1,893 matches
-
de plătit, "inevitabilul târg care contaminează viața afectivă" și pe care Kafka o privește sub semnul murdăriei: " Drumul dragostei trece întotdeauna prin murdărie și suferința"547. În Scrisoare tatălui, Kafka nu încetează să-și mărturisească dificultatea de a asuma moștenirea paternă; el își poartă diferența ca o greutate, aceea a unei datorii imposibil de plătit și a unui sentiment nesfârșit de vinovăție: Păstrasem viața printr-un efect al grației tale și continuam să o duc ca pe un cadou nemeritat"548
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
devine foarte onirică și el se întoarce la ideile sale din copilărie. Mai mult, revoltat de idee de injustiție, probabil identică celei pe care o resimte pentru că a fost alungat de acasă, el va lua apărarea fochistului, a acestei figuri paterne demne de milă devenindu-i tată, conducându-l la căpitan și lansându-se într-o luptă oratorică pentru a pleda cauza acestuia dinainte pierdută. O situație care se repetă mereu în structura narativă a Dispărutului, în special în episodul conflictului
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unei ordini riguroase, cea maniheismului industrial care este și luare la cunoștință a repetiției și a reproducerii în era industrială (prin hublouri el descoperă arhitectura cu mii de ferestre, care îi dezvăluie legea seriilor). În casa unchiului (a doua figură paternă a povestirii) el se simte bine la biroul american, un birou care i-ar fi plăcut tatălui, dar pe care nu și l-a putut permite. Acest birou mecanic 567 este exemplar, nu numai pentru lucrul creator al scriitorului ca
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
grădina este prost întreținută, cireșii s-au scuturat de floare, iarba este înaltă, clădirea toată pe lungime e redusă la parter. Cuplul de bătrâni pe prag, mănâncă terci și îl privesc în tăcere. Nou cuplu parental 606, cu aceeași figură paternă cu ceva care îi strălucește pe haină, ca aurul, poate un lanț de ceas cum își închipuie naratorul. Oaspetele se răzgândește imediat, sub pretextul că ar putea deranja. Cuvintele și negațiile sale sunt sancționate de către femeie care socotește că el
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vorba), în fine când o a treia persoană le întrebă dacă au mâncat, ele înțeleg. În Castelul copiii vorbesc prea repede pentru a putea fi înțeleși. Așadar problema nu este în limbă ci în folosirea limbajului însuși. Numirea ca putere paternă și divină oferă o înșelătoare certitudine. Desigur, naratorul din Descrierea unei lupte construiește peisajul cu limba ("mi-era frică de oboseala acestui drum abrupt, îl aplatizai tot mai mult și îl coborâi în depărtare până la a-l schimba în vale
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este împărțit în două. O jumătate este destinată redevențelor: o coapsă (cea pe care s-a prăbușit animalul) merge la grupul de rudenie proprietar al terenului; un membru superior, la rudele din partea mamei (unchi materni); jumătate din spate, la rudele paterne (tatăl și frații lui). Beneficiarii nu pot vinde părțile astfel primite. Cealaltă jumătate a animalului este vândută de vânător. Acest compromis este încontinuu pus în cauză, deoarece vânătorul tinde să vândă cât mai mult; dimensiunea animalului joacă aici un rol
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
îl citește mișcată și-l comentează consonant, căci autorul Moromeților păstrase ceva din "țărănia" alor săi. În felul unui personaj moromețian, godeanca își scrie temele în câmp, plânge și se roagă să fie lăsată la școală, să devină învățătoare. Refuz patern îmbufnat ca în Moromeții: "Acum de școală ne arde nouă"! Peste ani, la o întrebare a lui Geo Bogza despre modul în care vede natura, ea răspunde așezat: "O iubesc ca pe mine însămi, dar eu fac parte din ea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
după „obraze proaste și defăimate“. În încercarea de a pune capăt acestei practici, legea hotărăște ca pe viitor frații să nu-și poată căsători surorile fără acordul rudelor și al arhiereului locului și după o inventariere prealabilă a patrimoniu lui patern. Apartenența la un grup social devine, pentru unii, un pretext de orgoliu fără margini: Catrina Ale xea nu repetă cu mândrie că „este fiică de neam de boier“, cu zestre de fată de boier, măritată din vitregia sorții cu căpitanul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
