1,360 matches
-
de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns din ziua de Rusalii e bun de afumat pe cel apucat de „cel rău“ sau „ducă-se pe pustiu“. în ziua de Mărina se culege pelin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Rusalii se pune la brîu pelin și-l poartă toată ziua, iar noaptea se pune la cap și n așternut. în ziua de Rusalii se pune pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns din ziua de Rusalii e bun de afumat pe cel apucat de „cel rău“ sau „ducă-se pe pustiu“. în ziua de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pelin la brîu, ca să nu-i ia din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns din ziua de Rusalii e bun de afumat pe cel apucat de „cel rău“ sau „ducă-se pe pustiu“. în ziua de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului fără să știe, ca să se liniștească și să adoarmă. (Gh.F.C.) Freacă scîndurile patului cu pelin și vei goni departe gîndacii și bolile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din căluș [să nu aibă amețeli]. Pelinul strîns din ziua de Rusalii e bun de afumat pe cel apucat de „cel rău“ sau „ducă-se pe pustiu“. în ziua de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului fără să știe, ca să se liniștească și să adoarmă. (Gh.F.C.) Freacă scîndurile patului cu pelin și vei goni departe gîndacii și bolile. (Gh.F.C.) Pernă Cînd se răstoarnă pernele, are să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din ziua de Rusalii e bun de afumat pe cel apucat de „cel rău“ sau „ducă-se pe pustiu“. în ziua de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului fără să știe, ca să se liniștească și să adoarmă. (Gh.F.C.) Freacă scîndurile patului cu pelin și vei goni departe gîndacii și bolile. (Gh.F.C.) Pernă Cînd se răstoarnă pernele, are să se mărite fata din casa ceea. Cînd băieții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pustiu“. în ziua de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului fără să știe, ca să se liniștească și să adoarmă. (Gh.F.C.) Freacă scîndurile patului cu pelin și vei goni departe gîndacii și bolile. (Gh.F.C.) Pernă Cînd se răstoarnă pernele, are să se mărite fata din casa ceea. Cînd băieții, de mici, nu șed cu capul pe pernă îi semn că n-au să trăiască. Pește Fuior de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu trebuie ucis, că altfel te frig purecii pe vară. Dacă vrei să nu te mănînce purecii peste an, să nu le zici pe nume, nici să-i omori în luna lui mart. Ca să scapi de pureci, pune bojii* sau pelin în casă, că toți purecii se vor strînge pe ei. De purece scapi numai dacă-l pui pe foc, deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul Postului să ieși sara în obor* și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le merge bine, nu se alege nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii, nu se lasă nici un lucru din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii, nu se lasă nici un lucru din casă afară, că pe urmă îl pocesc rusaliile. Cînd copilul e luat din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
greutatea și apoi din credința că de cei cîntăriți nu se vor prinde blestemele și spiretele rele. La Rusalii se Împodobeau porțile, stîlpii caselor și casa cu frunze de tei și nuc. Se purta, mai ales de copii, la cingătoare pelin, ca să nu fie luați de rusalii ( iele ). În zilele Rusaliilor nu se lucrează nimic. Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
unelte puteți găsi pentru a vă ușura munca. • Dacă smulgeți buruienile cu mâinile, folosiți mănușile. Această precauție este indispensabilă când aveți de-a face cu buruieni spinoase sau urzicătoare. • Printre buruienile cele mai întâlnite se regăsesc, în ordine alfabetică: coada-șoricelului, pelinul, pirul, Rourita sanguinee, iarba pârloagelor, oțetarul, susaiul, iedera, volbura, trifoiul mărunt, granatul, măcrișul iepuresc, păpădia, pătlagina, grașița, coada-calului, trifoiul, podbalul și ventrilica. • Mai mulți factori contribuie la dezvoltarea și înmulțirea buruienilor. Dacă îi reduceți, veți elimina buruienile din grădină, din
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
