828 matches
-
a vieții, tânărul blazat va descoperi valoarea efortului, dobândind sânge rece și curaj. Termenul Robinson face aluzie la prima operă scrisă pe tema naufragiilor: "Robinson Crusoe" de Daniel Defoe. Însă romanul de față prezintă această aventură pe un ton glumeț, parodiind robinsonada. Carèfinotu corespunde stereotipului sălbaticului naiv care acceptă recunoscător binecuvântările civilizației, fiind o parodie a sălbaticului Vineri, slujitorul lui Robinson Crusoe. Tartelett duce o viață confortabilă în reședința Lordului William W. Kolderups. Traiul pe insulă se dovedește foarte dificil pentru
Școala Robinsonilor () [Corola-website/Science/321310_a_322639]
-
este menit să discrediteze nicio etnie sau cultură și nu reprezintă niciun fel de declarație politică". La 27 ianuarie 2007, cu puțin timp înainte de lansarea filmului, creatorul original al "300", Frank Miller a făcut următoarea declarație politică: "300" a fost parodiat în diverse forme media, sintagma „This is Sparta!” (Aceasta este Sparta) răspândindu-se rapid pe calea Internetului diverse parodieri apărând, de asemenea, în filme și la televiziune. Aici se include scurt-metrajul "United 300", câștigător al Movie Spoof Award la MTV
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
a lansat "Întâlnire cu spartanii", o altă parodie după "300" regizată de Jason Friedberg și Aaron Seltzer, în vreme ce Universal Pictures prevede o parodie similară intitulată "National Lampoon's 301: The Legend of Awesomest Maximus Wallace Leonidas". "300" a mai fost parodiat într-un episod din "South Park" denumit "D-Yikes!" iar în jocul video "" există un obiectiv intitulat „That was Sparta!” (Aceasta a fost Sparta) atins prin uciderea a 300 de spartani. "300", în special bogăția sa de citate, a fost „adoptat
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
lor sau mai degrabă poziția socială și cariera defunctului. Aceste texte aveau scopul de a stabili existența unei persoane, continuând cu prezența post-mortem prin autoprezentare pentru posteritate și eternitate. Această formă de text, centrală în cultul funerar egiptean, a fost parodiată în Povestea lui Sinuhet. Genurile literaturii din Egiptul antic erau derivate. Textele literare erau localizate în trecutul îndepărtat sau apropiat. Autorii întrepătrundeau ficțiunea cu realitatea, folosind istoria, recunoscută de potențialii cititori. Textele din perioadele timpurii ale literaturii egiptene au fost
Originile literaturii egiptene () [Corola-website/Science/321927_a_323256]
-
stabilirii vinovăției vedetei pentru uzul acestuia. De altfel, trei dosare penale există deja pe numele Simonei Suhoi pentru abateri de la normele rutiere, cel mai recent datând din vara anului 2008. Simona Sensual a influențat sitcomul de divertisment "Mondenii", care o parodiază frecvent, ea devenind unul din cele mai populare personaje de parodie, figurând în peste 15 scenete ale programului, începând din sezonul 2, de cele mai multe ori în asociere cu personaje precum Diana Munteanu, Poponeț sau Cășuneanu Jr.
Simona Sensual () [Corola-website/Science/316894_a_318223]
-
Iorga critica arhitectura și stilul pictural al noii biserici, scriind următoarele: "„Și mai tărcată decât Sfântul Gheorghe e biserica Mirăuților. Țigle strălucitoare, piatră rasă, sfinți de Viena. Ți se strânge inima când intri în lăcașul de minunată, răbdătoare și costisitoare parodie, din care au fost gonite amintirile”". Istoricul Orest Tafrali se situa și el printre critici, scriind că: "„Din nenorocire, cea mai veche, Mirăuți, a cărei pisanie din pridvor pomenește pe Alexandru cel Bun, pe vremea căruia biserica era catedrala Mitropoliei
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
a interpretei „These Boots are Made for Walkin'” a urcat până pe locul 1 în lista celor mai bine vândute descărcări digitale. Videoclipul a devenit cunoscut la nivel mondial datorită imaginii provocatoare adoptate de , aceasta fiind blamată și ridiculizată, scenele fiind parodiate de grupul umoristic de origine americană Mad TV. Difuzarea materialul a fost interzisă în majoritatea Americii de Nord, Orientului Mijlociu, dar și în țări precum India și Venezuela. În aceeași perioadă au apărut informații conform cărora interpreta și Nick Lachey își vor
Jessica Simpson () [Corola-website/Science/316895_a_318224]
-
a filmelor lui Alfred Hitchcock. Scenariul a fost scris de Brooks, Ron Clark, Rudy De Luca și Barry Levinson. În distribuție au figurat Mel Brooks, Madeline Kahn, Cloris Leachman, Harvey Korman, Ron Carey, Howard Morris și Dick Van Patten. Filmul parodiază filmele clasice ale lui Hitchcock: "Vertigo", "Spellbound", "Psycho", "Păsările", "North by Northwest", "Dial M for Murder" și "Suspiciune". În 1987 a regizat filmul Spaceballs, o parodie a filmelor SF, cu trimitere îndeosebi la Star Wars. În acest film au jucat