multă libertate se bucură femeia văduvă, dar asta în Cazul în care nu se întoarce în familia tată lui sau a fratelui, revenind astfel sub tutela șefului familiei. Fetele se află pe primul loc atunci când este vorba de contestarea autorității paterne. Acest lucru se explică și prin faptul că autoritatea exercitată asupra lor este mult mai apăsătoare decât cea exercitată asupra fiilor. Aflate sub tutela taților, a fraților și apoi a soților, femeile sunt dependente, din punct de vedere economic și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
legi (1765 și 1766), Mihai Fotino acordă o oarecare libertate tinerilor în alegerea partenerilor. Astfel, o fată are dreptul să se opună părinților, atunci când bărbatul ales este „urâcios și defăimat“; în schimb un băiat poate să „reziste în față alegerii paterne în orice condiții, dacă aleasa nu-i este pe plac“. Propunerile sale rămân însă în stare de proiect, întrucât soborul ecleziastic continuă să țină cont de prevederile vechii pravile și, mai ales, de primatul autorității paterne în detrimentul voinței tinerilor. Cazurile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
reziste în față alegerii paterne în orice condiții, dacă aleasa nu-i este pe plac“. Propunerile sale rămân însă în stare de proiect, întrucât soborul ecleziastic continuă să țină cont de prevederile vechii pravile și, mai ales, de primatul autorității paterne în detrimentul voinței tinerilor. Cazurile prezentate mai sus au fost toate judecate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, deci după elaborarea proiectelor de legi, toate scot în evidență puterea de decizie a părinților și supunerea copiilor. Un tânăr
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Femeia și zestrea sa Cum se alcătuiește o zestre O femeie nu se poate mărita fără a avea o zestre, iar familia face toate eforturile sociale și economice pentru a o procura. Termenul folosit pentru a desemna partea din averea paternă care îi revine fiicei odată cu căsătoria poartă numele de „zestre“. Spațiul românesc operează doar cu un singur termen fără a face diferență între dota propriu zisă și trusou. În fapt, termenul zestre înglobează ambele noțiuni, în foaia de zestre apărând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
casei părintești primește odată cu averea și grija surorilor mai mici. Caz fericit, atunci când tatăl prin testament se achită de această în datorie, lăsându-i fiului nu mai grija de a livra o zestre deja existentă și în scrisă în testamentul patern, mezinului nerevenindu-i decât misiunea de a găsi un soț pentru sora sa căruia să-i predea cheile de la ladă împreună cu foaia de zestre. Caz nefericit, atunci când tatăl nu lasă nici testament, nici averea necesară pentru a dota un număr
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chiar din propria avere și totodată de a se ocupa de Măritișul lor. La începu tul secolului al XVIII-lea, Ilinca Brezoianu se plânge că, deși fiul ei, Hera, ca unic moștenitor al tată lui său, a primit întregul patrimoniu patern, nu vrea să-și înzestreze sora așa cum cere obiceiul și așa cum hotărâse tatăl cu limbă de moarte. S-o as cul tăm pe mamă, supărată la câțiva ani distanță de la eveniment: „după ce au venit fii<cei> méle vremea de căsătorie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vecinii de casă și vecinii de moșie, mai ales atunci când la mijloc se află și pământ. Cedarea unei părți de pământ, aflată de cele mai multe ori în moșia satului, trebuie să se facă cu acordul moștenitorilor de drept, cu acordul unchilor paterni sau materni, cu știrea vecinilor de moșie. uneori, martorii din foaia de zestre poartă numele de „logoditori“. Actul poa te fi considerat un adevărat contract de căsătorie încheiat întrecele două părți, căci prezența ginerelui este și ea marcată. Momentul căsătoriei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acest proces. Problemele pe care le ridică aceste documente sunt din nou controversate, unele dintre ele s-au regăsit și în cazurile prezentate mai sus, altele vin să se adauge. aceleași între bări asupra consimțământului celor doi tineri și autorității paterne revin. Dar care sunt faptele? În primăvară, Mareș mazilul din județul Saac se logodește cu fiica lui Iorga Dolete din același județ și din același sat. logodna se face cu respectarea tuturor ca noa ne lor bi se ricești și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chi pul, și cu bine, și cu rău, încă întrei rânduri am bătut-o precum știu toți, fiindcă ea se îm potri vea, zicând că mai bine moarte vo ieș te