936 matches
-
Mărgărit. Mai curând inteligență decât talent, continuă glasul împrospătat al „doctorului“ Neagu. Bună restauratoare, un meșteșugar iscusit se supune docil stilului altuia. Apoi, cum spuneam, a devenit o la fel de pricepută muzeografă. Consultată în orice controversă privind arta italiană, franceză. Întunericul pendulează din nou. Umbre vinete și sângerii, separându-ne, înghițindu-ne în pulsațiile zgomotoase ale muzicii. Nu-i mai văd ; sunt gros și cuprinzător și puternic, ca un balaur, apt de mișcări ample, cum visasem cândva, adăpostind și înfrățind curajul și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cumva, ale timidității ? Se agita pe loc, îngrozit. Haina se deschise peste cămașa-jerseu din lână care își pierduse, se vedea, prin purtare excesivă, culoarea și forma. Atârna pe trup mototolită, răsucită anapoda. O bucată de curea uzată ieșise din pantaloni, pendulând în deschizătura hainei. Se zguduia, înăbușit. Capul îi căzuse între umeri, zvâcnind, ca și pieptul uscat. Se înroșise și dunga, tot mai lată spre creștet, a cheliei. Băgase mâinile în buzunarele hainei. Scotea, în pumni, câte o batistă, pe care
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
rabin dolofan, cu bărbuță argintie, se bălăcea drăgăstos lângă consoartă, ca într-un tandru leșin copilăresc și impudic. Amintirea barbișonului răsărind cu intermitențe deasupra apei, lângă delicata femeie lăptoasă, zbenguiala molcomă, puerilă, înlănțuirea ireală reveniră multă vreme. Noaptea, trenul. Călătorul pendula pe pernele compartimentului gol. Încerca să rețină sub pleoape calmul mării fraterne. Coboară, răsuciți, din troleibuze, sar de pe scările autobuzelor, vin și dinspre stațiile de tramvai. Mers grăbit, agitat. Grupuri mici : doi, trei, unul în spatele altuia. Câte unul rămâne în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fibră, ascuțind unghiurile, încrucișându-le ; hașură de riduri, rânjet. Beatitudine solitară, de parcă ar fi atins marginea lumii, a zilei, miezul sângeriu, de unde pornesc toate. Apogeul invizibil al zilei, marți, miercuri ; aceeași oră și același loc ? Zăduful clocește, capete și brațe pendulează aiuristic, leșinul răsucește colile groase și roz de ozalid prăbușite peste mese și peste sulurile de calc subțiri, transparente. Scaunele, planșetele și cuierul se mișcă bălăbănit, fără zgomot. Se privește cu luare-aminte în fereastra deschisă. Stă pe locul Ortansei, nu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
spre gaura cheii : — Poți intra. Intră, dacă vrei. Doamna pătrunde, demnă, sobru îmbrăcată pentru asemenea dimineață ! Pieptănată cu atenție. — Ce e cu tine, încă nu te-ai sculat ? Vinovatul trage din răsputeri marginea păturii cadrilate, pătra tele roșii verzi negre pendulează peste genunchii ridicați. — Păi, n-am avut nici o grabă. Cine m-a căutat ? — O doamnă insistentă. Cornelia Matei, zicea. Foarte probabil să revină. Da’ ce-i cu dezordinea și lenea asta ? De mult nu te-a mai căutat nimeni. Cine
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
comunicare și acord ? Apatic sau abrupt sau amețit în pustiul din jur și în bătălia cu sine, interceptând excesiv apelurile și replica celor de care nu se deosebește poate decât pentru că el încă își caută locul ? Inoportun și stângaci pribeag, pendulând încă pe acel prag de erori și victorii, înainte de-a se defini și a deveni. Treapta 22 pe scara Lavater, frumusețea neostentativă, șansa perfecțiunii, spirit, demnitate și adevăr ? Crispat, bolborosind, vânturând în aer brațele lungi cu care lovește, ba
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de Stork, când abia ai venit de la mare, odihnită, întinerită, disponibilă, cu-atât mai mult când ești singură și familia e plecată. Vera deveni mai sprintenă, tic-tac-toc, ca la șotron. Minijupa roșie se ridică până sus și mai sus, geanta pendula pendula, tocurile tic-tac-toc zglobii, ca un râs de copil, ah, râsul acela al împreunării. Bronzată, proaspătă, întinerită, fantoma molaticei miercuri în fața împiedicatului cu bila rasă, gâfâind, împleticit în propriile picioare, clătinat, gata să cadă, îndoindu-se, deliciul galeriei ! În urma Colombinei
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
coleg. Elena, ești minunată, ești inteligentă, ești frumoasă, ești tenace, ești deșteaptă, ești pricepută, ai anduranță la mediul politic general și aduci o lumină dumnezeiască în mediul dezgustător al politicii românești, în care pot fi văzuți adeseori pesediști și peneliști, pendulând aiurea, ca anumite chestii într-o găleată". Iar Elena auzind aceste cuvinte, a dat nițel ochii peste cap, a încălecat pe acel cal alb (nu știu dacă mai țineți minte faza, fiindcă a fost dată și la televizor) și-a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