Mel Brooks () [Corola-website/Science/325908_a_327237]
-
în ciuda voinței unei alte vrăjitoare din Genua, Lily, ursitoarea pereche a Desideratei. Aceasta și-a folosit puterea propriei reflecții pentru a captura Genua. Călătoria spre Genua ia ceva timp și este presărată cu o serie de peripeții, multe dintre ele parodiind povești bine-cunoscute. Odată ajunse în Genua, Magrat pleacă să dea de Ella, în timp ce celelalte două vrăjitoare îi întâlnesc pe vrăjitoarea voodoo Erzulie Gogol și pe servitorul ei, Baronul Sâmbătă. Abia în acest moment Magrat află că Ella are două ursitoare
Prin cele străinătăți () [Corola-website/Science/323346_a_324675]
-
zeci de limbi (în prezent există mai mult de 200 de traduceri ). Umberto Eco a scris un "Elogiu lui Frânți", în care critica dimensiunea naționalistă și reacționara a cărții. Cartea "Cuore" a fost adaptată cinematografic. Românul a fost, de asemenea, parodiat:
Cuore (roman) () [Corola-website/Science/324276_a_325605]
-
(în ) este un film de spionaj comic american din 1996 cu Leslie Nielsen și Nicollette Sheridan în rolurile principale, parodiind filmele cu James Bond și alte filme de acțiune. Partea introductivă a filmului este cântată de artistul comic "Weird Al" Yankovic. Agentul secret WD-40 Dick Steele (Leslie Nielsen) și-a reluat activitatea. Alături de misterioasa și minunata Veronique Ukrinsky, agentul 3
Spionul Dandana () [Corola-website/Science/326688_a_328017]
-
(în , în ) este un film de comedie din 1994, scris și regizat de Ezio Greggio. El parodiază mai multe filme de groază, în special "Tăcerea mieilor" și "Psycho", precum și videoclipul piesei Thriller a lui Michael Jackson. Comedia din această parodie, în afară de a face trimiteri la alte filme ale epocii, este în mare parte determinată de jocuri de
Tăcerea pieilor () [Corola-website/Science/325518_a_326847]
-
ras complet la subsuori și purtând accesorii feminine din cauciuc. Criminalul este presupus a fi însuși Alfred Hitchcock, supărat pe cel care și-a bătut joc de filmul lui. "" a fost criticat aspru de critici și de spectatori pentru că a parodiat filmul "Tăcerea mieilor". El are un rating 0% pe situl Rotten Tomatoes, bazat pe opt opinii.
Tăcerea pieilor () [Corola-website/Science/325518_a_326847]
-
Société Sherlock Holmes de France a preluat "Société des amis d'Henri Fournaye", care a fost dizolvată. Cu referire la o aventură a lui Sherlock Holmes (din „Funcționarul agenției de bursă”), ea este supranumita "Fierarii de la Franco Midland". Această societate, parodiind o activitate comercială, are "sucursale" în Franța, Belgia și Italia. A urmat crearea unei societăți alsaciene, "Leș évadés de Dartmoor", a "Société d'études holmésiennes de la Suisse romande", a " Cercle littéraire de l'escarboucle bleue" (Toulouse) și a "Cabinet du
Sherlockiana () [Corola-website/Science/325539_a_326868]
-
Celelalte povestiri pe care le-a scris Poe în această perioadă de timp, inclusiv „Bon-Bon”, au fost menite să fie umoristice sau, după cum a scris Poe, „burlești asupra criticismului în general”. William Bittner, de exemplu, a scris că Poe a parodiat în special romanul "Sir Edward Seaward's Narrative" (1831) al lui Jane Porter sau "Smyzonia" (1820) al autorului cu pseudonimul „Captain Adam Seaborn”, care a fost posibil John Cleves Symmes. În numărul din 15 iunie 1833 al revistei "Baltimore Saturday
Manuscris găsit într-o sticlă () [Corola-website/Science/325770_a_327099]
-
său din liceu Mr. Bailey. Inspirându-se de la magnatul petrolului John D. Rockefeller, David Rockefeller și personajul de ficțiune Henry Potter din "It's a Wonderful Life", Groening l-a făcut pe Burns întruchiparea lăcomiei corporatiste. Animatorul David Silverman a parodiat înfățișarea lui Burns după fondatorul Fox, Barry Diller, și i-a modelat corpul după înfățișarea unei insecte, călugărița. Ideea de a citi numele angajaților de pe cartoane în "There's No Disgrace Like Home" a venit dintr-un articol despre Ronald
Montgomery Burns () [Corola-website/Science/325069_a_326398]
-
Blackadder: Back & Forth este un film scurt din 1999 bazat pe serialul de comedie "Blackadder" (care parodiază istoria), care a fost realizat de BBC și marchează sfârșitul seriei "Blackadder". El a fost comandat special pentru vizionarea la nou-înființatul cinematograf "SkyScape", construit la sud-est de Domul Mileniului pe peninsula Greenwich din South London. Filmul îl urmărește pe Lordul
