1,208 matches
-
insuficiență cardiacă congestivă, ameliorând rata de supraviețuire prin augmentarea funcției ventriculare, demonstrabilă prin ecocardiografie transesofagiană (ETE) intraoperatorie. Pacienții cu FE între 15 i 25% și ischemie reversibilă beneficiază de revascularizare. Este important a reevalua pacienții cu FE scăzută și a particulariza tratamentul medical pentru a-i face astfel candidați la chirurgia cardiacă. Beneficiul revascularizării chirurgicale la pacienții cu alterare severă a funcției ventriculare, cardiomiopatie dilatativă și IC severă este incert. În cazul unor arii de ischemie reversibilă puțin extinse și nemodificabile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ce pare să fi adus un ton optimist în vremea când "românul se distra la spectacole populare de bâlci și cumpăra din dughene turtă dulce" (Jurnalul Național). Ironia subtilă, antinomia vremurilor ("criză teribilă" - "criză înspăimântătoare, cum e cea de azi") particularizează două momente de istorie, calitativ diferite: Într-o criză înspăimântătoare cum e cea de astăzi, românul se înveselește cu comédii, la întâmplări ciudate, caută turtă dulce pe la târguri, în prăvălii. Le va "găsi" și pe scena FNT (Jurnalul Național). Mesajul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de televiziune, Al Jazeira). Și alte clișee internaționale ocupă un loc aparte în presa actuală: "De la Ana la Caiafa pe malul mării", "Tragedia care ne-a mântuit - De la Anna la Caiafa, la Irod, la Pilat, pe Golgota". Prin adiectio se particularizează evenimentul, fixându-se coordonatele geografice, traseul christic etc. Numeroase clișee, citate, experesii pot deveni metafore jurnalistice. Pierre Fontanier considera citatul ca fiind "prezentarea unei idei sub semnul altei idei mai frapante sau mai cunoscute care nu se leagă de prima
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
consemne: de exemplu, poate determina conformism și gândire stereotipă sau poate naște structuri cognitive (scheme cognitive de bază) care pot fi controlate din exterior și manipulate. Istoria morală, economică, culturală, ideologică impregnează gândirea socială practicată Într-un anumit context, o particularizează și o ancorează. Influența contextuală facilitează un.anumit tip de comunicare, determină construirea unui.anumit tip de discurs, delimitează marja de reflecție, oferă repere pentru decizii. Uneori contextul Înseamnă o.realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
gust sublim pentru sacrificiu.” Numai „Învârteală fanariotă, chiul turcesc, abulie slavă”. totul e Înecat În abilități, subtilități și Îmbogățiri. Descrierea unor trăsături de personalitate și a practicilor adaptabilității și acomodării. au fost și sunt considerate o contribuție subtilă și bine particularizată la contextul nostru. Un portret colectiv deloc confortabil. Ralea a fost, fără Îndoială, un observator extrem de avizat, dotat cu o competență empatică remarcabilă. Scriu aceste rânduri miercuri 18 noiembrie, În plină campanie electorală, constatând că psihosociologul ieșean parcă ar trăi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
instituțiilor la nivel local, național și internațional. Din punctul de vedere al Băncii Mondiale, ONG-urile pot fi clasificate după următoarea schemă: a) ONG-uri operaționale, care au ca misiune proiectarea și implementarea de proiecte legate de dezvoltare. Criteriile care particularizează acest tip de organizații sunt: * caritatea sau misiuni care urmăresc dezvoltarea locală; * importanța seviciilor oferite sau a gradului de participare; * criterii religioase sau laice; * mai mult publice sau mai mult private; * locale, naționale sau internaționale. (b) ONG-uri militante sau
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de fapt este percepută exagerat optimist "al treilea val" care a făcut trecerea de la economia manufacturieră la cea a serviciilor ori la cea a economiei cunoașterii sau exagerat pesimist, "artefact analitic" ori "mit" scos din cutia istoriei. Ceea ce credem că particularizează totuși globalizarea contemporană de celelalte tipuri istoric anterioare este dimensiunea și profunzimea interrelaționării și intercondiționării la nivel mondial. Globalizarea, așa cum am cunoscut-o până acum, este în anumite privințe nu numai nouă, ci și revoluționară. Procesul a atins asemenea parametri
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
valori morale comune pentru probleme comune ale globului. Instituții și organizații internaționale, comisii, universități, biserici și indivizi singulari sau asociați au realizat că etica, disciplină filozofică, este prea universală și, ca urmare, ar trebui, pe de o parte,să fie particularizată pe domenii acționale ale ființei umane, sub forma unor etici aplicate, iar pe de altă parte, să metasintetizeze ideile și valorile, astfel încât să fie acceptabile pentru toate societățile și culturile și să devină autentic relevante pentru supraviețuirea și dezvoltarea ființei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