altfel le veți pierde. Cât despre răsadurile de interior, ele trebuie rărite astfel încât fiecare plantulă să aibă suficient spațiu pentru a se dezvolta. Cele mai cunoscute flori anuale și bianuale Pufulețul, albița (ciucușoaraă, știrul, sclipețul, liliacul de vară, Arctotis grandis, pelinul, Asarina erubescens, balsamina, Passiflora quadrangularis, busuiocul ornamental, nemțișorii de câmp (pintenașii, toporașiiă, begonia, Convolvulus tricolor, barba împăratului, Bidens ferulifolia, Brachycome iberidofolia, brovalia, miruța, gălbeneaua, clopoțeii, călțunașii, Iropaeolum peregrinum, iarba-mâței, Celosia argentea, Centaurea pratensis, părul Maicii-Domnului, varza albă, crizantema, cineraria maritimă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
indicațiile date la rubrica „Flori anuale și bianuale” pentru semințele puse direct în pământ. Principalele flori perene Acanta (talpa-ursuluiă, Achillea filipendulina, coada-șoricelului, omagul (mierea-ursuluiă, Agastache foeniculum, crețișoara, albița, amsonia, Anaphalis margaritacea, căldărușă (Aquilegia migricansă, anemonă, clopoței de grădină, arabis, armeria, pelin, Asclepias tuberosa, ochiul-boului, Astilbe arendsii, Aubretia deltoidea, bananier, baptisia, Aruncus dioicus, barba împăratului, călțunul doamnei, bergenia, Brunnera macrophylla, miruța (Anchusa officinalisă, cacteea, Calandrinia grandiflora, mușețel, clopoței, albăstrele, cornuț (canariță, Cerastium arvenseă, scai-vânăt, caprifoi, vatrice (Tanacetum Vulgareă, Cimifuga racemosa, clematită, cerceii
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
celorlalți nu are o prea mare valoare. Unmartor in direct știe însă foarte bine să facă deosebire întreceea ce a aflat de la unul sau altul și ceea ce a constatat personal. „Mi-au spus că are ibovnică pe Mărioara, fata lui Pelin ceauș, zicând că să ține cu dânsa... iar cu ochii mei n-am văzut“, povestește Grigore căpitan la 22 septembrie <1786> în cadrul aceluiași proces. Societatea românească a secolului al XVIII-lea este încă o societate a oralității care își potolește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ediția a III-a, 2009; Tudor Negoescu, în Convorbiri literare", nr. 5, mai 2009; Ioan Holban, în "Evenimentul de Iași", 6 martie 2010; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 10, octombrie 2010; Ana-Maria Tancău, în "Ateneu", nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2010; Adina Pelin, în "Ateneu", nr. 3, martie 2011; Ioan Holban, în "Luceafărul", nr. 1, ianuarie 2013. ANDONE, Irina, n. 10 ianuarie 1968, Iași m. 30 septembrie 1998, Iași. Studii gimnaziale la Liceul Dimitrie Cantemir (1978-1982), Liceul de informatică (1982-1986). Facultatea de Litere
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cărți de poezie: Viața mea cu lună, Editura Cronica, Iași 1997; Fuga în haiku, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003; Nunta pe firul ploii, Editura Sedcom Libris, Iași 2006; Scrisori pe frunze/ Letters on leaves, Editura Timpul, Iași, 2008; Altarul de pelin (cu o prefață de Emanuela Ilie), Editura Cronica, Iași, 2009; Katinul furnicilor de culoare roz, Editura Timpul, Iași, 2011. Membră a Societății de Haiku din Constanța (din 2003) și a Clubului de Haiku "Bucurii efemere" din Tg. Mureș (din 2003
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Doi miri rătăciți" o altă Nuntă pe firul ploii). Resimțind, probabil, impulsul de eliberare din chingile formale, scriitoarea a dovedit că în ultima vreme preferă totuși, în Scrisori pe frunze/ Letters on leaves (Editura Timpul, Iași, 2008) și Altarul de pelin (Editura Cronica, Iași, 2009), textele de o mai largă respirație. Tempoul poemelor diferă, de regulă, în funcție de ardoarea sentimentului dominant, dar niciodată textul nu se mai limitează în formele sus amintite, și nici nu se grefează exclusiv sau dominant pe sentimentul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pure, care își găsește corespondenți în regnuri și specii diferite, dar și în ritmurile sau hieroglifele transcendentului (a se vedea majoritatea poemelor, neintitulate, din Scrisori pe frunze, sau Ritmul pietrelor zvârlite, Lumea formelor, Sonata ce-alungă norii din Altarul de pelin). O feminitate ce speră să convertească întreg universul, prin credința într-o iubire solară, totală, care să dea sens întregului trăit, dar și vag perceputului sau revelației. Vocea lirică feminină își creionează autoportrete ambivalente, în care principiul oximoronic pare a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