decât să ia pe Mareș“, povestește tatăl. În fața violenței paterne, ajutată de frați și de alți vecini, fata fuge, într-o nopate, cu Luca la casa acestuia, în județul Ialomița. Mareș nu este martorul acestor zbuciu mări afective și revolte juvenile, căci după decizia episcopului plecase să-și lucreze o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a știrbi onoarea bărbatului. Pierderea virginității cu altul este sin gu rul lucru care o savează de la o căsătorie silită. Singurul păgubaș rămâne tatăl, iar pedepse le succesive prin care trece ne pun în gardă cu privire la necesitatea unui bun control patern. Femeia încă necăsătorită este tratată ca un minor care nu poate răspunde pentru fapte le sale, pedepsele care i se aplică corespund cu cele administrate unui copil neascultător: bătaia și dojana. Revolta sa semnifică slăbiciunea autorității părintești și micșorează prestigiul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
crii, până noua casă este clă di tă sau cumpăra tă. De regulă, numai me zi nul rămâne în casa părintească, așa că fiecare fiu își ia zbo rul din moment ce se însoară. Fiul de boier primește, acum, par tea din moștenirea paternă, în care se află și casa unde cuplul se mută. Ne gus to rul și meș te șu ga rul își caută casă cu chi rie prin mahala le le Bucureștiului. În ceea ce-l pri veș te pe fiul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar dacă se va decide să rămână văduvă, casa mezinului îi va servi de adăpost până la sfîrșitul vieții. Constantin ne gusto rul este mult mai ge ne ros. Ne a vând copii, el își îm parte averea întrecei doi unchi paterni, Panait și An drei, ce devin totodată și epitropi, sora sa și Biserică. Ilinca, numită cu drag „iubita mea soție“, își primește dota, urmărindu-se punct cu punct „foi ța ei de zestre“; epitropii trebuie să în locuiască toate cele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întăresc considerabil poziția. Dacă boierului îi sunt permise micile escapade în rândul slujnicelor, onoarea soției contează foarte mult. Miza fidelității feminine devine esențială, în condițiile în care ea asigură o continuitate legitimă a neamului și garantează moștenitori legali pentru patrimoniul patern. Educată să accepte aventurile soțului, ea nu are de ce să-l reclame în justiție, fiindcă știe că o slujnică sau o femeie simplă nu-i pot lua locul niciodată. Pe de altă parte, modul de viață al boierilor începe din ce în ce mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ze copiii, să-i lase singuri în casă și să fugă mânată de o pa siu ne efe me ră. Chiar dacă o iartă în cea sul morții, nu-și re trage totuși decizia asupra copiilor ră mași în grija unchilor paterni și nu a mamei. La rândul său, boieroaica se arată ofen sa tă atunci când este acu za tă pe ne drept de cur vie. Cin stea și buna con duită fac parte din onoarea ei și îi fixează locul în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Tatăl îi primește cererea și le cedea ză pentru hra na lor de zi cu zi un să laș de țigani, „adică cinci suflete de țigani de peste Olt“. Ele privesc, în același timp, și dreptul de a intra în moștenirea paternă la moartea tatălui, singura condiției impusă fiind aceea de a pune la mijloc, alături de restul averii, sălașul primit. Mama se arată mulțumită de înțelegerea încheiată și cere ispravnicului să iscălească în numele ei zapisul, fiindcă ea nu știe carte. Ar părea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și la vremea grâu lui să-mi dea 4 chile de grâu cu banița de oca 22“. Po zi ția fiului supraviețuitor, Gheorghiță, este reîntărită și, negru pe alb, se notează în zapis că va avea parte egală în moștenirea paternă alături de celălat fiu, Sandu, provenit dintr-o altă căsătorie. Ju pă nea sa nu se arată mul țumi tă nici de această înțelegere. Un an mai târziu, iat-o iar la Mi tro po lie, sus ținând că despăr ți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
străbunica maternă Sofia nume predestinat! să trăiască. O femeie tipică din Nord. Vündüni au pus bineînțeles accentul pe ramura dinspre tată a lui Julius, descriind cu lux de amănunte și cu fotografii originare modul modest cum s-a complăcut străbunica paternă Gloria nume predestinat! să trăiască. O femeie tipică din Sud. Întrebat dacă se simte vandan sau vündün, laureatul premiului a vorbit mai înainte despre motivele care l-au determinat să emigreze în Papua Noua Guinee, unde, de altfel, se simte foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]