4,801 matches
-
o stațiune balneară unde s-au refugiat mulți belgieni în timpul primului război mondial. Germania cotropise Belgia ceea ce explică faptul că talentatul detectiv, negăsind de lucru în țara lui, se ocupă de criminalii din Londra! Simpatia față de belgieni era un act patriotic, căci invazia Belgiei a fost Casus belli pentru care Anglia a intrat în al doilea război mondial. Serialul “Poirot” are 65 de episoade și a fost prezentat la televiziune între anii 1989-2013, unele episoade având șaizeci de minute, altele întinzându
POIROT – UN PERSONAJ FASCINANT de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361071_a_362400]
-
Este și membră a Cenaclului ,,Eliade Rădulescu” din Cernavoda, al cărei președinte este profesorul Nicolae Laza, prozator și textier. Aici își publică poeziile sale - iată, așadar este o poetă a cântecului și o cântăreață a poeziei! A poeziei populare și patriotice compuse de ea. Artista Aneta Stan a interpretat întotdeauna, și interpretează cântece cu versuri alese, frumoase, sensibile, cu formă literară corectă și mesaj sufletesc. Cele pe care le-a compus au frăgezimea nufărului, iubirea și contemplativitatea mării albastre, dorul Dunării
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
căpitan N. Duțescu, din cadrul Miliției județene Argeș. Valoarea lor a fost consemnată în ziarul „Secera și Ciocanul” nr.6794 din 21 iunie 1985, publicația interpretând abuzul drept „donație a familiei Muțiu”(!)... Urmașii săi, cei șase copii, crescuți în spiritul vibrației patriotice și a valorilor moralei creștine au primit o educație aleasă, deprinsă cu umilința, onestitatea și dreptatea, în cultul negreșit al muncii și respectului față de semeni și de demnitatea lor. Oricine ar fi și oriunde s-ar afla. Toți cu studii
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
-ul sclavilor cântând "Oh țară, atât de frumoasă și de pierdută! ". În timp ce corul se apropia de sfârșit, audiența deja strigă "Bis! "Publicul a început să strige:"Trăiască Italia! Și"Vive Verdi! "Oamenii din balcoane au început să arunce cu mesaje patriotice - unii solicitau:"Muți, senator pe viață!" Deși el a mai acordat doar o dată la “La Scală” din Milano în 1986, un BIS, Muți a fost reticent în a acorda "a doua oară bis-ul". Pentru el, o operă ar trebui
OH, MIA PATRIA, SI BELLA E PERDUTA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360853_a_362182]
-
de români, care au avut coloană vertebrală și au fost la vot la referendumul boicotat de însuși președintele-jucător, autointitulat șef de stat! Contează gestul tuturor votanților. Nu interesează cum au votat. Votul, în sine, a fost un gest total responsabil. Patriotic. Acum dovedit a fi valid pe deplin. Știam cu toții că este, chiar de atunci, inclusiv Demisul. Dar s-a acționat, în forță, pe toate canalele, cu toate canaliile din armata băsistă. Văd și acum, ca și atunci, cum CCR dă
TABLETA DE WEEKEND (40): PARA POŞTALO-FILATELICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364252_a_365581]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ELEVEN O"CLOCK Autor: Daniel Samuel Petrilă Publicat în: Ediția nr. 2174 din 13 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului cerc la cravată biciul iernii despică sentimentele patriotice îți fluturi rochiile lângă lacul maggiore eu stau în vântul de afară la adăpostul cabinelor părăsite vechiul regim mă plimbă ca pe-o marionetă cochetă spre lumină dar eu am avut un vis cu un pește tu stai în barca
ELEVEN O CLOCK de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364277_a_365606]
-
răzbunare, devotament pentru interesele țării și ale poporului, nu satisfacerea unor interese personale politice și de parvenire...”) și Seniorului Corneliu Coposu, („...suntem toți aici, cei care cred în viitorul României, în instituirea democrației prin monarhie...”), a Imnului Regal, a marșurilor patriotice și de promenadă, audibile puternic prin intermediul unei sonorizări electronice. „Ne aflăm într-un moment în care nu mai avem voie, noi monarhiștii, să rămânem dezbinați sau pasivi, ci, grabnic să urmăm îndemnurile Majestății Sale, Regelui Mihai I”, a spus copreședintele
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
muzicală în primele decenii ale secolului XX se ridică la cote calitativ superioare, lărgindu-și sfera de manifestare și de cuprindere. În mediul rural, corurile școlare 162 se înmulțesc, iar concertele prezentate devin puternice focare de emanare a unor sentimente patriotice. În mediul urban, și în special în orașul Tr Severin, societățile înființate la sfârșitul secolului al XIX lea își continuă activitatea concertictică 163, alături de care, altele noi îmbogățesc peisajul artistic severinean de vreme ce, presa vremii consemnează cu îndreptățită mândrie că orașul
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
