disecție redusă fără hematom, doar o bombare excentrică la locul deșirării intimale. -Clasa 4 - Placa de ateroscleroză intimală ruptă, ulcerația plăcii cu hematom subadventicial. -Clasa 5 - Disecția iatrogenă sau post-traumatică. În funcție de momentul diagnosticului, imediat după debutul disecției sau
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
și a VS, aprecierea vaselor supraortice (tabelul 14.3). Alte semne radiografice, ca lărgirea progresivă de la o examinare la alta a siluetei aortice, imagine bilobulată sunt mai putin frecvente, dar foarte sugestive. De asemenea, vizualizarea unei calficicări intimale în conturul parietal aortic este caracteristică disecției („calcium sign”). - Ecocardiografia transtoracică și transesofagiană - Reprezintă prima investigație diagnostică, ce poate fi efectuată de urgență în camera de gardă, sala de operație, fără o prealabilă pregătire și cu mare sensibilitate și specificitate (tabelul 14.4
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
o metodă nou apărută cu sensibilitate și specificitate de 100%, ce constă în studierea vaselor printr-un cateter - transducer ce culege informațiile direct din lumenul vaselor. Identifică flapul intimal, lumenul adevărat și cel fals, relația dintre ele, comunicare, tromboză, hematom parietal, afectarea ramurilor arteriale. Identifică precis mecanismul de compresie asupra ramurilor aortice (disecția care afectează și îngustează ostiumul de origine sau separarea originii acestor vase prin disecție și obstruarea lor prin flap. Este deosebit de utilă în ghidarea terapiei de plasare a
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
epiteliu respirator normal [76]. În funcție de localizare și de starea parenchimului pulmonar retrostenotic se practică rezecție chirurgicală prin bronhoplastie sau bronhoanastomoză cu sau fără rezecție de parenchim pulmonar [151] sau vaporizare laser endobronșică [11, 182]. Foarte rar pot apare lipoame pleurale parietale sau viscerale [137]. Oncocitomul Este o tumoră extrem de rară, alcătuită din oncocite. Oncocitele sunt celule epiteliale meta-plaziate într-o manieră particulară, care cresc numeric odată cu vârsta [59]. Se găsesc la nivelul epiteliului glandular din glandele salivare, tiroidă, mucoasă bucală, sân
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
special la cei cu tumori carcinoide [12]. Dispneea și fatigabilitatea apar atunci când lumenul traheal este redus la o treime din diametrul său [44]. În tumorile traheale poate apare și stridorul. Durerea este întâlnită de obicei în formele cu invazia pleurei parietale sau mai rar de perete toracic. Mai rar, poate reprezenta manifestarea unei pneumonii supurative retrostenotice. Ocazional, în cazul carcinoidului atipic boala metastatică poate fi întâlnită ca primă manifestare. Sindromul carcinoid este rar întâlnit la carcinoidul bronho-pulmonar (2%) față de carcinoidul digestiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
În cavitatea toracică are raporturi în porțiunea mijlocie cu pericardul și inima, iar către lateral cu pleura și bazele plămânilor. La nivelul sinusurilor costodiafragmatice stabilește raporturi cu peretele toracic. Fața abdominală a diafragmului, căptușită de fascia diafragmatică inferioară și peritoneul parietal, vine în raport cu fața superioară a ficatului, fornixul gastric, unghiul splenic al colonului și splina (fig. 8.8-8.11). Posterior și medial diafragmul are raporturi cu bursa omentală, pancreasul, duodenul, vasele pancreatice și lanțul ganglionilor simpatici, iar postero-lateral (la nivelul spațiului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
părți ale diafragmului (Durden citat de [6]). Limfaticele diafragmului drenează în următoarele grupe ganglionare: ggl. limfatici lombari, ggl. limfatici intercostali, ggl. limfatici diafragmatici anteriori și posteriori, ggl. limfatici parasternali. În canalul toracic se adună limfa provenită de la ganglionii retrocardiaci, infracardiaci, parietali posteriori, traheobronsici și mediastinali posteriori [7]. INERVAȚIA DIAFRAGMULUI Nervul frenic asigură inervația motorie a diafragmului. Nervul frenic ia naștere prin anastomozarea ramurilor anterioare ale nervilor cervicali C3, C4, C5. Din regiunea cervicală, nervul frenic coboară în cavitatea toracică anterior de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
