3,364 matches
-
un caracter de științificitate. Abordarea de tip calitativ, mizând pe o flexibilitate mai mare în elaborarea teoriilor și conceptelor, inclusiv pe principiul emergenței acestora în procesul cercetării de teren (grounded theory), și pe metode specifice de culegere a datelor (observație participativă, biografii familiale), în măsura în care practică rigoarea, completează caracterul științific complex al studierii familiei. Constituind unitatea grupală fundamentală a societății, familia și problemele sale au reprezentat un obiectiv central de reflecție și analiză a spiritualității umane încă din timpuri străvechi. Iar de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
5.2. Studiile întreprinse de L. Morgan" Mult mai apropiate de rigoarea științifică sunt cercetările efectuate de L. Morgan (mijlocul secolului al XIX-lea), care timp de aproximativ 20 de ani a studiat prin observație directă (în mare parte și participativă) viața de familie la irochezi (un trib de indieni din SUA). Concluziile lui se bazează așadar pe un registru larg de comportamente concrete ale actorilor familiali, precum și pe materiale simbolice produse de aceștia. Constatarea majoră este că în viața de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
observatori care cunosc bine subiecții vizați. De reținut în legătură cu observația că ea este aplicată ca metodă principală în studierea familiilor și a relațiilor de rudenie în antropologia culturală și sociologia rurală, atât ca observație din exterior, cât și ca observație participativă, „din interior”. În acest fel, trăind în mijlocul unei comunități, cercetătorul (antropolog sau sociolog) are acces direct la varietatea manifestărilor familiei, a obiceiurilor legate de căsătorie, a fenomenului „vecinătății”, a schimbului de bunuri și servicii în cadrul familiei lărgite, a raporturilor intergeneraționale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt utilizate într-o manieră integralistă o gamă cât mai largă și variată de tehnici: analiza de documente, interviuri semifocalizate, sau libere, individuale și de grup, baterii de teste și alte instrumente standardizate, observația exterioară și, în multe ocazii, cea participativă, studiul biografic și altele. Important este că în strădania de a descoperi dimensiunile relevante și legăturile dintre ele pentru un caz dat (Fahlburg, 1988), metoda studiului de caz presupune și depistarea variabilelor ecologice, atât a celor de mediu fizic, cât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
descrise de W. Goode (1959), dintre care și credința în unul (una) și numai unul (una). În societatea tradițional-rurală românească, de pildă, sau cel puțin în satele din centrul și nordul Transilvaniei, de unde am date de cercetare inclusiv prin observație participativă, tinerii se plăceau selectiv, arătau afecțiune mai mult față de anumite persoane, dar vibrația pasională nu era de mare intensitate și durată. Dragostea avea mai degrabă un caracter difuz și invizibil, potențialul erotic nefiind dirijat decisiv într-o singură direcție. Familia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
declarațiile subiecților. Totuși, mai cu seamă în societățile tradiționale și în mare măsură în cele în tranziție, unde compartimentarea severă de roluri nu este ceva condamnabil, putem admite un grad mare de realism în răspunsurile oferite (de notat că observația participativă este aproape exclusă ca metodă alternativă sau complementară, dar nu imposibilă, putându-se practica statul în gazdă, vezi capitolul 2). De numeroase ori însă, întrebările din chestionare se referă la reprezentările și atitudinile populației față de această chestiune. Iată răspunsurile la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
povestiri. Opiniile literare ale lui R. se situează pe linia programului de la „Dacia literară”. El cere unei opere să fie „dagherotipia stării sociale a timpului”, dar, nu mai puțin, să aibă un tonus combativ, un nerv agitatoric. Critica lui e participativă și, ca metodă, cu elemente deterministe. Apariția poeziilor lui V. Alecsandri o explică prin raportări la contextul social-politic, ereditatea și educația bardului de la Mircești, contactul său cu aspirațiile neamului. În ceea ce privește teatrul, îl socotește a fi o „oglindă”, așa cum scena cată
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
o singură persoană, ci mulțimea, „gloata”. Este iarăși o vastă pânză epică, de astă dată a evenimentelor din 1907. Autorul respectă faptele și fuge de ideologizarea pronunțată. Dă dreptate răsculaților, dar, credincios principiilor sale artistice, își stăpânește orice inflexiune lirică participativă. De altfel, a abandonat o versiune inițială, care fusese de la un capăt la altul „un strigăt de revoltă”. Romanul se mulțumește să vorbească exclusiv prin scene și întâmplări, nu ascunde atrocitățile, chiar și acolo unde autorii acestora sunt țăranii, purtați
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
delimitată, luând aspectul unui proces deschis. Politica, În noua accepție europeană a cuvântului, a ajuns să cuprindă toată activitatea deliberată În care oamenii și organizațiile se angajează, prin intermediul rețelelor formale sau informale, pentru a-și realiza interesele și obiectivele. Democrația participativă migrează către orizontul cel mai Îndepărtat al spațiului și cuprinde durata, devenind o activitate umană care consuma totul. În societate totul devine politicizat și orice persoană care nu face parte din rețelele de guvernare riscă să rămână cu mult În urma