că nu trebuie să tăiem mai mulți copaci decât pot fi cultivați prin replantare. 4.3.1. Referențialul pentru strategia de dezvoltare durabilă: "economia vieții"? Ar trebui ca organizațiile să urmeze o metodologie universală în abordarea sustenabilității sau strategiile sunt particularizate de context? Modelul de sustenabilitate este la fel pentru toate ramurile și industriile economice? Există diferențe între strategiile locale ale organizațiilor internaționale? Depinde acest model de jurisdicția țării? Acestea sunt doar câteva din întrebările la care răspunsurile nu sunt deocamdată
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
forme. Modul de a face bine propriei companii și cauzei tale" (subtitlul la Corporate Social Responsibility, una din cărțile lui Kotler, 2005) este sumarizat în șase modele majore: 1. promovarea unei cauze (sponsorizarea promoțională a unei cauze sociale); 2. marketingul particularizat pe o cauză (donații sau alocarea unui procent din profit unei cauze specifice); 3. marketingul social corporativ (suport pentru campanii de schimbare a conduitelor); 4. filantropia corporativă (contribuție directă orientată pe caritate sau o cauză anume); 5. voluntariatul comunitar (oferirea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
comunicării cu stakeholders răspunde managementul de top al organizației prin intermediul compartimentelor specializate de relații cu publicul și/sau cel de marketing. Informațiile oferite de entitățile-profit sunt specifice, răspund intereselor fiecărui tip de grup care contează, dar sunt unidirecționale. Adresabilitatea este particularizată pe publicul-țintă, în funcție de indicatorii specifici ai consumatorilor de informație (vârstă, sex, pregătire, mediul de proveniență, statut social și multe alte criterii). Ca urmare, sunt scoase în relief acțiuni și cuvinte-cheie transparență, raportare socială, marketing legat de cauze sociale, ingrediente "eco-prietenești
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de model de management al relațiilor cu stakeholders, practicat de compania Timberland Com. Timberland folosește o platformă socială media unde stakeholders pot intra în dialog direct cu angajații. În plus, compania are pentru fiecare tip de grup interesat o strategie particularizată de angajare a acestora în dialog (ex. sondaj global al angajaților, linie de integritate pentru angajați, studii și focus groups pentru clienți, "indicatorul verde", etichetare etc.). Apreciind mărinimia culturii-gazdă, marile companii, universitățile, instituțiile de cercetare statuează dialogul cu stakeholders în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
social. Aristocrația era acum un anacronism, servind drept obstacol în calea noii ordini sociale pe care Saint-Simon o simțea ca prezentă și în continuă dezvoltare în jurul său. * Muncitorii nu joacă un rol dominant și nu au o poziție importantă; ceea ce particularizează noul sistem de muncă este reprezentat de aplicarea tehnologiei, iar cele mai înalte poziții de prestigiu și autoritate sunt asumate de către o elită meritocratică plină de inteligență și creativitate: tehnocrația. Saint-Simon a fost incontestabil elitist. Muncitorii manuali nu sunt în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
bine delimitate sînt comunitățile etnice, constituite în popoare în epoca veche și în națiuni în epoca modernă, avînd fiecare o altă limbă. În acest caz, comunicarea se prezintă ca o influență de grup, forma de manifestare și intensitatea ei fiind particularizate pentru fiecare situație concretă și, ca atare, în-tr-un spațiu extins, precum cel european, problema comunicării se pune în mod esențial ca o problemă a influențării între comunitățile vorbitoare de limbi diferite ce sînt cuprinse în el. Influența este acțiunea pe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
altă perspectivă, comunicarea spirituală se distinge prin mijlocul cu care se realizează, prin limba care este antrenată în acest scop și care reprezintă manifestarea individuală și socială a facultății general umane a limbajului. Limba face ca această manifestare să fie particularizată în funcție de grupurile etnice, încît comunicarea, atunci cînd are loc între grupuri etnice diferite, devine o comunicare între limbi, prin urmare, o comunicare interlingvistică. Dar, dacă este adevărat că statutul funcțional al limbilor este centrat pe funcția de comunicare, aceasta privește
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
promovat răspîndirea în cercuri tot mai extinse a culturii și a științei, ceea ce a însemnat și o creștere a numărului celor care folosesc limba literară și, în aceste condiții, limbile literare au început să influențeze limbile populare, caracterizate prin dialecte particularizate de trăsături diferențiatoare. Raportul dintre limba literară și dialecte nu a fost însă întotdeauna același în cazul idiomurilor europene, nu numai din punct de vedere lingvistic, ci și social. În epoca feudală, vorbirea populară caracteriza întreaga populație a unei regiuni