ca și la alte categorii de bolnavi cu risc înalt pentru ATS severă (diabet zaharat, hipertensiune arterială esențială, dislipidemie), s-a demonstrat prezența unei disfuncții endoteliale importante. Fiziologia endoteliului vascular Reglarea tonusului vascular Endoteliul vascular răspunde la stimuli mecanici (tensiunea parietală) și chimici (mediatori) prin eliberarea unor substanțe constrictoare și dilatatoare. Oxidul nitric (NO; factorul relaxant derivat din endoteliu= EDRF, în terminologia veche) reprezintă factorul vasodilatator endotelial cel mai important. NO este sintetizat permanent la nivelul celulelor endoteliale din precursorul L-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
și serotonina. PGI2 are un efect vasodilatator (mai redus decât NO), prin creșterea cAMP. Endoteliul produce, în egală măsură, și agenți vasoconstrictori: tromboxanul A2 (TxA2); anionul superoxid (ce inactivează NO); angiotensina II; endotelinele. Sinteza substanțelor vasoconstrictoare este stimulată de către: stresul parietal de întindere; presiunea sangvină crescută; hipoxie. Cele mai puternice substanțe vasoconstrictoare de origine endotelială sunt endotelinele, dintre care cea mai importantă este endotelina-1 (ET-1). ET-1 acționează asupra CMNV prin intermediul receptorului ETA, inducând vasoconstricție; o mică parte acționează asupra celulelor endoteliale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
asociați cu creșterea rigidității arteriale la populația renală sunt redați în tabelul IV. Mecanismele prin care rigiditatea arterială este crescută la pacienții renali nu sunt bine precizate. Rigiditatea arterială crescută este atribuită într-o oarecare măsura vârstei, hipertensiunii arteriale, stresului parietal și unor factori de risc cardiovasculari clasici, precum hiperglicemia cronică, hipercolesterolemia, fumatul, sedentarismul sau obezitatea. Există însă și factori specifici pacienților renali, precum calcificările vasculare, hiperhidratarea cronică, microinflamația cronică, hiperactivitatea simpatică, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, creșterea oxidării LDL-colesterolului sau anomaliile oxidului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
în țesutul grăsos subepicardic, au un traiect sinuos, emanând în unghi drept numeroase ramuri secundare, care pătrund în miocard. Din acestea se desprind în unghi ascuțit buchete de ramuri terțiare și cuaternare, care pot fi urmărite până în stratul subendocardic. - Endocardul parietal nu posedă vase proprii. Cel care acoperă cuspidele valvelor primește ramuri fine pe de o parte dinspre inelele fibroase, iar pe de altă parte din „arterele în tirbușon” ale mușchilor papilari, care emană arteriole la cuspidul respectiv de-a lungul
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
se secționează pe lungime și se conservă în ser heparinat. În cazul utilizării dublu strat, se secționează vena recoltată pe lungime și se suturează eversat marginile secționate în câteva puncte. Simpla eversie a venei este dificilă și poate produce leziuni parietale venoase din cauza colateralelor ligaturate și secționate la preparare. După pregătirea venei, urmează timpii operatori standard pentru EAC directă. După definitivarea inspecției zonei endarterectomizate, se poate trece la angioplastia de lărgire carotidiană cu patch venos. Se estimează mărimea patch-ului dorit și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător. Spațiul format pe partea dorsală poart poartă numele de tăietură nazală, iar cel de pe partea ventrală poartă numele de tăietură prepalatal prepalatală. Parietalele formează cea mai mare p parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
tendino-musculară este zona de maximă solicitare din mușchi și se poate întinde sau/și rupe cel mai ușor. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice cu rol de a favoriza alunecarea tendoanelor în interiorul canalelor osteo-fibroase. Tecile sinoviale sunt formate dintr-o foiță parietală care căptușește canalul osteo-fibros și dintr-o foiță viscerală alipită tendonului. Bursele sinoviale sunt formațiuni saculare conjunctive, cu o mică cantitate de lichid, situate la nivelul tendoanelor și joncțiunilor osteo-tendinoase, mai ales acolo unde expunerea la traumatismele prin presiune este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