săptămână, fetelor li s-a vorbit despre igienă, și s-au povestit istorioare morale, li sau citit snoave și au fost inițiate în tainele alfabetului. Mai mult, cu ajutorul acestor fete, s-a înjghebat și un cor mixt, învățându-se cântece patriotice 92. Se pare că factorii culturali de la sate - în speță lumea învățătorilor. sesizaseră eficacitatea unor asemenea manifestări, încercând , și nu rareori chiar reușind , să le 198 transforme în adevărate școli de inițiere culturală. Meritul șezătorilor la ridicarea culturală a populației
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
adevărat uimitor. Cât de tânără poate fi poezia, chiar și după decenii de așteptare! Și tot poetul mărturisește că a iubit în scurt pământescul popas, „lumina, / a soarelui, / a lumii, / a stelelor, / a ochilor de copil”.(Mai multă lumină). Dimensiunea patriotică este și ea prezentă în carte, în poezia „Obrâșie”. Poetul își încearcă forțele și în specia sonetistică, reușind un sonet perfect intitulat „Iubire”. Dar și multe alte sonete îl definesc și-i arată firea sensibilă, rigoarea, predilecția pentru frumos. Pastelurile
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
Încoronării, cunoscută acum și sub numele de Catedrala Reîntregirii - simbol al unității noastre naționale, realizată prin actul din 1918, unire după care românii au dus un trai bun, viața era frumoasă și țara întreagă era cuprinsă de un mare avânt patriotic, de o dorință puternică de a face ceva concret pentru Românie Mare. Preotul ne-a vorbit și noi ascultam în tăcere. Eram, îmi amintesc, copil ascultător pe atunci, interesată de frumoasele povești, care se înscriseseră în istoria neamului nostru. Poate
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
suflete, ci și inimile lor. La primirea frățească și cordială pe care v-am făcut-o ați putut simți cum pulsul țării-mamă cunoaște același ritm cu al dumneavoastră. Chiar dacă Unirea tuturor românilor reprezintă o necesitate istorică, înțeleasă de toate inimile patriotice de dincoace și de dincolo de Carpați, de la Nistru până la Tisa, totuși destinul a avut nevoie și de instrumentele lui: oameni care au ținut sus steagul idealului național și i-au insuflat poporului spiritul românesc, i-au întărit voința, i-au
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
Îi va invita deseori pe cei trei ultimi prieteni întru Poezie sub unicul vișin(care refuza să devină...livadă!) la cinele sale...lirice, în care ne povestea de întâmplările marca Nichita, de cât de bine se plăteau pe vremuri poeziile patriotice (pe care el din pudoare, le refuza, lăsându-le altora să-și cumpere câte două costume de gabardin din două-trei poezii...compromițătoare, având indispensabila rimă „zid/partid”), de chefurile de la madame Candrea și coniacul de la „Albina”, de nonconformismul șocant al
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
cere prețul - / Dar să iubești nu este în zadar. Să prinzi în palme-o clipă de iubire / Și să devii prin ea nemuritor, / Înseamnă să trăiești vremelnicia - / Dar nu mai ești un simplu trecător.” Și un poem de înaltă simțire patriotică, intitulat „România” - din care s-a născut și crezul poetic al autoarei: „Avere-n grai și-n inimi demnitate / De la străbunii noștri moștenim. Nu-i glas mai sacru decât limba noastră / Arând de veacuri în acest pământ, / Ecoul ce se
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
dorința de a se sacrifica pentru reîntregirea pământului și a neamului românesc”, o dedicație impersonală care se adresează celor din viitor. Și aici trebuie specificat că autorul consideră că până acum, generațiile nu s-au învrednicit de acest măreț gest patriotic. Poezia care deschide volumul nu putea fi alta decât cea care dă titlul cărții. Stilul interactiv al poetului îl apropie de cei cărora li se adresează direct, în cuvinte emoționante, de trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
ușor înfrânt. E o luptă, în viziunea autorului, fair-play, sportivă, de pe poziții egale. Ridicarea omului în rang de demnitate, de adversar al morții, este notabilă. Ideea care străbate acest poem este că Poezia, creația transcende până și moartea. Un gest patriotic al unui român plecat de zeci de ani în străinătate: el revine ori de câte ori simte că țara îi cere ajutorul, revine și luptă cu toate forțele, pe baricade să-și apere Cetatea: „Mulți cred că-i absurditate/ Să revii când arde
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
care caută și nu știu ce vor, împrumută stiluri care nu le sunt proprii și nu iau poezia în serios, așa cum ar trebui să facă orice creator, ca mesager al Cetății, ca trimis să strige adevărul. În toate poemele respiră un sentiment patriotic eminent și crud: „Am revenit din depărtări bizare -/ Te-am regăsit frumoasă, dar mâhnită/ Cum soarele doar din „Apus” răsare/ Tu ai ajuns o biată urgisită// Privești tăcută la migrații sumbre/ Străjerii tăi au adormit în front/ Pe cerul tău
