4,933 matches
-
știa de întîlniri, tăcerea sa acoperindu-i. Totuși, de mai multe ori Hitler îl pune în gardă: el îi amintește lui Antonescu în 1943 că Mussolini a fost răsturnat de la putere din cauza slăbiciunii sale în privința monarhiei și a propriilor săi partizani. "Nu era acesta oare un semnal de alarmă pentru mareșalul Antonescu? Cum putea el să-l lase pe Maniu să acționeze, pe acela care, după Hitler, nu făcea un secret din rusofilia sa? Oare Antonescu dorea să aibă soarta lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și i-a spus: "Cum să plec și să las țara în mîinile unui copil." Cred că își imagina că eram copilul pe care-1 cunoscuse pe vremea cînd venise pentru prima dată la Palat". Mihai subliniază tensiunea nervoasă din rîndurile partizanilor săi: data acțiunii fusese devansată cu trei zile: de la 26 la 23. Regele împreună cu echipa sa au chemat la Palat, unii după alții, pe colaboratorii mareșalului pentru a le cere demisia. Au venit, prin urmare, Ministrul de Război, prefectul Poliției
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rege. Aghiotantul lui Antonescu, la mai mult de patruzeci de ani după evenimente, deplînge încă faptul că l-ar fi lăsat pe acesta să părăsească Snagovul și să meargă la Palat, unde capcana urma să se închidă asupra lui. Pentru partizanii lui Antonescu, cele mai grave responsabilități apasă asupra lui Maniu, care ar fi făcut un joc dublu, oscilînd mult timp între ideea de a lăsa pe Antonescu să încheie armistițiu și aceea de a participa la complotul de la Palat. Acest
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
octombrie 1944, este din nou pusă sub administrație românească în martie 1945. Regiunea este pradă violenței. "Cu o unanimitate remarcabilă scrie un observator american -, românii din Transilvania se opuneau guvernului Groza și Uniunii Sovietice. Pentru acest simplu motiv, ungurii erau partizani fideli ai guvernului Groza și ai Rusiei". Orașele, populate de puternice minorități ungurești, se opun satelor populate în principal de români. Regele, miniștrii (Gheorghiu-Dej la Comunicații și Lucrări Publice, Teohari Georgescu la Interne, Pătrășcanu la Justiție) și generalii sovietici se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale unei competiții între centru și periferie. Aceste jocuri sînt vizibile în cursul instalării personalităților aflate în ascensiune în partid în posturile cheie ale securității, ideologiei și economiei. Gheorghiu-Dej, ministrul Economiei, pregătește naționalizările și se străduie să răspundă pretențiilor sovietice. Partizanii săi văd în el pe marele om al României viitoare: "Guvernul Groza nu este un guvern care vrea să se retragă. El nu a venit la putere pentru un an sau doi, ci pentru mulți ani de acum încolo. El
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pace de la începutul anilor '50 și se implică în mișcarea "World Peace Council" (Consiliul Mondial al Păcii) organizată de către comuniști. Patriarhul adresează, pe 19 decembrie 1950, un mesaj reprezentanților cultelor din țară pentru cel de al doilea Congres mondial al partizanilor păcii. Un nou mesaj este trimis Congresului popoarelor pentru apărarea păcii, care se ține la Viena în decembrie 1952. Patriarhul declară: "Reprezentanții cultelor mărturisesc că ei consideră ca o datorie sfîntă aceea de a sprijini orice acțiune destinată să apere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de conservatorii pe care credeau că-i stăpînesc, dar și de reformiștii pe care îi decepționează. Generația care a fost chemată să construiască România nouă în 1950 și după aceea este o generație de învinși: democrații au pierdut în 1938-1944, partizanii unui regim pronazist au pierdut în 1944. Învingătorii erau minoritari. Reîntîlnirile cu națiunea au fost un fel de a se pune de acord asupra modalităților competiției. Această competiție are importanță în relațiile cu sovieticii și în raporturile cu Occidentul. Ea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ar fi acela de a construi României și lumii o teorie armonioasă a relației ontologice dintre tradiție și modernitate. Însăși natura proiectului său îl făcea interesant și util, atît pentru apărătorii tradiției -protocroniștii și aliații lor cît și pentru moderni, partizani ai relațiilor României cu Vestul". Noica cere explicații Vestului în prefața lucrării sale Modelul cultural european, publicată în 1986-1987 sub formă de eseuri apărute în revistele Ramuri, România literară și Viața Românească. Filosoful român se teme că occidentalii favorizează "o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru București: soția președintelui vizitează un lagăr de unguri refugiați din România. Budapesta explică prin vocea președintelui