gând să-l probeze în realitate. Vreți să știți despre ce este vorba în acest film, care a fost turnat mai rapid decât o Ordonanță de urgență a guvernului, film serios, cu George Clooney în distribuție? Este un film care pendulează între comedie sadică și dramă. Practic, în cele vreo două ore cât durează filmul, sunt concediați oameni încontinuu, ca pe bandă rulantă. Zeci, sute, mii. Unii tipi concediați se sinucid, tăindu-și gâtul, aruncându- se de pe poduri sau de la balcoanele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să nu fim violați chiar în centrul Bucureștiului. Poate că mai sigure sunt pădurile de la Olănești - puțin probabil să cutreiere sălbăticia vreun conferențiar de la Sorbona. Mă gândesc la puritatea mea pierdută, la Sabina și fidelitatea ei, la bunicii mei care pendulează între două lumi, la tanti Cucu, mama chiftelelor, căreia îi spurcasem iremediabil casa... Vreau să fiu mereu tânără, să fac lucruri senzaționale, să fiu zemoasă ca o piersică, rubinie ca o zmeură, mă smulge din derularea istoriei personale vocea melodioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
foarte bine reprezentate în carte, printr-o avalanșă de cuvinte, dintre care amintim: etate, clipă, moarte, a trăi, a îmbătrâni, noapte, a înnopta, toamnă, veac, temporalitate etc. Această lirică subiectivă, preponderent confesivă, este manifestarea unei sensibilități exacerbate a poetului care pendulează, cu luciditate totuși, între a-și asuma statutul de conștiință / purtător de cuvânt pentru acea latură a omenirii, care constituie masa pe care șefii „guvernului universal” vor s-o manipuleze, pro domo bineînțeles, căutând să armonizeze contrariile, împăcându-i pe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
creatorii pe care îi prețuiește în mod deosebit Horia Zilieru și cu care, după cum se observă, are afinități reale. Pătrunzându-se continuu de farmecul vieții, pe care-l sporește asemenea acțiunii eului blagian asupra corolei de minuni a lumii, poetul pendulează între a privi ascetic - o asceză în sânul lumii (sânul e, de fapt, un laitmotiv aici) -, pe care o contemplă în agonica ei inconștiență, ale cărei semne pot fi aerul pur și simplu (Se-ngreunează aeru-n otravă) ori spinii lumii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
custode nu se mai lovise de o asemenea situație, nu știuse cum să procedeze. Se uitase, nedumerit, toată seara cum se scurgeau orele, fără ca Monseniorul să intre pe ușă, și așteptase, neîndrăznind să treacă peste un ritual. De abia când pendula din perete a bătut miezul nopții s-a hotărât să plece. A lăsat cele două cărți pe masă, pentru ca Monseniorul să le găsească dacă, eventual, îi venea ideea să coboare în timpul nopții, și s-a dus să se culce. In
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nu numai, fuseseră fondatori i la 28 aprilie 1908 a Societății scriitorilor români, a revistei Ion Creangă editată între anii 1908-1912 și 1915-1922 de Tudor Pamfile, Kirileanu, M. Lupescu, D. Mihalache, Luca Mrejeru, Rădul escu - Codin, revistă care deși a pendulat cu sediul și administrația între Bârald, Zorleni și Chișinău, ea a reușit, cum spune profesorul Gheorghe Vrabie în „Bârladul cultural”, 1937 „să formeze o direcție și o adevărată școală folclorică”, care a pus alături de cei citați și pe Artur Gorovei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
EL Nu, iepurașul meu scump, te iau cu mine...Pot s-o iau cu mine ? UU Da, dar numai după ce vă terminăm. EL Neee...Uite, domnule, ai aici trei chitanțe de la amanet, le plătești și te faci c-un ceas pendulă cu cuc, un aparat Opereta și un gramofon de la bunicu. Aici ai clasorul cu timbrele care au mai rămas plus o scrisoare olografă a poetului Vasile Mâță Cudalbi. U Marele tribun care scrie la ziarul Noi și ai noștri ? EL
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de formă, exprimată prin amorfie, asimetrie și disarmonie, pătrunde înspre interiorul ființei umane, unde urâtul se manifestă prin incorectitudine, cu toate formele ei, urmând ca mai apoi să iasă din nou la suprafață, în ultimul capitol, unde urâtul se manifestă pendulând între esență și aparență, prin ordinar, meschin, slăbiciune, josnic, obișnuit (mediocru), întâmplător, inevoluat, dezgustător, grosolan, ceea ce este mort și gol, hidos, absurd, scârbos, rău, fărădelege, fantomatic, diabolic și caricatură. În societatea contemporană oamenii se îndreaptă, mai cu seamă, către nonvalori
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ionela Alexandra Răstoacă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_950]
-
o cunoască niciodată! Am eu grijă de asta, spuse Joan Maynard. Se instala apoi mai confortabil în scaun și adăugă, cu vocea caldă: - Povestește, dragul meu. Și soțul ei începu să-și depene povestea: - Când aveam zece ani, mă fascina pendula cea mare din hol. O s-o vedeți, la plecare. Într-o bună zi, am deschis ușița de jos și mă jucam cu pendulul. Atunci, am văzut că pe el erau scrise niște numere. Primul se afla la capătul de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