își creionează autoportrete ambivalente, în care principiul oximoronic pare a ordona virtuți și păcate, valori și vicii (undeva amintește, direct, "biografia cu păcat și înalt"). În esență însă, individualitatea poetică ce se relevă în Scrisori pe frunze și Altarul de pelin își refuză, programatic, spovedania directă, fatalistă și inclementă. Știe totuși prea bine că Eva postmodernă ("Evă dincolo de rai") e aruncată într-o existență ce transformă adesea suavitatea în abjecție și că deține prea puține șanse de salvare din infernul cotidian
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de a retrăi, la nesfârșit, cu o memorie senzorială cât se poate de trează, povestea edenică. Apelul la o memorie mitologică fără greș, care permite asociații și justificări îndrăznețe, este, de altfel, cât se poate de evident în Altarul de pelin. Poezia Rafilei Radu păstrează urme ale binecunoscutelor evenimente arhetipale: gestica prozaică este bunăoară asociată gestualității simbolice a figurilor semnificative ale mitologiei grecești (Ariadna) sau creștine (Adam, Maria, Ana, Iisus), evenimentele ce țin de mecanica diurnă sunt comparate cu marile mituri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lipsesc instrumentarul și figurile cu funcții esențiale în imaginarul creștin (potirul, spada, șarpele, îngerul ș.a.). Toate din dorința de a resacraliza universul aproape descentralizat, ce pare a-și refuza esențele tari ale miracolului. Cele mai reușite versuri din Altarul de pelin ("dialogul alb cu un crin/ așa începe orice rai/ martor Dumnezeu") ne conving de faptul că, într-adevăr, "cu această întâmplare/ începe împărăția". Referințe critice (selectiv): Ioan Holban, în "Evenimentul de Iași", 26 iulie 2003; Ioan Holban, în "Evenimentul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
De masă cu indicație geografică (IG) sau de regiune (VS). 2. Cu denumire de origine controlată (DOC): cules la maturitate deplină (CMD); cules târziu (CT); cules la înnobilarea boabelor (CIB). B. Vinuri speciale 1. Licoroase 2. Peliculare 3. Aromatizate: vin pelin, retsina, vermut, bitter. 4. Efervescente cu dioxid de carbon endogen: spumante și petiante cu dioxid de carbon exogen: spumoase și perlante După culoare: albe, roșii, rozé. După aromă: aromate, semiaromate și nearomate După tăria alcoolică: „slabe” sau „tari”. Teoretic, din
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
femeii leșinate, strigându-se: hop, hop, hop, așa, așa, așa, și-ncă-odată tot așa (..., se ia femeia și se traversează cu ea un râu, oprindu-se de trei ori.” Ritualul este continuat de liderul grupului, care formează un amestec din apă, pelin și usturoi, scuipându-l În gura și pe fața bolnavei, făcând deasupra ei semnul crucii. Femeii i se dă apă pe vârful cuțitului, este spălată, după care se ridică, nedându-și seama, propriu-zis, de cele Întâmplate. Alte informații susțin că
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
mințile. Buchetul de sânziene are un rol medical, constituind și un remediu În medicina populară, Împotriva celor luați de vântul nebuniei. Denumirea de ierburi de Sânziene este imprecisă, având În vedere că respectivele plante diferă de la o regiune la alta: pelin cu rol apotropaic la Călușari, coada șoricelului, dar sunt recunoscute ca remedii eficiente pentru cei care În această „perioadă a vânturilor turbate” sunt prinși de nebunie sau pierdere a capului, la modul figurat. Această perioadă este cunoscută ca perioadă de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sunt Încă altele câteva, aproape cu eres, care trebuie alcătuite din numerele fără soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numesc călușari, se adună o dată pe an și se Îmbracă În straie femeiești. În cap Își pun cunună Împletită de pelin și Împodobită cu flori; vorbesc ca femeile și ca să nu se cunoască, Își acoperă obrazul cu pânza albă. Toți au În mână cîte o sabie fără teacă, cu care ar tăia Îndată pe oricine ar cuteza (... așa că nici nu pot
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]