Adunării Naționale, Matyas Szuros, invitat la Radio Europa Liberă, că Ungaria vrea să stabilească un echilibru în relațiile sale externe. El adaugă că partizanii lui Gorbaciov urmăresc cu simpatie reformele ungare. Nu este surprinzător că, într-o astfel de atmosferă, întîlnirile oficiale româno-ungare s-au soldat cu un eșec. La 28 august 1988, ungurul Karoly Grosz și românul Ceaușescu se întîlnesc la Arad. Ceaușescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să fie aceea a începutului de democratizare a societății românești". Democratizarea: revendicarea apare în scrisul Doinei Cornea, ca și în cel al comuniștilor reformatori. În primăvara lui 1989 se realizează o întîlnire între limbajul și acțiunea democraților și cel al partizanilor modelului gorbaciovian în România. Doina Cornea adresează un mesaj de reproș șefului statului român, însoțit de un program de reforme. Scrisoarea este trimisă din Cluj și datată aprilie 1989. Disidenta cere: Puneți capăt acestei politici represive și mai dăunătoare chiar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vecin în contra celorlalți; interesul dinastic i-ar fi atras cu repejune și pe de-a pururea în sfera unei singure puteri. Electivitatea însă [î]i despărțea pe candidații de domnie, întru cât s-atinge de reazimul de din afară, în partizanii unei influențe sau a celeilalte, încît, precum nu se putea stabili esclusiv nici o linie domnească, tot astfel nu s-au putut stabili în mod esclusiv nici o influență străină. Nu doar că această duplicitate, aceste exerciții de echilibristică ar fi de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imputa, încît nici e nevoie nici e conform opiniei publice de a-i face o acuzare pe care n-o merită, deși e roșu. Onestitatea în afaceri materiale a d-lui Ioan Brătianu e, din nenorocire, tocmai mantaua sub care partizanii se mișcă fără nici o jenă, adesea spre marea d-sale durere personală, și sîntem siguri că în inimă ne este mulțumitor, deși în aparență nu, când spunem publicului taina care-i înveninează viața sa politică mai mult decât orice opoziție
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
departe ca și d-aproape e tot dragoste; însă cui nu-i pare mai bine să fie mai aproape decât mai departe de obiectul slăbiciunii sale? Pe cât aflăm, faptul însărcinării d-lui Cogălniceanu cu guvernarea Dobrogei a produs între toți partizanii d-lui prezident al Consiliului o impresie foarte neplăcută. D. Cogălniceanu nu e roșu, și roșii știu bine că d-sa profesează niște sentimente pentru d-lor cari nu-i măgulesc câtuși de puțin; în schimb și d-lor îi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor cari nu-i măgulesc câtuși de puțin; în schimb și d-lor îi întorc cu prisos acele sentimente. Astfel, d. Cogălniceanu guvernator general al Dobrogei însemnează stingerea oricăror speranțe și iluziuni pe cari și le făcuse o mulțime dintre partizanii d-lui prezident al Consiliului în privința României transdanubiene. Așa d-aici se esplică și incidentul petrecut în Senat mai zilele trecute, când începuseră a se arăta primele simptome ale crizei ministeriale. Roșii din Senat, constituiți în tribunal suprem, pentru a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să cufunde pe d. Cogălniceanu. Jocul însă n-a izbutit. D. Cogălniceanu i-a știut sili la vreme să s-astîmpere și să lase mai bine treaba încurcată. Judecând după tonul liberal ce-l păstrează "Presa" d. V. Boerescu, deși nesuferit partizanilor d-lui prezident al Consiliului poate mai mult chiar decât viitorul guvernator al Dobrogei, este omul care s-a știut face indispensabil și care, având deplină cunoștiință de soliditatea poziției sale, pare a nu avea cea mai mică îngrijire, cel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asociațiunile ruinătoare? Ar fi o absurditate, ar fi să confundăm activitatea roditoare a adevăraților financiari și industriali cu manoperele făcătorilor de treburi. Să terminăm. "Presa", încălecînd calul de bătaie al "Romînului" din alte timpuri, ne aruncă acuzațiunea că am fi partizani ai asociațiunilor străine și vrăjmași de moarte ai asociațiunilor naționale. Nu cu mult timp înapoi citeam asemenea imputări aruncate "Presei" și patronului său de amicii săi de astăzi. Cine mai mult a fost acuzat de "Romînul" că austro-maghiar, ca vândut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le împrumuta stilul și cele mai de rând argumente, să respingem asemenea inepte acuzări, cum sîntem siguri că le desprețuia d. Boerescu când era și dânsul obiectul lor. Prea lesne ar fi răspunsul. Dreptașii, cum zic elegant cei de la "Presa", partizani ai asociațiunilor străine! Dreptașii au adus pe Stroussberg care, printre concesiunile străine, lucește ca soarele în mijlocul palidelor