să cobor. Scenă comentată de un rapper neras: " Ia-o-n brațe, tataie". Ne oprisem la 2 Mai. Vama Veche era un port prea îndepărtat. Mă săturasem să șofez. Mașina o scosesem la vînzare. A lui era în reparație capitală. Pendulam între Fedia (calcan la grătar) și Restaurantul Dobrogean, zis Dobrogeanu-Gherea ori numai Gherea. Îngrețoșată de șalău à la bonne femme, de șașlîk și de mesele cu actori doimaioți. Ce face un milițian dacă știe că i-i sete noaptea? Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu va putea întoarce vreodată, romantica ilustrație a gândului, ce contemplă duios fruntea. De multe ori am să dau rotocoale sensului tău în viață, fiind întrupat în cuvinte... Rostiri literare de peste Prut Alexandru Mihăilă De cele mai multe ori, scrierile autorilor tineri pendulează între certitudini și încertitudini, fapt firesc, de altfel, ținând cont de cuprinderea trăirilor artistice într-un timp consacrat îndoielilor de tot felul și al întrebărilor care-și caută răspuns. Este și cazul volumului de față, „”, scris de Svetlana Iurcu - o
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
generații literare. Intermezzo se deschide cu „Un Început posibil de roman“ și se Închide cu „Un posibil sfârșit de roman“: scurte capitole (de nouă și respectiv șapte pagini) susținute de o voce naratoare emancipată, Încrezută chiar, cultivată și ironică. Începutul pendulează Între două maniere narative: una strict descriptivă, „obiectuală“, reluare a scriiturii de tip nonveau roman; și alta colocvială, adresare către „iubiții cetitori“, cu miza pe efectul deconspirării convenției romanești. Cele două maniere se Împletesc continuu, Într-un joc isteț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că o căsătorie îi va aduce un statut social, dar îi va răpi libertatea, pe care o simte ca făcând parte din ființa sa. Prinsă între acești doi poli opuși, între aspirație și teamă, între dorință și repulsie, Catherine șovăie, pendulează mereu: ar cuteza dar nu cutează, ar vrea dar nu vrea, inițiază aventuri din care se simte curând "silită să se smulgă". Rezistă ispitelor, iar apoi se condamnă că le-a rezistat. Vreme îndelungată, universul ocrotit al copilăriei o cruță
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oameni întorși din morți, își amintește Dominique Desanti, care făcuseră parte din Rezistență, depășiseră granița omenescului. Purtau "în adâncul cărnii lor ce are neamul omenesc mai josnic, mai sălbatic și mai sublim, ce rămâne atunci când spoiala este îndepărtată brutal". Toți "pendulau, în voia coșmarurilor nocturne și a tainicelor lor deliruri diurne. Erau apucați de porniri când voiau să moară ori să ucidă, de văpăi incontrolabile din trecut; alteori, erau copleșiți de o poftă nebună de plăcere, de dragoste, de cuceriri, de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe de altă parte, cu rafinate metode de supraveghere și manipulare. În alt sens, într-o epocă de mare confuzie culturală, marcată de teamă, insecuritate și instabilitate, cultura media anihilează energiile politice. Divertismentul ține afișul ofertei mediatice și deturnează revolta. Pendulînd între globalizare și atomizare, omul zilei, conectat la pulsul planetar suportă, nota cineva, un "transfer de anxietate". Vizibilitatea nu-i atenuează angoasa. Iar cultura media, dincolo de forța de socializare, este cultura dominantă. Ea plonjează în actualitate făcîndu-ne părtași la Istoria
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de impulsia ușoară a piciorului de sprijin, concomitent cu întinderea celor trei articulații (gleznă, genunchi, șold) și de desprindere a tălpii de pe sol. Pașii de alergare se succed identic, diferă doar ritmul de execuție a lor. După momentul desprinderii, piciorul pendulează mai întâi posterior, și apoi anterior prin ridicarea ușoară a coapsei, proiectarea gambei înainte și în final coborârea tălpii pe sol pentru a realiza un nou contact. Mișcările caracteristice fazei de sprijin și celei de pendulare posterioară și anterioară sunt
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
școala alergării au fost bine consolidate. Alergarea cu pendularea gambei înainte reprezintă o formă de alergare în care este accentuată execuția fazei pasului anterior. După întreruperea contactului cu solul, genunchiul se ridică cu coapsa puțin deasupra orizontalei călcâiul nu mai pendulează pe sub coapsă, gamba este ușor flexată pe coapsă. După trecerea ușoară peste nivelul orizontalei, gamba se extinde pe coapsă și coboară apoi spre sol, laba piciorului ia contactul cu solul pe pingea mult înaintea proiecției centrului general de greutate (CGG
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]