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fi identificate ca aparținînd limbii și pot fi înțelese pe baza acestor elemente. Arhitectura și structura limbii reprezintă, în consecință, modelele generale sub care se prezintă un mijloc de comuni-care umană cu ajutorul sunetelor articulate în cadrul unei comunități, dar care se particularizează nu numai în cazul fiecărei limbi istorice, ci și în fiecare moment al folosirii ei, prin trăsături ale momentului, ale locului sau ale domeniului de utilizare. De altfel, asemenea trăsături sînt elementele prin-cipale de raportare și de delimitare între limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
așa cum se constată, în cadrul grupului limbilor romanice, în cazul francezei, în ambele idiomuri, puținele diminutive care se realizează fiind de cele mai multe ori construcții perifrastice cu ajutorul adjectivului "mic". Aspecte ale determinării și ale topicii în limbile moderne Între trăsăturile care le particularizează, limbile istorice înscriu și modul specific de organizare a elementelor pe axa sintagmatică în constituirea structurilor determinative și a propozițiilor, mod care este în relație cu tipul morfo-sintactic, considerat atît din punct de vedere flexionar (preponderent sintetic sau preponderent analitic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
altceva etc.), încît, s-ar părea că, din punct de vedere logic, structurile de adîn-cime primare ale enunțului au caracter de generalitate. Această trăsătură a generalității structurii judecății nu se manifestă însă și la nivelul expresiei, deoarece structura propoziției se particularizează în funcție de limbă, fiind determinată de anumite trăsături gramaticale, care pot consta în mărci flexionare (desinențe sau afixe) ce indică funcțiile și raporturile sintactice ale cuvintelor, îndiferent de poziția ocupată în ordinea lineară a sintagmei sau a propoziției și, ca atare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
descind din latină alcătuiesc două grupuri distincte: tipul francez și tipul romanic propriu-zis, care cuprinde celelalte limbi romanice. Ca atare, deși există o mare unitate a idiomurilor neolatine, franceza modernă reprezintă o situație aparte din punct de vedere tipologic. Ceea ce particularizează această limbă nu se înscrie însă în modelul general de evoluție de la latină la romanitate, încît nu se poate spune că franceza reprezintă o treaptă mai înaintată de evoluție a romanității, treaptă ce ar putea fi atinsă eventual în viitor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
general de evoluție de la latină la romanitate, încît nu se poate spune că franceza reprezintă o treaptă mai înaintată de evoluție a romanității, treaptă ce ar putea fi atinsă eventual în viitor și de o altă limbă romanică, căci, ceea ce particularizează franceza nu ține de romanitate, ci apropie, din punct de vedere tipologic, această limbă de idiomuri din alte familii de limbi, îndeosebi din familia germanică, fapt explicabil prin prezența elementului germanic într-un cuantum foarte ridicat în adstratul limbii franceze
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Apariția a noi pagini de memorialistică este binevenită din mai multe puncte de vedere. Ele îmbogățesc baza documentării, lărgesc informațiile și particularizează procesele și fenomenele generale, le aduc “la fața locului”, dincolo de chestiunile care trebuie coroborate cu alte surse. Este, aici, valoarea științifică de care cercetarea de specialitate este chemată să țină seama. Paginile de memorialistică au și o semnificație morală cu
PREFAŢĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ion Agrigoroaiei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1659]
-
Iahve, Indra și altor figuri mitice. Pe de altă parte, numele a fost explicat ca rezultat din latinescul Iovis proles, Iorgovan fiind o ipostază herculeană. În balada catalogată cu numărul I(6) în antologia lui Amzulescu, portretul lui Iovan se particularizează prin statutul subliniat ales al eroului: „Sus, pe Cerna-n sus,/ Mulți voinici s-au dus,/ Dar câți mi s-au dus/ Toți mi s-au răpus./ Dintr-atâți voinici,/ De cinci mii ori cinci,/ Iovan Iorgovan,/ Fecior de râmlean
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o prezintă pentru oameni, fapt confirmat și de credința ucraineană că vilele sunt personificări ale bolilor și fete ale lui Irod, întocmai ca ielele românești. Reprezentarea malefică de factură feminină este, așadar, una de răspândire sud-est europeană, însă ea se particularizează prin expresivitate în baladele românești. Ca și în cazul lui Dămean, Sâla este caracterizată indirect, prin intermediul descrierii atelajului ei înspăimântător, mijlocul de locomoție, ca simbol al sferei din care vine voința combativă fiind crucial: „Cărucioara Sâliei,/ Coș mare de jidăvoaică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
singuri cum este bine. Știința nu stă pe loc ca poezia. Ce era bun la Începutul secolului, nu mai corespunde astăzi. Poate exageram. Dar, trăiam din plin modificările care se prefigurau În științele medicale În general și căutam să le particularizez În medicina veterinară. După mai mulți ani, la sărbătorirea unei serii de medici veterinari În Stațiunea Slănic Moldova, o colegă din seria respectivă mi-a șoptit În timpul unui dans: V-am admirat, domnule profesor, pentru că dumneavoastră ați fost primul nostru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]