planete? Dar uită "Presa" că sub ministerul conservator s-a fondat o instituțiune națională ca Creditul Fonciar Rural și că tot dânsa, cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că tot dânsa, cu acea ocaziune, a trâmbițat laudele conservatorilor? Să trecem. Noi declarăm în scurt d-lor de la "Presa" că, fără a fi inamici ai asociațiunilor străine cari ar fi oneste și folositoare țării, sîntem cu atât mai mult partizanii cei mai sinceri ai asociațiunilor românești când ar întruni aceste condițiuni. Dară sîntem și vom rămânea inamicii cei neîmpăcați ai asociațiunilor cu scopuri personale și direcțiune puțin onestă, fie ele străine, fie îmbrăcate în mantia strălucită a patriotismului. Și, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
amicii săi vor fi la putere și cine-a urmărit cu atenție intimă dezvoltarea raporturilor de partid și manifestările opiniei publice din Principatele dunărene nu va fi nici un moment în îndoială asupra spiritului și caracterului destăinuirilor ministrului prezident român. Numărul partizanilor actuali ai Rusiei în România se reduce la o minoritate ce dispare de mică ce este. Nu numai partidul de coaliție pe care se reazemă cabinetul actual dar și conservatorii, cari înainte de puțin timp încă vedeau mântuirea României numai într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în fine că dezvoltarea priincioasă a Principatului n-o pot afla decât în păzirea conștiințioasă a tractatelor europene. Ca dovadă cât de puțin teren are azi o alianță rusească în populațiunea României merită să relevăm faptul că Grigorie Sturza, actualmente partizanul de căpetenie al Rusiei în România, trebuie să sufere să i se zică de către aproape toată presa română că e cumpărat de Rusia (?! Nimeni n-a zis asta). Dar nu numai partizanii Rusiei, ci și apostolii doctrinelor revoluționare au pierdut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
merită să relevăm faptul că Grigorie Sturza, actualmente partizanul de căpetenie al Rusiei în România, trebuie să sufere să i se zică de către aproape toată presa română că e cumpărat de Rusia (?! Nimeni n-a zis asta). Dar nu numai partizanii Rusiei, ci și apostolii doctrinelor revoluționare au pierdut toată influența, pe când înainte aflau în Principatele dunărene un teren foarte roditor pentru activitatea lor (N. B. Sânt la putere). Visurile panromîne, cari aveau de obiect fondarea Regatului dacoromân, sânt asemenea învinse ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastră comună, și că în astfeliu de împrejurări micele diverginție politice trebuie se încetese, căci mai nainte de toate este că fieșicare să se ocupe pentru salvarea averei comunale. [ 20 martie 1880] ["CANCELARUL S-A ÎNTORS. "] Cancelarul s-a întors. Partizanii, îngrijiți, îl încunjură, i se uită în ochi, îi analizează mersul daca e agitat sau ticnit, îl urmăresc cu cine vorbește, cui îi întinde mâna cea dreaptă, cui cea stângă, daca înfățișarea sa este veselă sau mâhnită, c-un cuvânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pleca, ce are să se facă turma necuvîntătoare? Se întruniră dar, [î]și grămădiră capetele la un loc, ținură consiliu și, într-un strigăt, proclamară că mare pontefice nu-i poate părăsi. Iată știrea cea mai nouă ce agită astăzi pe partizanii guvernului. Astfel fiind situațiunea dinlăuntru, Republica Franceză e amenințată de a fi lipsită de prezența d-lui C. A. Rosetti ca reprezentant al României pe lângă ea. Nu sîntem inițiați în misterele ortalei; faptul este însă caracteristic pentru moravurile noastre. Cum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un moment armonia dintre tovarăși s-a înlăturat, că viceprezidenții cari-și dăduseră demisia și-au retras-o, asemenea că d. Boerescu va obținea deplină satisfacțiune de la Cameră. Ambele incidente nu ne-au mișcat defel. Cunoscând de ce valoare estraordinară sânt partizanii guvernului din Cameră, eram de mai nainte siguri că în locul celor patru viceprezidenți demisionați s-ar fi găsit alți 16, tot unul și unul, ejusdem farinae, din același aluat protoplasmatic. Ne aducem aminte că după luarea Sevastopolului, când garda imperială
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că în cercurile guvernamentale se petrece o mișcare importantă, daca nu din punctul de vedere al interesului public, cel puțin din punctul de vedere al interesului propriu al coteriei de la putere. Aceste informații ne spun că o parte însemnată dintre partizanii {EminescuOpXI 179} d-lui Brătianu ar fi pretinzând să se puie odată capăt crizei ministeriale. După stăruințele lor s-a ținut la d. Brătianu o întrunire în care s-a discutat o propunere în sensul pretențiilor de lămurire a situației
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]