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
căreia Însuși succesul Uniunea Europeană, ca un nou soi de stat, depinde, În mare măsură, de efecacitatea OSC de a reprezenta interesele alegătorilor ale căror preocupări depășesc frontierele locale, regionale, naționale și chiar pe cele ale Uniunii Europene. OSC introduc „democrația participativă” autentică În procesul de guvernare, devenind astfel participanți esențiali În noul experiment politic. Funcționarii guvernamentali Înțeleg că, fără participarea lor activă și plenară, este probabil că Uniunea Europeană nu va reuși. Comitetul Economic și Social (ESC) al Uniunii Europene a observat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acest rezultat. Nu este astfel dificil să Înțelegem de ce Uniunea Europeană a Îmbrățișat, cel puțin experimental, ideea de a guverna Împreună cu OSC În rețelele politice europene. OSC se bucură de un suport public larg și aduc un nou spirit al democrației participative procesului politic. Uniunea Europeană este criticată adeseori pentru eșecul de a diminua ceea ce analiștii politici numesc „deficitul democratic”. Având În vedere că studiile de opinie publică arată un sprijin destul de scăzut pentru Uniunea Europeană, birocrații de la Bruxelles au foarte mult de câștigat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al., 1998): a) cea mai eficientă tactică este aceea de a face cât mai identificabilă fiecare contribuție individuală; b) a induce membrilor grupului ideea că rezultatul ce se va obține este foarte valoros; c) a-i convinge că efortul lor participativ are un înalt caracter de unicitate și nu este ceva redundant; d) a crește coeziunea grupului, atașamentul reciproc și spiritul colectiv. Aceste tactici, împreună cu unele mai specifice, pot anihila tendința de eschivare sau îi pot reduce magnitudinea, așa cum, de altfel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sexul, etnia, proveniența cunoscută etc. Când avem un conflict între egali, vom putea folosi tehnica contrapunerii în oglindă. Existența unor poziții opuse, dar complementare în esență este deseori întâlnită înștiințele sociale (un exemplu din pedagogie privește opoziția dintre metodele activ participative bazate pe interacțiunea individului și metodele expozitive care se adresează unui număr extins de elevi). Aici, avantajele și dezavantajele fiecărei categorii de metode sunt complementare, dar evidența acestui fapt apare mult mai direct în utilizarea tocmai a unui astfel de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vor apărea mereu în/sub diferite forme în viața grupului) va conferi identitate echipei didactice. Ulterior, se poate trece la conflictul pe probleme menit să crească implicarea și coeziunea, pe de o parte, și să ajute la învățarea creativă și participativă la membrii grupului, pe de altă parte. Totuși, termenul coeziune - aparent simplu de reliefat în urma cercetării câmpului epistemologic al acestor definiri - posedă potențialități mult mai complexe în plan practic. Mai precis, coeziunea poate îmbrăca și aspecte negative (cum ar fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
privind activitatea de conducere. În literatura de specialitate există o mulțime de astfel de teorii: abordarea conducerii prin identificarea unor trăsături ale liderului, abordarea stilului de leadership, abordarea situațională, teoria contingenței, teoria rutei spre obiectiv, leadership-ul transformațional, leadership-ul de echipă/participativ etc. În analiza pe care dorim să o întreprindem ne vom opri asupra câtorva dintre acestea din dorința de a fundamenta și a oferi o mai mare amploare demersului nostru asupra fenomenului comunicațional; din aceleași considerente, analiza nu va urmări
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interacțiune, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere efectele negative ale gândirii de grup; astfel, iluzia invulnerabilității poate conduce la discreditarea unor grupuri de către altele și la apariția unor conflicte puternice între grupuri care să introducă un sens mai puțin participativ activităților de interacțiune educațională viitoare. În același timp, nu trebuie omis faptul că, pe cât crește coeziunea grupului, pe atât crește dependența membrilor față de acesta, ceea ce poate conduce la fenomene de socializare excesivă în interiorul grupului și de desocializare a membrilor în afara