Blackadder: Back amp; Forth () [Corola-website/Science/324752_a_326081]
-
Curtis, care a devenit faimos pentru rolul său din "Houdini" ca iluzionist legendar, a fost îngropat cu o pălărie Stetson, o eșarfă Armani, mănuși de conducere, un iPhone și o copie a romanului lui preferat, "Anthony Adverse". Jack Benny a parodiat "Anthony Adverse" în 18 episoade ale emisiunii sale "Jell-o Show" din 1936. În filmul de comedie de scurt metraj din 1934 "What, No Men!", atunci când avionul aterizează în "țara indienilor " și Gus (El Brendel) este văzut aruncând ancora, acesta aruncă
Anthony Adverse () [Corola-website/Science/329808_a_331137]
-
a lui Papuc” le cântă „Când se duc oltenii-n piață / Ca la patru dimineață...”, într-un delir bizar-comic irezistibil.”". Analizând acest film criticul Ioan Lazăr remarcă "„modalitatea de a aborda basmul cu o familiaritate jucăușă”", basmul lui Creangă fiind parodiat cu ironie. Regizorul îndeamnă spectatorii să se identifice cu personajul principal, fiind folosit procedeului „basmului în basm” cu schimbări de roluri, dedublările și deghizări. Lazăr consideră că "De-aș fi... Harap Alb" este "„prima și, până acum, poate cea mai
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
(1974) (titlu original "Flow My Tears, the Policeman Said", parodiat drept "The Android Cried Me a River" în VALIS) este un roman science fiction de Philip K. Dick. Narațiunea îl urmărește pe un celebru cântăreț și star de televiziune, îmbunătățit genetic, care se trezește într-o lume în care el
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
Kenny Montero, care a fost adesea menționat ca sursă de inspirație pentru o mulțime de episoade. În multe dintre interviurile sale, Rock l-a descris pe Montero ca fiind principalul motiv pentru care a ajuns în domeniul comediei. Titlul serialului parodiază sitcomul de succes de la CBS, "Everybody Loves Raymond" ("Dragul de Raymond"). Actorii principali ai serialului "" sunt Tyler James Williams, Terry Crews, Tichina Arnold, Tequan Richmond, Imani Hakim și Vincent Martella. În 2008, The CW a mutat serialele "Toată lumea îl urăște
Toată lumea îl urăște pe Chris () [Corola-website/Science/331572_a_332901]
-
un prozator excepțional” Prof univ( membru al Uniunii Scriitorilor) Sergiu I. Nicolaescu, Revista Argeș și Săgetătorul 2002 · „Cristian Meleșteu are vocația de a se răstigni pe fiecare carte pe care o scrie, răsplată fiindu-i extazul. (...) o carte bizară, care parodiază epopeea lui Ghilgameș, are trimiteri directe la mitul lui Ulise sau la povestea peștișorului de aur. Romanul este o parodie a vieții derizorii pe care o trăim.” Marin Ioniță (membru USR) despre „Ultimul pahar de vin”, „Săgetătorul” - 07.X.2003
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
inspirat mai multe parodii tipărite, on-line și pe scenă. Amazon.com listează peste cincizeci de parodii ale cărții, de la "Fifty Shames of Earl Grey" de Fanny Merkin (pseudonimul lui Andrew Shaffer) la "Fifty Shades of Oy Vey " de E.L. Jamesbergstein. Parodiind originile fan-fiction ale romanului original "Cincizeci de umbre ale lui Grey", studenții Ivy League MBA au creat "Erotic FinFiction", un blog care conține postări scrise ironic în jargonul de business. Numeroase Internet meme conțin versiuni comice ale coperții cărții "Cincizeci
Cincizeci de umbre ale lui Grey () [Corola-website/Science/332118_a_333447]
-
care a inclus acest concert în turneul său național Flautul fermecat - Clasic V.I.P. Seara va fi încadrată de două lucrări pentru orchestra, ilustrative pentru aspectele distractive ale repertoriului simfonic: O glumă muzicală, KV 522, op. 93 de Mozart, satiră ce parodiază lucrările compozitorilor mai puțin talentați și Simfonia nr. 60 în do major Il Distratto de Haydn, considerată a fi una dintre cele mai comice simfonii clasice. Gabriel Bebeșelea este Dirijor Principal al Filarmonicii de Stat “Transilvania” și al Filarmonicii de
De la clasic la jazz by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104336_a_105628]
-
câștigat rapid o audiență mare. Deși avea o atitudine conservatoare, revista a publicat lucrări ale autorilor romantici britanici precum Percy Bysshe Shelley și Samuel Taylor Coleridge. Prin intermediul lui Wilson revista a fost o susținătoare puternică a lui William Wordsworth, a parodiat Byronmania comună în Europa și i-a înfuriat pe John Keats, Leigh Hunt și William Hazlitt referindu-se la operele lor ca „Școala de Poezie Cockney”. Stilul controversat al revistei i-a adus necazuri atunci când, în 1821, John Scott, editor
Blackwood's Magazine () [Corola-website/Science/336401_a_337730]