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
tainele furnicii / Și gândul dă să le sărute. Mâna miroase-a demnitate / Prin unghii rupte de pământ / Și i se-ntinde din dreptate / Și mâna mea spre legământ”. Și acest poem poate fi înscris în categoria poeziilor de adâncă simțire patriotică. Acesta este un grupaj foarte emoționant dedicat părinților și strămoșilor plecați dintre noi. De pe „raftul inimii” - poeta desprinde portrete și amintiri, așa cum s-ar afla în fața unui iconostas și ar săruta icoanele sfinte. Și, cum era și firesc, pentru mamă
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
și Craiova, pentru vioara lui Enescu, ploaia ce pică-n obraz, arcușul lui Drăgoi și serile Rugului Aprins de la Antim, pentru limba vechilor cazanii, pentru Alba Iulia, Roșia Montană, Crișul Negru și albastrul de Voroneț, pentru marșurile ostășești și cântecele patriotice, pentru Zdreanță și Patrocle, pentru petrolul de la Ploiești și Cheile Nerei, pentru Paleologu și Țițeica, pentru clop, catrință, cojoc și brâu, și pentru Băile Herculane, Băile Felix și Băile Tușnad, pentru Mitică și Cațavencu, pentru Călimănești, Borsec, Olănești, Praid, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
a fost promulgată Legea 53/2013. Ba chiar și după această promulgare, întrucât nu existau instrucțiuni de aplicare, iar oficialitățile refuzau birocratic să se angajeze, tot împreună cu organizațiile societății civile, cu susținerea din presă și a autorităților locale de simțire patriotică, spre cinstirea acestei Legi, am organizat anul trecut multe manifestări în localitățile țării și o amplă manifestare centrală pe Valea Prahovei, aflată în legătură internet cu organizații culturale ale românilor de pretutindeni și în legătură sufletească directă cu participanții care
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
va face această sărbătorire dacă, abuziv, ministerul pe care l-ați condus, nu și-a îndeplinit obligația legală de a elabora normele de aplicare?!” Desigur, noi, societatea civilă, alături de confrații din presă, de instituțiile și autoritățile locale conduse cu simțire patriotică, vom face aceasta Și vă spun foarte clar de ce: 1. Pentru adevărurile istorice despre devenirea, ființa și cultura noastră care se atestă prin limbă; 2. Pentru cinstirea viziunii poeților și cărturarilor noștri care au cântat întotdeauna „ Limba ce-o vorbim
CE MAI EXISTĂ ÎNTRE CONFRATE ŞI CONCETĂŢEAN? (SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI KELEMEN HUNOR) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367799_a_369128]
-
normele de aplicare ale altei legi: cea care instituia „Ziua Limbii Române” la 31 august. Fapt pentru care și anul acesta, SĂRBĂTOAREA UNITĂȚII NOSTRE PRIN LIMBĂ, urma, cum s-a și întâmplat, să fie celebrată de toți cei cu simțire patriotică, în afara instituțiilor culturale pe care Guvernul le lasă în grija miniștrilor UDMR. Dar iată că o situație neprevăzută a făcut ca domnul Kelemen Hunor să nu plece din fruntea Ministerului Culturii, conducându-l în continuare, dar tot fără a elabora
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
a fost promulgată Legea 53/2013. Ba chiar și după această promulgare, întrucât nu existau instrucțiuni de aplicare, iar oficialitățile refuzau birocratic să se angajeze, tot împreună cu organizațiile societății civile, cu susținerea din presă și a autorităților locale de simțire patriotică, spre cinstirea acestei Legi, am organizat anul trecut multe manifestări în localitățile țării și o amplă manifestare centrală pe Valea Prahovei, aflată în legătură internet cu organizații culturale ale românilor de pretutindeni și în legătură sufletească directă cu participanții care
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
va face această sărbătorire dacă, abuziv, ministerul pe care l-ați condus, nu și-a îndeplinit obligația legală de a elabora normele de aplicare?!” Desigur, noi, societatea civilă, alături de confrații din presă, de instituțiile și autoritățile locale conduse cu simțire patriotică, vom face aceasta Și vă spun foarte clar de ce: 1.Pentru adevărurile istorice despre devenirea, ființa și cultura noastră care se atestă prin limbă; 2.Pentru cinstirea viziunii poeților și cărturarilor noștri care au cântat întotdeauna „ Limba ce-o vorbim
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
normele de aplicare ale altei legi: cea care instituia „Ziua Limbii Române” la 31 august. Fapt pentru care și anul acesta, SĂRBĂTOAREA UNITĂȚII NOSTRE PRIN LIMBĂ, urma, cum s-a și întâmplat, să fie celebrată de toți cei cu simțire patriotică, în afara instituțiilor culturale pe care Guvernul le lasă în grija miniștrilor UDMR. Dar iată că o situație neprevăzută a făcut ca domnul Kelemen Hunor să nu plece din fruntea Ministerului Culturii, conducându-l în continuare, dar tot fără a elabora
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]