complet un nou perete. Această neoformare arată că nu există o continuitate genetică. Dar: supraviețuirea nu este posibilă decât luând anumite precauții de cultură (hipertonicitate); starea „protoplast adevărat” este scurtă, căci În câteva ore se formează din nou un Înveliș parietal; protoplastul este, aparent, incapabil de a realiza anumite funcții esențiale: el nu se divide decât după ce a regenerat un perete. Așadar, fără a fi Întotdeauna obligatoriu, „starea acoperită” este necesară supraviețuirii protoplastului În condiții naturale (turgescență) și derulării ciclului celular
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
vacuole mari, ca și celulele diferențiate din toate țesuturile definitive vii; În acestea din urmă, numeroasele vacuole mici se hipertrofiază progresiv, devin contigue și apoi fuzionează Într-o vacuolă unică mare, ce Împinge citoplasma cu organitele din ea În poziție parietală. În timpul dediferențierii celulare, unica vacuolă mare se fragmentează și-și reduce dimensiunile În timpul diviziunilor succesive; În acest caz, reducerea vacuomului este cea care conduce la diminuarea taliei celulare. În celulele stomatice, evoluția vacuomului urmează un ritm circadian, În timp ce În celulele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
citoplasma În stare stabilă. Totodată, vacuola determină creșterea celulei și morfogeneza peretelui. Pentru a-și mări suprafața, peretele trebuie să fie sub tensiune; or, tocmai vacuola, creând starea de turgescență, stă la originea forței de tracțiune necesară glisărilor și ajustărilor parietale. Vacuola este, În mod paradoxal, În același timp factor de ordin molecular (construcția unui perete coerent, susceptibil de a controla alungirea) și cauză a dezordinii (Întinderea și dispersia rețelei de microfibrile celulozice În prealabil asamblate). Acesta este ansamblul care permite
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
crescute a bolii și tratamentelor costisitoare care le implică. El face posibil studierea unor noi medicamente, diagnosticul precoce și diagnosticul diferențial al diferitelor forme de demență și a răspunsului la tratament. În boala Alzheimer se constată hipoperfuzia bilaterală a regiunilor parietale și temporale și tardiv în evoluția bolii hipoperfuzia lobului frontal. Demența prin multiple microinfarcte cerebrale se caracterizează prin multiple arii de scădere a perfuziei cerebrale. Demența HIV se caracterizează prin scăderea „în pată” a activității cerebrale observată pe toată suprafața
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
lung segment arterial. Se localizează în sistem vertebro-bazilar, mai puțin în circulația carotidiană. De obicei sunt de dimensiuni mari. Pot fi solitare sau multiple (dolicoectazie vasculară cu dilatație vasculară focală) [2]. Imagistica CT: - CT nativ - aspect hiperdens al vasului, calcificări parietale vasculare [2]; - CT SDC - lumenul vascular este iodofil, trombul nu captează SDC [2]; - Angio-CT - evidențierea anevrismului (ectazie arterială și lărgire focală fusiformă) (fig. 3.47). Imagistica RMN: pe secvențele T1WI și T2WI semnalul este variabil în funcție de flux; pe secvența T1WI
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
pot face și alte investigații angiografice. Pe de altă parte la cazurile cu deteriorare neurologică rapidă se evacuează inițial hematomul, apoi se efectuează investigațiile prin angiografie CT. Imagistica CT: - nativ - traiecte serpiginoase izo- sau hiperdense cu sau fără prezența calcificărilor parietale și a hemoragiei; - cu SDC - iodofilie intensă la nivelul nidusului vascular; - angio-CT - evidențierea nidusului, aferentelor arteriale și eferențelor venoase (fig. 3.49, 3.50). Imagistica RMN: - secvența T1WI semnalul variază cu fluxul, prezența sau absența hemoragiei; clasic: vid de semnal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]