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ori unice într-o anume desfășurare, dezavantajul - în planul învățării - este acela al ruperii de observarea vieții reale); din aceste considerente, recomandăm combinarea celor două tipuri de observare. În plan social, se regăsește și un al treilea tip - intitulat „observare participativă” -, util atunci când cursanții doresc să observe aspecte ale vieții sociale și să înțeleagă/aibă acces la trăirile și sentimentele celor implicați în situațiile respective. Acest ultim tip de observare poate fi conceput drept un procedeu în cadrul altor metode (studiul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu o sesiune de concluzii generale la care participă întreaga clasă. În ceea ce ne privește, în activitatea pe care o desfășurăm cu studenții, am aplicat un model asemănător modelului britanic, dar cu o particularitate, în urma căreia l-am denumit debate participativ. Astfel, erau aleși trei membri din fiecare echipă din clasă, discuția purtându-se între aceste șase persoane în fața clasei; după un anumit timp, unul sau mai mulți membri ai uneia dintre echipe erau înlocuiți de colegi din bănci care împărtășeau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care oferă. Este un răspuns sufletesc și moral În fața suferinței altuia. că Al treilea moment constă În faptul că persoana care Își oferă sprijinul, ajutorul, Înțelegerea față de cea aflată În suferință va contribui la ușurarea suferinței acesteia, printr-o „preluare participativă” a acestei suferințe. În acest mod, ca acțiune și sentiment moral, mila afișată de mine are valoarea simbolică a „Însoțirii” celui aflat În suferință. Această Însoțire este nu numai un suport moral, dar și un act de asistență psihoterapeutică prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
câteva aspecte referitoare la persoana celui care este implicat În activitatea psihologică. Să Încercăm să răspundem la acestea. Din punct de vedere psihologic, omul poate fi activ sau inactiv. Din punct de vedere moral, el poate fi interesat sau dezinteresat, participativ sau neparticipativ, convins sau neconvins de utilitatea activității pe care o desfășoară, de valoarea și utilitatea acesteia. În psihologia morală, persoana, În raporturile sale cu acțiunea psihologică, se poate prezenta fie ca un om activ, fie ca un om inactiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
problematizarea, anunțarea în prealabil a planului și a obiectivelor urmărite, întrebări retorice, folosirea unor elemente ale artei dramatice, expunerea de tip dezbatere, prezentarea cu ajutorul calculatorului și folosirea foliilor, formularea unor judecăți de valoare, etc. 2. Folosirea strategiilor de tip activ participativ, cea de-a doua tendință, marchează un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice. În cadrul unor astfel de metode, elevii sunt scoși din ipostaza de obiect al formării și devin subiecți activi, coparticipanți la propria lor formare. Participarea lor este
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
lor este fundamentală în învățare și se poate produce la un nivel simplu de atenție, la nivelul acțiunii motorii sau prin angajarea eului în proces. Puși în situații variate de instruire, elevii și profesorii trebuie să folosească aceste strategii activ participative, având în vedere valențele formativ-educative ale acestor metode, procedee, mijloace de organizare a învățării. Efectele în plan formativ-educativ se referă la implicațiile lor asupra dezvoltării structuriloe intelectuale ale copilului. 3. Accentuarea fără precedent a caracterului euristic al strategiilor didactice. Strategiile
PRINCIPALELE TENDINŢE ALE PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII ACTUALE A STRATEGIILOR DE PREDARE- ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
Plasarea învățării ca proces în centrul demersurilor școlii (important este nu ceea ce cadrul didactic a predat, ci ceea ce elevul a învățat). Orientarea învățării spre formarea de capacități și atitudini prin dezvoltarea competențelor proprii rezolvării de probleme, precum și prin folosirea strategiilor participative la activitatea didactică. Flexibilitatea ofertei de învățare venită dinspre școală (structurarea nu a unui învățământ uniform și unic pentru toți, conceput pentru un elev abstract, ci a unui învățământ pentru fiecare, deci pentru elevul concret). Adaptarea conținuturilor învățării la realitatea
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
proces complex care începe cu asimilarea informațiilor, procesarea acestora (operații mintale), formarea de convingeri, luarea de decizii, rezultând în cele din urmă comportamente eficiente și adecvate. Dezvoltarea gândirii critice, un obiectiv de tip formativ se realizează prin folosirea strategiilor activ - participative. Acestea, nu rupte de cele tradiționale, marchează doar un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice. Metodele care stimulează gândirea și creativitatea îl determină pe elev să caute și să dezvolte soluții pentru diferite probleme, să facă reflecții critice și
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
din clasa ; ¾ Toate stațiile de lucru să fie conectate în rețea și cu conexiuni la Internet; ¾ Analiza unor lucrări ,referate studii de caz,proiecte se va realiza cu ajutorul video-proiectului; ¾ La predarea noilor cunoștințe se vor utiliza metode de învățare activ participative; ¾ Evaluarea elevilor folosind calculatorul personal trebuie realizată ținând cont de criteriile de performanță precizate în Standardele de Pregătire Profesională. Instruirea asistată de calculator, (IAC) componentă esențială a procesului de învățământ, introduce modificări majore în învățământul tradițional aducând un plus de
ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR - TENDINŢĂ A PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Prisacariu Georgeta Mihaiela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_902]